Singurul ganditor
articol aparut in Cultura, nr. 97 din 2007-11-08» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: Mihai Iovanel
De cand Andrei Marga a oferit gratios sprijin revistei „Apostrof“ (lucru laudabil), revista „Apostrof“ a devenit o periuta foarte activa a activitatii multilaterale a lui Andrei Marga (lucru detestabil). Ultima miscare de pana acum a periutei este o cronica din care se poate afla ca Andrei Marga detine „capacitatea extraordinara de a surprinde problemele imperioase ale timpului nostru“. De asemenea, ca „Filosoful Andrei Marga este poate singurul ganditor roman contemporan care articuleaza un sistem ce asaza la fundamentul sau ideea modernitatii emancipatoare“.
Cum ar fi zis domnu’ Trandafir: „Brava, baieti!“
Ghitulescu trece Rubiconul
Cronica dedicata in „Convorbiri literare“/ nr. 10 de Mircea Ghitulescu ultimului roman de pana acum al dnei Elena Radu (va rog, nu intrebati „Care Elena Radu?“) nu este idioata; este dezgustatoare.
Oricat de mult m-as stradui sa rezum, rezumatul ar reda palid perfectiunea originalului:
„Ultimul roman al Elenei Radu, „Azi vom trece Rubiconul>>, consacra stilul sau paremiologic in care propozitiile enigmatice ascund, fiecare, o sentinta, o marturisire, o atitudine, cristalizate pana la starea de aforism: „Totul a plecat de la o privire care a adus minunea de a fi bland>>, „Adolescenta este durerea unei mari reforme spirituale>>, „Societatea te exclude daca nu-i respecti ororile>>, „Libertatea e un fel de liniste fugara>>“.
Sau: „In „Azi vom trece Rubiconul>> noutatea este ca autoarea ridica ceata de pe abstractiunile sale lirice si filozofice pentru a patrunde in actualitatea politica si economica cea mai stringenta. Acum sarcasmul este arma principala: „Costul apropierii se intretine prin indignarea la adresa coruptiei prafuite. Fastuoasele vaci se vor negocia la pret favorabil pentru a raspunde elocintei europene. E ciorba europeana cu legume romanesti. Doar grasimea apartine altei natii.>> Citesti fermecat de maturitatea politica a unei autoare pe care o credeai plecata intr-o opera egoista de mascare a biografiei. Inca putin si severitatea privirii asupra Romaniei contemporane devine actiune de stanga: „Omul sarac functioneaza cand si cand, de aceea trebuie sa-l protejam. Omul sarac a devenit un paradox al contemporaneitatii. Il contemplam, desi este in slujba cuvantului fals pentru a intretine fastul bogatiei>>“.
Ceva mai aiuritor n-am citit de la Fabula lui Urmuz. Doar ca aici, in loc de „Pelicanul sau babita“ trebuie citit, probabil, „curcanul sau pasarica“. Sau prostia. Sau dracu' mai stie.