Opera din Viena la Sibiu, in T-shirts si blue-jeans
articol aparut in Cultura, nr. 97 din 2007-11-08» cultura sunetelor »
Autor: Costin Popa
Prezenta vienezilor a incoronat o saptamana in care oaspeti au mai fost Academia Baroca Europeana din Ambronay (cu comedia muzicala „Carnavalul si Nebunia“) si Opera Nationala Bucuresti (cu doua concerte de muzica sacra, coruri si arii celebre).
Ziua nebuna
Dupa triumfala prezenta in Bucuresti, la editia 2001 a Festivalului International „George Enescu“, cand a prezentat concertant opera „Salomeea“ de Richard Strauss, ansamblul Operei de Stat din Viena a vizitat pentru a doua oara Romania in 21 octombrie, onorand titulatura de Capitala Culturala Europeana 2007 a municipiului Sibiu. A inclus in acest mod orasul de pe malurile Cibinului printre cele douazeci de metropole din Europa si Asia care i-au avut ca oaspeti pe prestigiosii artisti vienezi in ultimii sase ani. Propunand de fiecare data, aproape exclusiv, lucrari de mare reprezentabilitate pentru ei – opusuri de Mozart si Richard Strauss – solistii, instrumentistii, coristii celebrului teatru s-au infatisat si acum drept mesagerii unei calitati stilistice greu de egalat la ora actuala in intreaga lume lirica, pe acest repertoriu.
Alegerea pentru Sibiu a fost „Nunta lui Figaro“ mozartiana. Cu adevarat o folle journée si la propriu, si la figurat! Pentru ca zapada depusa in acea zi a Tmpiedicat avioanele sa aterizeze. Indrumata la Timisoara, trupa s-a vazut Tmbarcata in autocare si, dupa o calatorie de cinci ore protejata de sirenele si girofarurile politiei, a ajuns la destinatia initiala in jurul orei 21,30, concertul fiind programat la ora 19. Pentru a nu supune publicul la prelungirea asteptarii, artistii au urcat direct pe podiumul Salii Mari a Casei de Cultura a Sindicatelor, chiar in... costumele de calatorie. Directorul Operei de Stat vieneze, Ioan Holender, a subliniat intr-o scurta alocutiune eforturile facute pentru a fi prezenti la Sibiu, dragostea si respectul pentru melomanii locali. Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a salutat prezenta oaspetilor.
Perfectiune de stil
Fara indoiala, orchestra teatrului de pe Ring – sa nu uitam ca vorbim chiar despre filarmonistii vienezi – impresioneaza de la primul sunet, de la primul acord, prin omogenitate si frazare ingrijita, chiar daca nu intotdeauna transparenta. Valoarea intrinseca a instrumentistilor se simte. Dirijorul Ulf Schirmer a condus cu maxima vivacitate, cu rigurozitate si, cand a abandonat bagheta spre a acompania recitativele la clavecin, a pastrat aceeasi verva suculenta, aceeasi scanteiere indispensabila derularii discursului mozartian.
Distributia a cuprins artisti obisnuiti ai afiselor Operei din Viena, marea majoritate facand parte si din distributiile recentului turneu de mare succes din Asia (Shanghai, Seoul, Taipei, Kaohsiung, Singapore). Atunci, rolul Contesei a fost interpretat alternativ de cunoscutele Roxana Briban si Cellia Costea iar in cel al lui Cherubino a aparut si tanara mezzosoprana Roxana Constantinescu, o voce de mare perspectiva, proaspata solista a ansamblului vienez.
