Portretul unui compozitor
articol aparut in Cultura, nr. 114 din 2008-03-20» cultura cultura sunetelor »
Autor: Maia Ciobanu
Lucid, concentrat, economic în vorbe si gesturi, Corneliu Dan Georgescu pare sa-si dozeze permanent atitudinea cu grija infinita de a pastra cumpana între exactitate si discretie. Obiectivitatea si rigoarea sunt valori supreme pentru acest muzician de o tinuta intelectuala cu adevarat rasata.
Traitor la Berlin începând din 1988, artistul pare a fi eliminat treptat orice „ornament“ din propria viata si creatie, orice sentimentalism, orice încarcatura derizorie ce ar putea încetini sau împiedica efortul de luminare a si autoluminare, transparenta unei carari dure.C. D. Georgescu este un rational ultrasensibil. Vorba este iute, descarnata de metafore, urmarind zborul propriului gând, focalizând o uimitoare coeziune între interesul cercetatorului si propriul proiect creator. Concertul organizat în 26 februarie din initiativa Radiodifuziunii Române si gazduit de Muzeul „George Enescu“ în colaborare cu UCMR a cuprins patru din ultimele lucrari ale compozitorului scrise în ultimii ani, dintre care trei inedite publicului autohton: „Si – Meditation pentru vioara si pian“ (2007), „Cvartetul nr.9. Ritual în major-minor pentru coarde si tam-tam“ (2006), „Studii pentru Columna infinita pentru septet“ (2008) si „Sliding“ - film (2005). „Meditatia pe Si“ – ne-a explicat autorul – este o concretizare a interesului pentru simplitate, înscriindu-se în sfera „primitivitatii esentializate“. Compozitorul se declara adept al „esteticii monotoniei“ în sensul unui parcurs nonevolutiv în care asteptarea joaca un rol important. Fiecare piesa pune o problema de organizare a materialului muzical si reclama o dispozitie contemplativa din partea ascultatorului, observând balansul între cunoscut - necunoscut, jocul frustare - asteptare.Relatia major/minor, alter-ego al celebrului binom deal-vale, bucurie - durere, functioneaza ca arhetip sonor al psihicului românesc si în „Cvartetul nr.9“ declansata si/sau suprapusa infinit variatelor explozii ale tam-tam-ului. Structuri rarefiate sau dense, acordice sau heterofonice, polifonii în care sunetul se amesteca si se dizolva în zgomot.Apa, aer, pamânt, foc – elementele conceptului antic sunt asimilate de compozitor celor patru structuri sintactice: monodia, polifonia, omofonia si heterofonia, componente ale Ritualului în major-minor dedicat cvartetului de coarde.O mentiune speciala rafinatului percutionist Alexandru Matei si extraordinarului cvartet de coarde Florilegiu: Marius Lacraru – vioara I, Malina Dandara – vioara a II-a, Maria Ciurduc - viola, Anca Vartolomei – violoncel, inexplicabil neglijat si nesustinut de o critica din ce în ce mai dezinteresata de muzica contemporana. Lui Marius Lacraru si pianistei Rodica Danceanu li se datoreaza de altfel si excelenta interpretare a „Meditatiei pe Si“ care a deschis concertul dedicat lui C. D. Georgescu.„Septetul“ interpretat de binecunoscutul ansamblu Arhaeus: Rodica Danceanu – pian, Anca Vartolomei – violoncel, Dorin Gliga – oboi, Ion Nedelciu – clarinet, Serban Novac – fagot, Alexandru Matei - percutie, Ioan Marius Lacraru – vioara, Liviu Danceanu – conducerea muzicala a fost imaginat de compozitor ca un studiu pentru Columna infinita – înteleasa ca model moral, etic, religios; spatiu sonor prin care te plimbi si care cere un alt tip de perceptie – aspect remarcat si de un vechi prieten si coleg – compozitorul Octavian Nemescu în bogata si generoasa sa prezentare. Corneliu Dan Georgescu este un mare compozitor – a subliniat O. Nemescu, lucrarile sale au nevoie de ascultatori de elita, caci artistul nu a coborât niciodata stacheta unei înalte spiritualitati. Omul Corneliu Dan Georgescu este în acelasi timp un „caz unic“ de exemplara modestie, model care, din pacate, nu este urmat într-o societate marcata de mârlanie si ascensiunea mediocritatii.Nu avem spatiul necesar pentru a puncta toate ideile discursului lui Octavian Nemescu, cu interesante si personale trimiteri atât în istoria muzicii cât si în spatiul etic, estetic, social, religios; mentionam de asemenea, interventia plina de farmec a muzicologului Alexandru Leahu istorisind o mica aventura pe munte în compania lui C.D Georgescu si a lui Aurel Stroe a carui prezenta de spirit a salvat micul grup de la un posibil dezastru.În buna traditie a concertelor – portret organizate de Uniunea Compozitorilor, opusurile au alternat cu comentarii si prezentari. Lui O. Nemescu si A. Leahu i s-au alaturat Dan Dediu si Valentina Sandu Dediu (descoperind calitatea de mare muzicolog a lui C.D. Georgescu – autor al unor studii remarcabile dedicate atemporalitatii, arhetipurilor, ca sa nu mai vorbim de contributiile sale de o rara consistenta în folcloristica româneasca – datorita unui articol dedicat de acesta muzicii lui Ulpiu Vlad)Un final placut – filmul „Sliding“, lucrare „de autor“, având în vedere ca atât imaginea, cât si muzica purtau aceeasi semnatura si vehiculau – sonor si vizual – acelasi concept al lunecarii de la o stare la alta, de la un element la altul.Chiar daca Corneliu Dan Georgescu detesta etichetarile, considerând pe buna dreptate ca muzica sa „se bazeaza riguros pe simetrii geometrice si principii de proportie si nu doreste sa se alinieze niciunei tendinte avangardiste sau post-moderne“ este greu sa nu-l implici curentului arhetipal – curent care ne-a daruit artisti remarcabili, atât în domeniul sonor cât si în cel al artelor vizuale. Coerent, consecvent, Corneliu Dan Georgescu îsi continua un drum ales în perfecta cunostinta de cauza si de la care nu pare sa se fi abatut niciun moment. În concluzie, un concert eveniment care a încalcat minunat regula potrivit careia nu suntem în stare sa ne recunoastem si sa ne respectam propriile valori.Iata ca se poate si altfel, iata ca un artist poate fi în continuare considerat la adevarata sa valoare, indiferent ca vietuieste aici sau face parte din diaspora. Corneliu Dan Georgescu este alaturi de noi si este de laudat sustinerea unanima (la nivel institutional, ca si la cel al colegilor de breasla) care a facut posibila prezenta si comunicarea cu un mare muzician.