UNA isi schimba fata prin concurs
articol aparut in Cultura, nr. 113 din 0000-00-00» cultura »
Autor: CORNELIA MARIA SAVU
La sfârsit de februarie 2008, Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti împreuna cu Ordinul Arhitectilor din România a lansat un concurs pentru proiectul extinderii si remodelarii functionale a sediului UNA din Strada General Budisteanu nr. 19, situat în imediata vecinatate a doua cladiri monumente arhitectonice, Catedrala Sfântul Iosif si Palatul Stirbei. Cele trei edificii se afla într-o zona care îi intereseaza în mod special pe afaceristii din domeniul constructiilor imobiliare si pe sustinatorii lor, dispusi sa sacrifice patrimoniul si ambientul pentru câstiguri exorbitante (si imediate), cum s-a întâmplat si în mult mediatizatul „caz“ Blocul Millennium, „prasit“ în coasta catedralei catolice, si cum continua sa se întâmple în multe locuri din Capitala (si nu numai).
Scenariul e unul simplu: edificiul de patrimoniu e lasat sa se degradeze pâna devine „pericol public“, apoi e ras de pe sol si în locul lui „înfloreste“ un mamut de beton si sticla, fara nicio armonizare cu împrejurimile; sau terenul e parcelat si vândut în vederea construirii de resedinte pentru potentatii zilei. Pe cei interesati de asemenea afaceri profitabile nu-i intereseaza nici daca în cladirile respective îsi desfasoara activitatea artisti consacrati sau daca ele gazduiesc galerii de arta. La conferinta de presa în care s-a lansat proiectul, artistul Dan Perjovschi atragea atentia asupra unui fenomen devenit îngrijorator: „artistii sunt goniti din centru spre periferie, fiind scosi din ateliere si galerii, spatii carora fie li se da o alta destinatie, fie devin, peste noapte, sedii de institutii sau locuinte pentru protipendada“. Dar, la periferie, „locul“ e ocupat de mult de catre cartierele rezidentiale. Exemplul de care îsi lega Dan Perjovschi constatarea amara era acela al Casei Mirea de pe Soseaua Kiseleff, emblema a istoriei artei vizuale românesti, în care artistul îsi are, înca, atelierul.
Ce doreste de fapt UNA sa realizeze prin acest concurs? O extindere si o remodelare functionala a spatiilor destinate activitatilor didactice în limita capacitatii pedante (POT si CUT) pe care terenul o permite. Motivele? Pe lânga absolut necesara restaurare si refunctionalizare a Casei Scarlat-Ghica (monument istoric din secolul XIX), sporirea numarului de studenti si masteranzi, exigentele procesului didactic în conditiile reformelor adoptate prin „Declaratia de la Bologna“.
Problema construirii unui nou sediu pentru fostul Institut de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ s-a pus înca din anii '50. Dupa ce a fost plimbat prin mai multe amplasamente din oras, adica la periferia lui, proiectul a fost abandonat. La mai bine de jumatate de secol de când cu „initiativa“ care nu s-a materializat, UNA îsi desfasoara acum activitatea în mai multe sedii-improvizatii, din fericire toate aflate într-un perimetru restrâns din centrul Capitalei – Strada General Budisteanu nr. 19 (sediul principal al UNA), Calea Grivitei nr. 22 (Sectia Sculptura a Facultatii de Arte Plastice) si Calea Grivitei nr. 128 (Facultatea de Arte Decorative si Design si Sectia Conservare - Restaurare a Facultatii de Istoria si Teoria Artei). Un fapt revoltator, daca ne gândim ca învatamântul superior de arte a început sa functioneze institutionalizat la noi printr-un regulament aprobat si promulgat în iunie 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza îsi da avizul, în urma stradaniilor lui Dimitrie Bolintineanu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice din acea vreme, scoala avându-l ca prim director pe Theodor Aman, cel ce i-a redactat si regulamentul. Acesta prelua, în general, modelul academist al Atelierelor Scolii Franceze, puse sub autoritatea lui David si a elevului sau, Michele Martin Drolling, pentru ca mai târziu, începând cu 1890, învatamântul superior de arte din Bucuresti si Iasi sa functioneze dupa modelul concursurilor de emulatie de la École de Beaux-Arts din Paris si al scolilor libere de pictura, precum Academia Julian, unde s-au pregatit multi artisti români. Prima femeie-profesor într-o academie de arta din Europa a fost Cecilia Cutescu-Storck, iar printre studentii scolii bucurestene s-au aflat, sa nu-i amintim decât pe ei, Constantin Brâncusi si Victor Brauner. Dar, mai bine mai târziu...
