La Cretu. Genealogie si blazon

articol aparut in Cultura, nr. 170 din 2008-04-24
» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: TEODORA DUMITRU

Ce citim în numarul din martie/ 2008 al revistei „de cultura crestina si politica“ „Rost“? Citim pagina 2, pagina cu sumarul. Aici, dam peste: „Dezbinarea Ortodoxiei“, „Rugaciunea, puterea spiritului asupra materiei“, „Credinta ca paradox“, „Cu Gabriela Radu despre lumea adevarata“ si altele din familie. Adica Bogdan Cretu. Cretu Bogdan? Ãla cu Sainte-Beuve care nu l-a prizat pe Proust? Îhî, ala. Si ce face Cretu în vecinatatea lui „Ecumenism - dragoste sau interes“? Raspuns: îsi face blazon si genealogie. Mai precis: el sta si Mircea Platon îi face blazon si genealogie. Pretextul sub care Platon îi executa aceste servicii lui Cretu e proaspat publicata teza de doctorat a respectivului B. Cretu, „Utopia negativa în literatura româna“ (Cartea Româneasca, 2008).

Maniera în care Platon ajunge sa-l înnobileze pe Cretu e mai putin trepidanta. Concluzia, în schimb, recupereaza deficitul. Nota: Platon luase deja act de turnura doctrinara a recenziilor pe care le-a primit cartea lui Cretu. Deci: „Daca Andrei Terian s-a indignat de aparteurile si imprecatiile antiutopice ale lui Bogdan Cretu, de protestele sale împotriva corectitudinii politice, a multiculturalismului, a dictaturii «diferentei», eu sMircea Platont   regret ca Bogdan Cretu [...] nu a detonat decisiv arsenalul pe care, de fapt, l-a descoperit  si ni l-a pus la îndemâna în aceasta carte care trebuie citita de toti conservatorii, euroscepticii, reactionarii si liberalii români. Aceasta carte, fie ca Bogdan Cretu a dorit acest lucru, fie ca nu, contribuie la genealogia si blazonul conservatorismului si liberalismului românesc. Va fi deci, dupa cum o si arata primele recenzii, atacata dinspre stânga“.

Fiindca Terian nu cred ca citeste (sau nu recunoaste ca citeste) „Rost“, m-am angajat sa fac eu ca Terian, date fiind conditiile. Asadar: din concluzia platoniciana ar rezulta trei magarii: 1. în sincronie: Bogdan Cretu reprezinta, de acum, bibliografie nefacultativa pentru „toti conservatorii, euroscepticii, reactionarii si liberalii români“; 2. în diacronie: „contribuie la genealogia si blazonul conservatorismului si liberalismului românesc“, fiind „dupa cum o si arata primele recenzii, atacata dinspre stânga“ sde unde, prin generalizare, deducem ca orice atac la adresa autorului e propaganda stângista; respectiv, orice magar care îndrazneste sa spuna ca Proust n-a fost citit de Sainte-Beuve, cum zice Cretu undeva, e un frustrat stângistt

si 3. toate acestea se întâmpla „fie ca Bogdan Cretu a dorit acest lucru, fie ca nu“. De unde rezulta posibilitatea conform careia Bogdan Cretu e genial, dar din gresala.

Coroborând sugestiile dlui Platon de aducere la zi a bibliografiei „conservatorismului si liberalismului românesc“ prin contributiile marca Cretu, sugerez si eu dlui Platon svia stângistul Alex. Goldis, care a descoperit în epocalul volum laudat de Platon si câteva plagiate clare din Corin Bragat, sa reactualizeze bibliografia respectiva si sa-l introduca, alaturi/ sau în locul lui Bogdan Cretu, pe Corin Braga. Deocamdata doar pe Corin Braga.

---