Eterna criza a revistelor culturale. La Balcic!
articol aparut in Cultura, nr. 191 din 2008-09-18» cultura epoca noastra »
Autor: DAN MIRCEA CIPARIU
Situatia revistelor literare si de cultura în Europa nu e deloc roza. Probleme legate de sustinerea financiara, de distributie si de promovare, concurenta tot mai mare cu audientele televiziunilor si efectele tabloidizarii au fost câteva dintre temele de discutie la Forumul European al Revistelor Literare, editia a II-a, recent încheiat în Bulgaria, la Balcic. Singura veste buna pentru participantii la aceasta întâlnire a editorilor de reviste literare e ca s-au constituit într-o asociatie, Asociatia Revistelor si Publicatiilor din Europa, prin care spera sa-si faca mai bine auzite pasurile si doleantele în fata autoritatilor europene cu atributii în politici si mecanisme culturale si de media.
Jumatatea goala a paharului
În sala de conferinte a unui hotel de patru stele din Balcic – botezat cu nume de autor european, Mistral, dupa cum a remarcat poetul Lucian Vasiliu –, s-au desfasurat, între 4 si 6 septembrie 2008, lucrarile celei de-a doua editii a Forumului European al Revistelor Literare. Prima editie, cea din 2007, a avut loc la Mamaia, în organizarea acelorasi asociatii care au câstigat si anul acesta o linie de finantare în cadrul licitatiei de proiecte Promocult organizata de Ministerul Culturii si Cultelor. Federatia Editorilor si Difuzorilor de Carte din România (FEDCR) si Asociatia Publicatiilor Literare si Editurilor din România (APLER) au obtinut o finantare de 118.849 lei din banii destinati programului de promovare a culturii române în strainatate – „Promocult 2008“.
Finantarea acestui eveniment e jumatatea plina a paharului, au declarat si organizatorii, si participantii la forum. Jumatatea goala o reprezinta situatia generalizata a sustinerii cu întârziere a proiectelor culturale în România. Licitatiile sunt realizate târziu, iar câstigatorii se anunta, de obicei, în a doua parte a anului. În aceste conditii nu poti face invitatii cu un an înainte si, în consecinta, participarea internationala la evenimentele asociatiilor românesti e foarte firava. Acesta a fost si cazul celei de-a doua editii a Forumului European al Revistelor Literare de la Balcic, unde am putut consemna urmatoarea prezenta straina: traducatorul si scriitorul Jean Poncet, reprezentantul revistelor „Autre Sud“ si „l'Archeres“ din Marsilia, Franta, poetul Menachem Falek, vicepresedintele Asociatiei Scriitorilor din Israel si reprezentantul revistei „Moznaim“ din Ierusalim, Monique Dorsel, reprezentanta revistei „Le Mensuel littéraire et poétique“ din Bruxelles, Belgia, Neli Pigouleva, editorul revistei „Brod“ de la Ruse, Bulgaria, traducatorul Aron Gaal din Ungaria, Nicolae Dabija, redactorul-sef al revistei „Literatura si Arta“ de la Chisinau, Republica Moldova, si Vasile Tarâtanu, care a reprezentat revistele „Arcasul“ si „Glasul Bucovinei“ din Cernauti, Ucraina. În rest, o maree româneasca la Balcic, redactori-sefi de publicatii literare din tot spatiul mioritic, printre ei: Cassian Maria Spiridon, redactorul-sef al revistei „Convorbiri literare“, Aura Christi, redactorul-sef al revistei „Contemporanul. Ideea Europeana“, Gellu Dorian, redactorul-sef al revistei „Hyperion“ si Lucian Vasiliu, redactorul-sef al revistei „Dacia Literara“.
