CNSAS – institutia scandal (6)
articol aparut in Cultura, nr. 170 din 2008-04-24» cultura cultura politica »
Autor: ILARION TIU
Dupa „crizele“ din 2002 si 2003, disputele dintre membrii Colegiului CNSAS au fost reaprinse de campania electorala din anul 2004. Miza era mare, deoarece propaganda portocalie împartise „clasa politica“ în fortele binelui: Alianta DA (PNL-PD) si fortele raului: pesedistii lui Nastase. Consecintele „alternativei orange“ le simtim astazi pe pielea noastra...
În batalia politica din acel an electoral nu puteau sa nu se implice si vesnicii guralivi din CNSAS Mircea Dinescu, Andrei Plesu si Horia-Roman Patapievici! Desi le era interzis de „legea Ticu“, cei trei s-au implicat pe fata în sustinerea lui Traian Basescu, atât în alegerile pentru Primaria generala a Bucurestiului, cât si în competitia pentru presedintia României. Dupa scrutinul din toamna au fost rasplatiti cu functii, ca doar nu si-au încordat coardele vocale de pomana...Implicarea „troicii GDS-iste“ de la CNSAS în sustinerea lui Basescu a fost declansata de campania „denigratoare“ a lui Mugur Ciuvica împotriva fostului comandant de cursa lunga. Ciuvica a scos de la naftalina un document despre care spunea ca atesta calitatea de colaborator al Secutitatii a lui Basescu. Era vorba despre un registru al PCR Constanta, în care numele actualului presedinte aparea în rândul membrilor de partid „pentru care s-a dat aprobare sa sprijine munca de Securitate“, în calitate de „sursa“.Bineînteles ca acel document era o facatura politica, însa „buldogii portocalii“ de la CNSAS nu s-au gândit o clipa sa parcurga cursul legal al verificarii respectivului registru, aruncându-se „orbeste“ sa-l apere pe Traian Basescu, care ar fi fost victima „reactiunii“. Primul care a luat pozitie a fost Mircea Dinescu, chiar în ziua conferintei de presa „incendiare“ a lui Ciuvica (15 februarie 2004): „Sunt doar fumigene, cusute cu ata alba“, a sustinut acesta. Fara sa faca nici o verificare, intuia domnia sa... În zilele urmatoare si-a facut aparitia în scena pro-basesciana si Horia-Roman Patapievici. Asa cum era de asteptat, Traian Basescu l-a dat în judecata pe Mugur Ciuvica, iar în timpul procesului, Ministerul Apararii a trimis instantei documente referitoare la fostul comandant de nava din arhiva acestei institutii. Patapievici mai ca nu si-a dat foc de suparare din cauza „tupeului“ generalilor de la MApN, care si-au permis sa ia legatura direct cu Judecatoria sectorului 2, unde avea loc procesul, si nu au trimis mai întâi documentul la CNSAS, „spre studiu“: „MApN a încalcat legea daca au trimis instantei un document pe care ar fi trebuit sa-l furnizeze CNSAS, mai ales ca SIE, SRI si MApN au raspuns Consiliului ca nu au nici un document privind legatura lui Basescu cu Securitatea. Documentul este o supriza si o încalcare a legii“. Se pare ca domnul Patapievici se afla din nou într-o pauza de „vizitare“ a sediului CNSAS (locul dumnealui de munca), deoarece MApN-ul i-a raspuns ca trimisese în aceeasi zi documentul atât la Judecatoria sectorului 2, cât si la Consiliu: „MApN a luat lagatura cu presedintele Colegiului CNSAS, Gheorghe Onisoru, care se afla într-o vizita în Statele Unite, si l-a informat despre acest subiect, dupa care a trimis Consiliului de Studiere a Arhivelor Securitatii documentul respectiv“. În cele din urma, Ciuvica a fost achitat în procesul de calomnie intentat de Traian Basescu, însa „strajerii“ de la CNSAS i-au aratat acestuia ca-i erau fideli la nevoie.Odata „rezolvata“ problema politica referitoare la Traian Basescu, Mircea Dinescu, Andrei Plesu si Horia-Roman Patapievici si-au facut timp si pentru „meciurile“ lor culturale cu senatorul Corneliu Vadim Tudor. În timpul „verificarilor“ candidatilor pentru alegerile prezindetiale, cei trei membri ai Colegiului CNSAS si-au dat toata silinta sa-l „scoata“ pe Vadim Tudor fost colaborator al Securitatii, „verdict“ care i-ar fi împiedicat acestuia accesul la vreo functie publica. „Speta“ s-a dezbatut în sedinta Colegiului CNSAS din 7 octombrie 2004, pe baza unor informatii noi de la SRI referitoare la presedintele PRM, iar în urma votului, Vadim nu a primit verdict de „politie politica“. Imediat ce a iesit din dezbatere, Horia-Roman Patapievici a convocat o conferinta de presa în care si-a „demascat“ colegii „ne-GSD-isti“ ca-l apara pe „poetul de curte al Ceausestilor“: „Din dosarul de Securitate al lui C.V. Tudor reiese ca acesta a facut actiuni de politie politica voluntare si brutale, cum nu s-a mai vazut în alte dosare studiate la CNSAS“. Când auzi astfel de fraze te gândesti ca presedintele PRM ar fi schingiuit detinutii politici cu fierul rosu... Însa nu de asta era incriminat Vadim, ci de faptul ca „în anii '80 a întocmit mai multe memorii adresate sefilor Securitatii în care îi acuza pe mai multi scriitori, prinre care Nicolae Manolescu, Octavian Paler si Andrei Plesu, ca, prin opera lor, promovau actiuni împotriva statului comunist“.Aceste „probe“ aveau tot atâta valoare în „dovedirea“ colaborarii cu Securitatea a lui Corneliu Vadim Tudor, cât avusese si registrul prezentat de Mugur Ciuvica în cazul lui Traian Basescu. Însa Mircea Dinescu si Andrei Plesu au ales sa duca circul mai departe, anuntând ca vor demisiona din CNSAS fiindca Vadim nu a primit verdict de „colaborator al Secu'“, desi existau „dovezi concrete“ în cazul sau. Speriat ca-si pierde „oamenii“ din CNSAS (cei dou erau sustinuti de PD), Traian Basescu le-a cerut demisionarilor sa revina în Colegiu, pentru a nu da satisfactie „opozantilor deconspirarii“. Unii „comentatori politici“ au oferit si alte explicatii pentru gestul cuplului Dinescu-Plesu, care prin demisia lor au blocat discutarea colaborarii cu Securitatea a lui Traian Basescu, candidat la Presedintie pentru scrutinul din luna noiembrie. Dupa câteva zile de „meditatie“, Mircea Dinescu a decis sa revina asupra demisiei: „Am gresit când am spus ca voi pleca din CNSAS si voi reveni pentru a nu le da satisfactie tuturor celor care s-au bucurat de demisia mea si a lui Plesu“. De fapt, potentialul presedinte Basescu avea nevoie în continuare de „omul sau“ în CNSAS, tocmai de aceea l-a îndrumat sa revina, în urma unei discutii particulare pe care au avut-o în acele zile. Privitor la Andrei Plesu, „presedintele jucator“ avea alte planuri, el fiind cooptat în echipa sa de la Cotroceni, dupa câstigarea alegerilor. Nici Horia-Roman Patapievici n-a ramas fara rasplata pentru „eforturile depuse“, fiind numit la conducerea Institutului Cultural Român, de unde l-a îndepartat prin metode staliniste pe academicianul Augustin Buzura.