Opinia publica, in bloc si la bucata. Cine scrie pe forumurile ziarelor
articol aparut in Cultura, nr. 113 din 0000-00-00» cultura »
Autor: CATALIN STURZA
Constitutia unui stat democratic asigura libertatea de opinie, iar Internetul duce opiniile oricarui spectator catre ceilalti spectatori. Paginile on-line ale ziarelor si forumurile de discutie pun laolalta comentariile izolate si coaguleaza adevarate dezbateri, iar web-ul colaborativ, participativ, 2.0 transforma spectatorii-comentatori în formatori de opinie ad-hoc.
Cititorul angajat
Daca un cititor vine cu observatii pertinente în spatiul unei platforme participative, textul sau poate fi avansat în rang, trecând în rândul comentariilor scrise de jurnalistii si de colaboratorii site-ului.
Ce înseamna, pe forumul unui ziar, o observatie pertinenta? Exact ceea ce înseamna o astfel de observatie peste tot. E un punct de vedere la obiect. Pastreaza o legatura cu afirmatiile jurnalistului pe care îl comenteaza. De asemenea, tine cont de regulile de constructie si de frazare ale unui argument logic. Evident, gramatica si ortografia sunt importante si la fel este si buna-cuviinta. Fara cuvinte urâte, fara referiri la rasa, sex, vârsta, etnie, fara injurii si atacuri la persoana.
Cititorul care sare linia forumului în rândul jurnalistilor se va bucura, prin urmare, de privilegiile, dar si de obligatiile unui publicist. Însa va avea parte si de o anumita clementa: un comentariu pertinent nu e neaparat unul lung si foarte elaborat. Nu e un articol de opinie canonic, nu întoarce pe toate fetele o problema, nu descopera nuante, nu epuizeaza un subiect. Un comentariu e o parere personala, argumentata, fair-play, corecta gramatical – si atât.
Angajarea cititorilor în fluxul de stiri si de opinii zilnice este un stimulent si un bonus. Daca vrei sa iesi în evidenta, în zona de comentarii a unui site media sau pe pagina web de tip participativ a unui ziar, e suficient sa scrii consecvent pe acea pagina si sa respecti regulile. Scrii ceva destept, cu ortografia si gentiletea de rigoare, si pseudonimul tau – sau numele tau real – va sta în rând cu celebritatile, pentru o zi.
De ce comentam
Cei care comenteaza, însa, pe site-uri nu îsi doresc atât de tare sa stea în rând cu celebritatile si nu tin sa fie premiati. Cel mai important, pentru oamenii din tribune, e sa se faca auziti, sa intre în polemica cu ceilalti comentatori de pe bara si sa transeze problemele cu un verdict destept.
În realitate, foarte putine ziare si site-uri din România dau semne ca ar încerca sa faca pasul spre noul web participativ si locurile unde forumistii sunt premiati si publicati alaturi de editorialisti sunt foarte rare. Cu toate acestea, activitatea pe forumurile cotidienelor centrale si a site-urilor de stiri e foarte intensa si în fiecare zi apar mai peste tot articole care aduna zeci si sute de comentarii. Iar zona cititorilor e libera de constrângeri, nu respecta nici o regula. Criteriile de pertinenta enumerate mai sus sunt praf în ochi. E si agora, si parlament, si parc cu pensionari, si mahala.
Pornesc de la premisa ca forumistii media sunt oameni educati, tineri si de vârsta medie, din mediul urban. Lucreaza în companii si în birouri, de unde se conecteaza la Internet si unde rasfoiesc, frecvent, presa on-line. Interesul pentru presa e apanajul unui anumit nivel de educatie, unele discutii ajung pâna la fineturi tehnice, politice, istorice care presupun o diploma universitara. Comentariile nu apar doar dimineata si seara, dezbaterile se încing la orice ora, se extind permanent. În sfârsit, Internetul e o inovatie relativ noua, cu o acoperire scazuta în România (în special la sate), de unde categoria de vârsta si localizarea comentatorilor în orase.