Solutia digitalizarii revistelor culturale
Un inventar al discutiilor la forum nu ar fi surprinzator pentru cineva care cunoaste bolile cronicizate ale culturii din România. De 10 ani, de când au debutat, la Câmpina, Galele APLER, se tot vorbeste despre criza lecturii si, mai ales, a mecanismelor institutionale care ar trebui sa sustina „promovarea culturii scrise nationale“. Cu alte cuvinte, s-a vorbit iarasi despre lipsa unui sistem de distributie si de promovare a revistelor literare si culturale, dar si a cartii, despre marile greutati financiare prin care trec revistele, despre concurenta la care acestea trebuie sa faca fata în competitia cu televiziunea, cu tabloidele si cu noile tehnologii ale comunicarii si informatiei. O solutie propusa de scriitorii români si straini participanti la forum este aceea a digitalizarii continutului editorial al revistelor literare si culturale pentru a atrage prin reteaua web mai multi cititori, multi dintre ei din segmentul de piata al tinerilor si al adolescentilor. La teme fierbinti, am mai notat: scaderea numarului de cititori, digitalizarea revistelor literare, criza modelelor în România, slaba pregatire a studentilor în facultatile de profil si, prin efect, din ce în ce mai putini profesionisti în industria editoriala, de la redactori la coordonatori de editii critice, sprijinul financiar mic primit de publicatiile literare din partea Ministerului Culturii si Cultelor.
„Cred ca avem probleme comune cu România“
Scriitorul francez Jean Poncet a remarcat ca tânara generatie nu este interesata de literatura si ca citeste foarte putin, în principal pentru ca exista numeroase alte atractii, precum televiziunea, internetul, jocurile video. „Literatura si cartile sunt ceva abstract, în afara spatiului lor (al tinerilor, n.r.) de constiinta. În urma cu câtiva ani, când publicasem câteva traduceri din Lucian Blaga, mi-a venit ideea sa merg în licee, nu ca sa le vorbesc despre Lucian Blaga, pentru ca literatura româna este ultima grija a liceenilor francezi, ci sa-i fac sa înteleaga munca traducatorilor (...) Cred ca au înteles doua lucruri, în primul rând faptul ca volumele, cartile sunt produse de persoane fizice, de scriitori. Cartile sunt abstracte, dar scriitorii sunt concreti. Si, pe de alta parte, prin comparatia diferitelor posibilitati de traducere, au înteles ca o carte nu este ceva imuabil, dat, ci e rezultatul unei munci, al unei alegeri, ca lucrurile se pot spune în mod diferit si ca scriitorul face alegeri pentru a traduce textul, care ulterior va fi publicat. Nu sunt sigur ca majoritatea elevilor si-a modificat compartamentul fata de literatura, dar sunt sigur ca majoritatea a citit cartile în mod diferit. Unul dintre modurile de a împaca literatura cu tânara generatie este de a intra regulat în contact cu acesti tineri, mai ales prin programe extrascolare“, a spus Jean Poncet, reprezentant al revistelor „Autre Sud“ si „l'Archers“ din Marsilia. Poncet a mai remarcat ca situatia revistelor literare este „grea“ si în Franta, din motive economice. „Cred ca avem probleme comune cu România“, a spus el, precizând ca trebuie gasite solutii în special pentru distributia acestor publicatii.
O parere similara a avut si actrita si scriitoarea belgiana Monique Dorsel, cea care conduce publicatia „Le Mensuel littéraire et poétique“ si Teatrul Poème din Bruxelles. „În comunitatea franceza exista o serie de scriitori care merg deseori în scoli, fac lecturi din literatura lor, din proza lor si care sunt ascultati de elevi“, a spus Monique Dorsel, facând referire si la activitatea Teatrului Poème, o institutie care înseamna „punerea împreuna a unor texte care nu sunt neaparat texte de teatru“, ci „un loc de întâlnire“.