La Sibiu, toti cantaretii s-au remarcat prin omogenitate si prin perfecta integrare in concertul – spectacol. Da, „Nunta lui Figaro“ nu numai ca s-a cantat, dar s-a si jucat (regia miscarii scenice, Richard Weinberger), cum spuneam, in T-shirt-uri, geci si blugi, dand o nota de inedit. Ca aspect, a semanat cu o repetitie generala fara costume de scena. Sa-i numesc aici, ordonand, pe Adrian Eröd (Contele Almaviva cu voce frumoasa si impecabila linie de cant), Ileana Tonca (Barbarina cristalina si cu remarcabila frazare in cavatina „L'ho perduta, me meschina!“), Alexandra Reinprecht (Susanna mobila si subtila), Michaela Selinger (Cherubino), Wolfgang Bankl (Figaro cu voce sonora, dar cu destule duritati in expresie), Sinéad Mulhern (Contesa timida vocal), Walter Fink (glas impunator si prezenta masiva in Bartolo, desi lustrul pe care l-a demonstrat in „Olandezul zburator“, acum multi ani in Sala bucuresteana a Radiodifuziunii, s-a mai estompat), Aura Twarowska (Marcellina), Peter Jelosits (Basilio si Don Curzio), Marcus Pelz (Antonio). Formatia Asociatiei Culturale a Corului Operei de Stat din Viena a contribuit cu bune rezultate la reusita concertului.
Desi era evident ca oboseala si ora inaintata vor duce la unele taieturi din partitura (cateva sunt frecvente chiar in conditii normale si ma refer in mod precis la ariile Marcellinei si lui Basilio din actul al IV-lea sau la unele parti de ansambluri), regretul meu se indreapta catre renuntarea la marile arii ale Contesei si Contelui din actul al III-lea. Stapanul concertului, seful de orchestra Ulf Schirmer, este aici principalul „vinovat“. Personal mi-as fi dorit sa-l ascult pe excelentul Adrian Eröd in „Hai gia vinta la causa!... Vedro mentr'io sospiro“.
Asa a fost la Sibiu, in incheierea Galei de Opera care s-a desfasurat intre 15 si 21 octombrie. Prezenta vienezilor a incoronat o saptamana in care oaspeti au mai fost Academia Baroca Europeana din Ambronay (cu comedia muzicala „Carnavalul si Nebunia“) si Opera Nationala Bucuresti (cu doua concerte de muzica sacra, coruri si arii celebre). Mi se parea potrivit ca editorii caietului-program sa evidentieze chiar pe coperta participarea extraordinara a unui atat de ilustru ansamblu precum cel de pe Ring.
In aceeasi seara...
...asteptand concertul cu „Nunta lui Figaro“, am mers la frumoasa Sala Thalia a Filarmonicii sibiene in care avea loc Gala celei de-a doua editii a concursului „Se cauta Enescu“. O competitie de data recenta, deschisa instrumentistilor – elevi ai liceelor de muzica. „Este o initiativa Orange de care suntem foarte mandri si speram sa devina un eveniment de traditie in randul tinerilor muzicieni talentati“, a declarat Richard Moat, CEO Orange Romania, care a tinut sa sublinieze importantul sprijin pe care directorul general al Filarmonicii de Stat din Sibiu, Ioan Bojin, l-a acordat pentru buna desfasurare a manifestarii. Directorul artistic al concursului, Mihai Ghiga, a anuntat castigatorii: violonistul Stefan Besan (17 ani, Liceul „George Enescu“ din Bucuresti), flautista Claudia Pana (16 ani, Liceul „George Apostu“ din Bacau) si pianistul Paul Coriolan Cartianu (18 ani, fost discipol al profesorului Ioan Bojin, actualmente elev la Liceul „George Enescu“ din Bucuresti). Fiecare premiant a primit nu mai putin de 5000 euro, dar si ceilalti finalisti au fost rasplatiti cu cecuri de cate 2500 euro. Sunt intr-adevar stimulente importante pentru intensificarea preocuparilor de studiu si desavarsire in arta, la care tinerii trebuie sa aspire. Talentul lor a fost evident si optiunile juriului international (flautistul german Peter Holstlag, Cordelia Hoeffer, profesoara la Conservatorul din Salzburg si dirijorul italian Pier Giorgio Calabria) l-au validat. Aveau sa-l demonstreze in partile de concerte (cel de vioara de Mendelsohn-Bartholdy, de flaut de Jacques Ibert si de pian nr. 3 de Rahmaninov) interpretate in compania orchestrei Filarmonicii dirijate de Petre Sbarcea. In deschiderea galei, a evoluat laureatul editiei de anul trecut, flautistul Alexandru Rebreanu.