Zoita Borderline
articol aparut in Cultura, nr. 111 din 0000-00-00» cultura »
Autor: CORNELIA MARIA SAVU
Unul dintre cele mai incitante proiecte vizuale ale anului trecut a fost „BAZU“, gazduit de Galeria „Artis“ (Teatrul National Bucuresti), în noiembrie 2007. Altfel spus, un experiment expozitional pictura-obiecte purtând semnatura Zoita. O tânara artista în plina afirmare, Delia Calinescu, care si-a ales drept pseudonim prenumele unei fabuloase bunici din Moldova, a propus un original dialog sine-sine, pe fundal de imagini fetis si simboluri, într-o lume a granitelor permeabile si a sintezei artelor. O provocare adresata publicului, capacitat spre dialog si chiar spre contributia specifica într-o „opera deschisa“.
Anul acesta va fi unul plin de proiecte de pus „în unda“ pentru Zoita, artista cu gustul cautarii, al revenirii, al experimentului. Va expune în Salonul artistilor invitati la Bienala Internationala de Gravura Experimentala (Palatele Brâncovenesti, Mogosoaia), în martie, va avea o personala, în august, la Tirana (Albania) – experienta deosebita pentru orice artist european – si una la Bucuresti, în septembrie, la Galeria Apollo.
Cu umorul si carisma care o caracterizeaza, Zoita crede despre ea ca este „o corcitura“. Adica, un artist vizual complex, neîncremenit într-un singur proiect, pasionat de multimedia, pictura, grafica, performance, environement art, instalatii, fotografie, happening. Un artist de granita în toata puterea cuvântului – Zoita Borderline, cum ar veni… Ea crede ca noua tendinta în artele vizuale este, de fapt, una veche – nevoia artistului sa experimenteze continuu, nu doar formal, nu de suprafata, ci (si) prin experiente personale care îsi adjudeca noi tehnici de creatie.
Zoita abordeaza experimentul „mergând pe ideea metamorfozei“. „Vreau sa fiu (si) celalalt, sa ma vad din exterior, pentru ca perceptia nu trebuie sa fie doar singulara. E greu însa sa devii obiectiv – privirea din exterior este ea însasi un experiment“. „BAZU“ exploateaza original ideea de metamorfoza, o meditatie asupra lumii de azi si o „privire“ în abis, în interiorul artistului pentru care artele, nu numai cele vizuale, nu mai au demult granite, ci se recompun, se reordoneaza si se completeaza în permanenta. „Esantioanele“ din viata unui fluture au aluzii fine si la „Metamorfoza“ lui Kafka, Gregor Samsa putând sa fie considerat (si) un prototip pentru „BAZU“.
„O noua tendinta în artele vizuale e aceea ca experimentul nu mai este privit ca noutate, ca început – crede Zoita. Nu mai este manifest, e un limbaj clar definit, arta devine din ce în ce mai conceptuala, se recurge la o sinteza a mesajelor. Arta capata tot mai pregnant si tenta sociala. Nu e vorba despre mult clamata ei coborâre în strada, ci de implementarea unor psihologii si legende urbane în corpusul arte fara granite. Pe de alta parte, arta trebuie sa fie o sinteza a tuturor modurilor de exprimare, fapt pe care societatea de azi îl reclama întemeiat. Cu toate transformarile ei majore, cu deschiderile si autenticitatea care propun o reala comunicare între arta si societate.“
Zoita e interesata de absurdul de factura fantastica, exploateaza original limitele grotescului convertindu-l în oniric, inoveaza la nivelul semantic al fiecarui proiect pe care îsi pune semnatura. Absolventa a Academiei de Arte „Nicolae Grigorescu“ – licenta în pictura si scolindu-se sub îndrumarea unui profesor de exceptie, Petru Lucaci – cu un masterat în design, arte decorative, tânara artista are un palmares demn de invidiat, cu noua expozitii personale pâna acum si cu un bine primit „traseu“ artistic la Praga (Cehia), unde a expus în Galeriile Mya, Vitvarneho, Ceske Umeni, precum si participare la numeroase expozitii colective. Zoita are de pe acum „marca identitara“ a artei sale, ceea ce nu e putin când nu ai împlinit înca 30 de ani, si impresioneaza prin seriozitate si devotiunea spre arta cu care îsi concepe toate proiectele. Un nume neaparat de „urmarit“ în galerii.