Discutiile de pe forumuri si tipologia comentatorilor sunt cât se poate de interesante. Uneori dezbaterile capata un aer academic, de polemici între specialisti chitibusari, însa de cele mai multe ori sunt certuri de piata. Se întâmpla ca unii comentatori sa prinda ideea articolului sub care scriu, sa înteleaga unde bate autorul cu care polemizeaza, dar de cele mai multe ori sunt pe lânga subiect. Dezbaterile pornesc în general de la tema sau de la titlul unui articol, nu de la text, si sunt total rupte de continutul acestuia. Se întâmpla, iarasi, ca unele comentarii sa fie fair-play si civilizate, sa nu contina praf de pusca, antrax sau amenintari cu moartea. Cei mai multi comentatori, însa, sar imediat la gâtul autorului, pe care îl acuza/suspecteaza de incompetenta, jocuri de culise si de interese ascunse. Si, mult mai des, forumistii se devoreaza între ei. Mai degraba decât spatii pentru dezbateri, forumurile sunt arene de lupta, unde oameni necunoscuti, ascunsi în spatele unor nickname-uri oarecare, se încaiera si se târasc, unii pe altii, prin mocirla pentru te miri ce.
Opinia publica, în bloc si la bucata
Nu spun ca spatiile de discutii de pe forumuri ar trebui evitate cu orice pret sau ca în România lucrurile ar sta mai rau ca în alte parti. Aceste tribune ale cititorilor sunt, în fond, parte a societatii civile. Sunt spatii de expresie pentru un numar mare de oameni care, altfel, nu ar avea cum sa-si faca auzita parerea. Forumurile ziarelor ofera, pentru cei interesati, o radiografie a opiniei publice în chestiuni de interes general. Comentatorii de acolo sunt, în fond, oamenii de pe strada, cu job-uri, cu o anumita mobilitate intelectuala si cu drept de vot. Comentariile lor pot fi, iarasi, utile pentru jurnalistii care, în acest fel, primesc un feed-back imediat de la cei pentru care scriu.
Unii si-ar dori poate cititori/cetateni mai inteligenti, mai rationali, mai pasnici si mai informati, însa asta e situatia, îsi spune jurnalistul, omul de afaceri, politicianul, asta-i materialul cu care lucram.
Deocamdata, la nivel individual, opinia publica, asa cum se reflecta pe forumurile ziarelor, e furioasa, dezbinata si suspicioasa. Cititorii ajung la un consens doar când vine vorba despre institutiile publice, despre politie, spitale, primarii si tribunale, care functioneaza prost, împotriva cetatenilor care varsa bani la buget. Si când în colimator sunt luati politicienii, care sunt prosti si corupti. Tiganii sunt, desigur, raul social întruchipat (si cei mai echilibrati comentatori vor recunoaste asta) si multe sageti se îndreapta, înca, împotriva evreilor.
La nivel colectiv, opinia publica e instabila si paranoica. E unita, totusi, într-o tendinta comuna: aceea de a nega. Cei mai multi cititori se contrazic si-si neaga afirmatiile reciproc, însa întotdeauna cel care sta în boxa acuzatilor e autorul articolului. E privit chiorâs, e luat peste picior, înjurat de mama si stampilat ca mercenar sau impostor, dupa subiect si caz. Desigur, exista si acei comentatori gata sa se extazieze oricând în fata semnaturii si a numelui, si unele ziare au parte de ei într-o masura mai mare decât altele. Însa consens general si formator de opinie care sa fie unanim elogiat nu mai exista. Din fericire pentru democratie, din nefericire pentru sanatatea psihica a societatii capitaliste paranoide.
Exista nervi
De ce sunt acesti oameni educati si înscrisi în câmpul muncii asa de suspiciosi si de agresivi? „Cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt“, „nu ma duceti voi usor de nas“, „credeti ca eu n-am minte si ca sunt prost7 par a fi crezurile lor. Mai e si convingerea, pe care o au doi cititori din trei, ca dreptatea se poate afla doar în mâinile lor si ca în câteva cuvinte pot transa o problema cu care jurnalistul cel fraier a consumat bitii inutil. Uneori se întâmpla ca acesti cititori sa aiba si dreptate.
Exemple – rasfoiti, la orice ora si în orice zi, orice portal de stiri si orice cotidian central din Ro.