Sari la conținut

In cautarea „moftului“ pierdut... (I)

articol aparut in Cultura, nr. 91 din 2007-09-04
» cultura ars combinatoria »
Autor: Cornelia Maria Savu
La inceput de toamna 2007 (6-8 septembrie), Federatia Editorilor si Difuzorilor de Carte din Romania a organizat, la Mamaia, prima editie a Forumului European al Revistelor Literare. Cum se-ntampla la noi cu ceea ce s-ar putea numi lungul drum al banilor destinati punerii in fapt a proiectelor culturale castigatoare de concursuri si licitatii in domeniu catre beneficiari, multi inivtati ar fi dorit sa vina la reuniune, mai putini au si ajuns. Intre cei care au fost prezenti si s-au implicat activ in dezbateri, s-au remarcat oaspetii straini Yves Broussard si Jean-Max Tixier (Franta, revista „Autre Sud“, Marsilia), Menachen Falek (revista „Moznaim“, Israel), Aron Gaal (Ungaria), Guy Lega (revista „L’Arbre à paroles“, Belgia), Adrian Mac Liman (revista Uniunii Scriitorilor din Spania), Zoran Pesic (revista „Gradina“, Serbia), Neli Pigouleva (revista „Brod“, Bulgaria), Peter Waugh (revista „Subdream“, Austria).
Prin standardizarea si stereotipizarea pe care le presupune expansiunea globalizarii, cultura vie pare astazi un „moft“.
Alaturi de ei au facut figura buna George Vulturescu (revista „Poesis“, Satu-Mare), Mircea Ghitulescu (revista „Drama“, Bucuresti), Lucian Vasiliu (revista „Dacia literara“, Iasi), Gellu Dorian (revista „Hyperion“, Botosani), Cassian Maria Spiridon (revista „Convorbiri literare“, Iasi), Valeriu Stancu (revista „Cronica“, Iasi), Virgil Diaconu (revista „Cafeneaua literara“, Pitesti), Ovidiu Dunareanu (revista „Ex Ponto“, Constanta), Ioan Matiut (revista „Arca“, Arad), Marius Chelaru (revista „Poezia“, Iasi).

Animata intalnire, un veritabil colocviu, de fapt, a luat in dezbatere cateva teme la zi care-i preocupa pe toti editorii de publicatii culturale de pe batranul continent si, in egala masura, ar trebui sa-i preocupe si pe acei ce practica jurnalismul de gen: „Supravietuirea revistelor literare si promovarea culturii vii“, „Europa literaturilor si jurnalismul (multi)cultural“, „Spiritul critic versus spiritul comercial“.

Un fel de... in cautarea „moftului“ pierdut, caci, privita din perspectiva tabloidizarii presei si la concurenta cu divertismentul agresiv care cucereste noi teritorii in mass-media, prin standardizarea si stereotipizarea pe care le presupune expansiunea globalizarii, cultura vie pare astazi un „moft“. O „marfa“ costisitoare, deloc rentabila atunci cand e aruncata pe piata.

Sa stea oare lucrurile chiar asa? Sa fie oare aceasta perspectiva chiar aceea corecta?

Puse fata in fata, experienta Vestului si cea a Estului se afla pe pozitii diferite, incepand chiar de la precizarea intelesului termenilor de cultura critica, spirit critic, canon, validarea valorilor, comercial in cultura si, mai ales, lupta dintre margine si centru. Caci, daca in Vest revistele academice acrediteaza valoarea si impun canonul, marginea nu se razboieste cu centrul si nu are complexe provinciale, ci si-a gasit un drum paralel, profesionist, pe care sa se expuna fara frustrari, in Est, revistele academice sunt (aproape) de negasit, canonul e pulverizat in grupuscule cu orgolii locale care vor sa impuna, artagos si fara propensiune spre dialog, valori efemere, menite sa tina sus stindardul luptei cu centrul.

Un pod peste falie par sa fie doar problemele comune pe care si Vestul si Estul le au atunci cand e vorba de sustinere financiara si de difuzarea revistelor de profil. Aici, toata lumea e de acord ca, asemenea intreprinderi intelectuale, pe langa institutia mecenatului (rara avis in Est) si sponsori ocazionali, trebuie sprijinite de stat. Ca programe pe termen lung, care asigura circuitul culturii vii in „natura“ spirituala pe cale de globalizare.

Organizatorii au prezentat la forum un proiect de statut al Asociatiei Revistelor si Publicatiilor din Europa, initiativa romaneasca la care urmeaza sa adere, dupa consultari, reviste reprezentate la prima editie a reuniunii si alte publicatii specifice de pe continent. ARPE ar trebui sa fie o organizatie autonoma, nonguvernamentala, apolitica, non-profit si sa activeze ca persoana juridica roman, pe baza legilor romanesti (Legea nr. 21/1924). Sa reprezinte publicatiile literare si de cultura din Europa in raporturile cu structurile guvernamentale, autoritatile de stat, organizatiile sindicale, cu persoane fizice si juridice. Sa afirme, sa sustina si sa promoveze interesele publicatiilor literare si de cultura din Europa in domeniul economico-social specific economiei de piata. Sa promoveze legalitatea si corectitudinea profesionala si sa militeze pentru respectarea in toate situatiile a drepturilor de proprietate intelectuala. Sa actioneze prin initiative proprii sau sa se alature si sa sprijine initiativele altor organizatii, persoane sau autoritati in vederea unei politici fiscale, comerciale, de tarife si plati adecvate intereselor culturilor nationale din spatiul european. Odata constituita, ARPE va putea sa adere la federatii si asociatii editoriale si nationale si/sau internationale prin demersul Comitetului de coordonare a Asociatiei Revistelor si Publicatiilor din Europa, ratificat de Adunarea Generala. Fundatia Culturala „Poezia“ a pus deja la dispozitia ARPE un spatiu din str. I.C. Bratianu nr. 22, et. 1, Iasi, Comitetul de coordonare putand sa stabileasca, in viitor, sedii, birouri permanente sau reprezentante in alte orase din Europa.

In episodul de saptamana viitoare vom prezenta cateva dintre experientele cele mai interesante ale participantilor la prima editie a forumului in domeniul editarii si difuzarii revistelor literare in Europa si la noi.