Aceleasi critici, acelasi MCC
Miezul fierbinte al problemelor revistelor literare si în România, si în Europa îl constituie accesarea fondurilor publice pentru supravietuirea acestor publicatii. Cu nuante, partea româneasca prezenta la eveniment a criticat strategia Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) privind finantarea culturii scrise prin intermediul Administratiei Fondului Cultural National (AFCN). Ion Tomescu, prim-vicepresedinte al FEDCR si presedinte al APLER, a spus ca a dus „lupte serioase“ cu cei de la AFCN pentru a le explica cum functioneaza revistele literare. „Am avut sapte-opt întâlniri cu ei, le-am explicat ce înseamna revistele „Convorbiri Literare“, „Contemporanul“, dar nu s-au lasat înduplecati“, a spus Tomescu, facând referire la modul în care revistele trebuie sa aplice pentru obtinerea unor subventii de la AFCN, dar si la sistemul de decontare a banilor pentru publicatiile care câstiga subventii de la aceasta institutie. „În fruntea AFCN sunt niste functionari care nu au nimic comun nici cu literatura, nici cu cartea. Problema este ca noi trebuie sa ne luptam si sa propunem un proiect de statut pentru un Centru National al Cartii, dupa modelul frantuzesc, prin care sa rezolvam aceasta problema (a finantarii revistelor literare, n.m.)“, a precizat Ion Tomescu.
„Suntem într-o situatie dezastruoasa!“
Trecând de problema grava a finantarii revistelor literare si de cultura, participantii la forum au atras atentia asupra mediului educational din România care, în acest moment, cu greu poate pregati profesionisti pentru industria editoriala. Scriitorul Cassian Maria Spiridon a remarcat faptul ca de la „educatie porneste incultura“. „Suntem într-o situatie dezastruoasa. Profesorii nostri sunt plafonati. În universitati nu se trece dincolo de Nichita Stanescu, se refuza legatura cu ceea ce înseamna cultura vie“, a spus el, precizând ca în Iasi, orasul cu cel mai vechi centru universitar românesc, studentii nu-l cunosc pe Emil Brumaru. „Profesorii nu îi pun în contact pe studenti cu scriitorii (...). Elevii si studentii fug de poezie, de literatura, pentru ca au niste profesori tâmpiti, care nu stiu sa le asigure dragostea fata de literatura si poezie. Învatamântul nu atrage catre literatura copiii. Atâta timp cât acesti copii nu vor citi, nu vor sti sa vorbeasca. Daca nu citim, suntem niste brute“, a remarcat Cassian Maria Spiridon. „E o criza extrem de grava de circa 20 de ani, o criza a receptarii, pe de o parte, si o criza extrem de serioasa a modelelor, pe de alta parte. Evident ca scriitorul trece printr-un con de umbra. Modelele aduse în prim-plan sunt fotbalisti, politicieni de calitate dubioasa, noii îmbogatiti etc. Evident ca vocea scriitorilor nu este ascultata. S-a tot vorbit ani de-a rândul si unii scriitori care s-au tot perindat la putere procedau la fel ca politicienii, aduceau în prim-plan false crize, nu criza literaturii. Exista în schimb o criza a receptarii extrem de grava, pentru ca tagma criticilor nu s-a mai ocupat de meseria lor si evident ca, în aceste conditii, s-a instalat o confuzie generala care ne afecteaza pe toti“, a spus si Aura Christi, redactor-sef la revista „Contemporanul. Ideea Europeana“.
Pagini literare
Organizatorii forumului au lansat editia a doua a catalogului „Pagini literare.ro/Literary pages.ro/Pages litteraires.ro“. Volumul cuprinde texte semnate de 55 de scriitori români (poezie, proza, critica), printre care se numara Traian T. Cosovei, Gellu Dorian, Lucian Vasiliu, Robert Serban, George Vulturescu, George Balaita, Marius Chelaru, Mircea Ghitulescu, Eugen Uricaru etc. Textele literare din catalog, traduse în limbile engleza si franceza, au fost propuse de redactiile revistelor literare românesti membre ale APLER. Fragmentele din operele scriitorilor români sunt însotite de scurte note bio-bibliografice ale acestora. Scopul publicarii acestui catalog este promovarea literaturii române vii si cresterea vizibilitatii autorilor români în revistele literare europene. În mod concret, FEDCR ofera gratuit textele din catalog, pentru a fi publicate, unor editori si reviste din strainatate. Catalogul de circa 180 de pagini a fost realizat într-un tiraj de 300 de exemplare si va fi distribuit gratuit.