Concursul lansat de UNA si Ordinul Arhitectilor este public si în doua faze, prima fiind un concurs de idei, în care juriul va selectiona, fara ierarhizare, cele mai valoroase cinci solutii pentru faza urmatoare (autorii lucrarilor pastrându-si anonimatul), iar a doua, dupa principiul concursului de proiecte cu invitati-corespondenta între participanti si organizatori se va face printr-un birou notarial (anuntarea concurentilor selectionati, primirea întrebarilor acestora, transmiterea raspunsurilor la întrebari si a precizarilor privind tema etc.).
A fost ales acest mod de desfasurare deoarece terenul alocat extinderii este retrâns, iar exigentele urbanistice sunt foarte severe. În plus, Casa Scarlat-Ghica, important monument de secol XIX aflat în incinta, trebuie restaurata profesionist si pusa în valoare atât în sine si prin functiunile pe care le va adaposti prin amenajarea parter-etaj-subsol (si, eventual, pod), cât si (obligatoriu) prin corelatia cu spatiul public adiacent.
Între criteriile de evaluare stabilite de juriu se afla judicioasa implantare a extinderii în teritoriul afectat cu limitele impuse de PUZ zone protejate nr. 16 Calea Victoriei, functionalitatea ansamblului creat din cladirile existente si cele propuse a fi construite, expresivitatea plastica a volumelor, punerea în valoare a cladirii-monument în relatia cu spatiul public înconjurator, rationalitatea economica a solutiei propuse si eventuala posibilitate de etapizare a investitiei, armonizarea la nivel functional si estetic cu vecinatatile.
Jurizarea în prima faza va avea loc în perioada 6-7 iunie 2008, în a doua faza, în 3 octombrie 2008. Anuntarea rezultatelor finale, urmata de expozitia publica prezentând toate proiectele participante la concurs, va avea loc în 6 octombrie 2008.
Cele cinci proiecte selectionate pentru faza a doua vor fi premiate cu câte 3 000 de euro fiecare, premiile acordându-se în momentul depunerii proiectului pentru faza urmatoare. Premiul pentru proiectul câstigator consta în încredintarea contractului de proiectare.
Juriul concursului este alcatuit din membri desemnati de Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – conf. univ. dr. Ruxandra Demetrescu (titular), prof. univ. dr. Corina Popa (titular), conf. univ. dr. Catalin Balescu (titular), consilier juridic Flavia Mantea (supleant) si membri desemnati de Ordinul Arhitectilor din România – arh. Adrian Bold (titular), arh. Ioan Feier (titular), arh. Dan Marin (titular), arh. Serban Sturdza (titular), arh. Remus Hârsan (supleant).
Participantii individuali sau, în cazul echipelor, cel putin unul dintre membrii echipei, trebuie sa fie arhitecti cu drept de semnatura, membri ai Ordinului Arhitectilor din România sau ai unei organizatii profesionale similare din tarile Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European. Documentatia pentru participarea la concurs, prezentata sub forma unui CD-ROM, se poate ridica de la Secretariatul concursului, sediul Ordinului Arhitectilor, Bucuresti, Str. Pictor Arthur Verona, nr. 19, sector 1, tel./ fax : 021-317.26.34, 021-317.26.35 ; email: office.oar.rdslink.ro sau concursuri.oar.bicau.ro – persoana de contact Dumitru Tepure.