Prea mult Judt...
articol aparut in Cultura, nr. 185 din 2008-08-07» cultura internationala »
Autor: Teodora Dumitru
Cu o pagina înaintea dialogului dintre Nora si Barnavi, „progresistul neoantisemit“ Tony Judt îsi face de cap în interiorul unui material semnat de Pierre Assouline. Proscrisul, asezat de coalitiile evreilor americani între proscrisii Chomsky si Finkelstein, a crescut odata cu scandalurile în care a intrat, crede Assouline (si nu numai el). Lui Judt i se pare mai onest ca Israelul sa devina un stat binational, în care evreii si palestinienii sa beneficieze de drepturi egale, fiindca asa cum este azi i se pare anacronic si injust; a înjurat spectaculos si sistematic politicile lui Bush, considera ca-i sta bine pe lista neagra a „American Jewish Committee“ si în postura de conferentiar boicotat. N-are retineri în a recomanda administratorilor Shoah-ului mai multa gratie si masura, fiindca „Prea mult Shoah strica Shoah-ului“ si „prea multa banalizare a raului banalizeaza raul“. Etc. Pretextul materialului despre Judt în „Le Magazine litteraire“ este însa dublu instrumentat: rimeaza cu celelate materiale din pachetul introductiv oferit de acest numar al revistei (Martin Amis, Pierre Nora, Elie Barnavi) si arunca o ocheada-doua si spre volumul lui Judt recent tradus în franceza „Après guerre“, Armand Colin, 2007 (tradus si în româneste la Polirom, în 2008 - „Epoca postbelica“), unde Judt îl surprinde neplacut pe Assouline cu „perspectiva“ sa „condescendenta“ asupra Frantei si a colosilor Barthes, Foucault, Derrida etc. Dupa ce a pompat în profilul lui de scandalagiu, înteleg ca-i e mai usor acum sa-i ia „perspectivele“ à la légère.