Prefer sa las spectatorii sa judece singuri
articol aparut in Cultura, nr. 97 din 2007-11-08» cultura cinema » dosar
Autor: Florin Iepan in dialog cu Mihai Fulger
„Bela Lugosi, vampirul cazut“ al lui Florin Iepan a avut premiera la Astra Film Fest 2007. Regizorul a refuzat sa-si inscrie filmul in competitie, motivand ca documentarul sau e realizat special pentru televiziune, are un buget mare si, prin urmare, nu ar fi corect nici pentru „Vampirul cazut“, nici pentru celelalte filme, cu bugete mai mici.
Mihai Fulger: Ar trebui cultura romana sa-l recupereze / revendice pe Bela Lugosi?
Florin Iepan: In nici un caz. Nu cred ca Lugosi trebuie revendicat de cineva, in nici un fel. Singurii care au un soi de drepturi asupra lui sunt chiar urmasii sai din Los Angeles si atat. Dar el a ramas in custodia noastra, chiar daca nu este de origine romana, la fel ca si multe alte personalitati din Transilvania si Banat.
M. F.: Principalul element inedit al documentarului dumneavoastra este asocierea dintre cariera artistica a lui Bela Lugosi si stravechile ritualuri funerare si de protectie Tmpotriva strigoilor din Ardeal (ritualuri care v-au preocupat si in alte filme). Cum v-a venit ideea acestei asocieri?
F. I.: Obiceiurile de sorginte precrestina ma preocupa de ceva vreme. Chiar daca nu exista un link direct cu Lugosi, eu cred ca este important sa facem un pic de lumina in subsolurile mitului Dracula si sa lamurim care sunt aspectele care l-au determinat pe Bram Stoker sa plaseze actiunea romanului sau in zona asta de lume. Putine lucruri sunt intamplatoare, la o analiza mai atenta. Eu pot sa spun ca relatari despre obiceiurile stranii din partea asta de lume erau frecvente in secolele XVII si XVIII, in zona de limba germana a Europei; ele au culminat cu studiul Fratilor Shott, intitulat „Basme valahe“, o antologie bazata pe un atent studiu de teren, care demonstreaza ca Transilvania nu a fost o alegere intamplatoare. Pe de alta parte, noi demonstram in film ca Bela Lugosi a fost un cabotin genial, care s-a jucat mult cu biografia lui si care, intr-un fel, ne invita si pe noi sa speculam pe seama sa…
M. F.: Ce a reprezentat, in opinia dumneavoastra, rolul Dracula pentru Bela Lugosi: o binecuvantare sau un blestem?
F. I.: Pai, chiar Lugosi a raspuns la intrebarea asta in film. Eu ma abtin sa fac judecati transante, prefer sa las spectatorii sa judece singuri. In mod cert, Lugosi este creatorul unui personaj foarte puternic, care i-a complicat mult existenta, dar care i-a oferit un lucru dupa care tanjea de foarte multa vreme: sa devina o celebritate mondiala.
M. F.: Care au fost dificultatile cele mai mari pe care le-ati intampinat la acest documentar?
F. I.: Spre deosebire de alte proiecte, de data asta nu au fost probleme majore nici cu finantarea, nici cu productia etc. Cel mai dificil a fost sa gasesc o structura interesanta de montaj, pentru a evita o desfasurare de tip cronologic, cum se intampla cu majoritatea biografiilor.
M. F.: De ce credeti ca in Romania nu exista mai mult interes pentru documentarul de televiziune autentic?
F. I.: Nu as Tmparti filmul documentar in genuri si subgenuri, respectiv autentic sau neautentic, dar este adevarat ca eu ma raportez la conditia mea de autor de filme documentare ca la o profesie si mai putin ca la o vocatie. Din cauza asta fac filme documentare care sunt destinate in principal televiziunii si am observat si eu ca nu sunt multe productii de gen realizate de producatori sau regizori romani. Cauzele sunt multe, dar cea mai evidenta este atitudinea TVR-ului, care ar trebui sa fie finantatorul obligatoriu al unor astfel de proiecte, dar care, in ultimul timp, a intors spatele producatorilor independenti.
M. F.: Care este motivul pentru care nu ati dorit ca filmul dvs sa fie inscris in competitie la Astra Film Fest 2007?
F. I.: Sincer, cred ca ducumentarul pe care l-am facut nu trebuie sa intre in competitie. Este diferit ca maniera, ca destinatie finala, si ar fi fost nedrept si pentru celelalte filme, si pentru filmul meu. Nu mi se pare corect sa intru intr-o competitie valorica atunci cand produc filme de 300.000 de dolari, concurand cu tineri care au un buget de 500 de dolari. „Vampirul cazut“ a fost finantat de sase televiziuni si de doua fonduri europene.
Transilvania mea
Fiecare editie Astra Film Fest se concentreaza asupra unei teme speciale, care este ilustrata prin intermediul filmelor documentare si al fotografiilor. Ideea centrala a programului din 2007, „Transilvania mea“, urmeaza temelor din editiile precedente: „Romii“ (2000), „Portrete din Balcani“ (2002), „Rusia postcomunista“ (2004) si „Romania“ (2006). Programul special dedicat Transilvaniei a prezentat, in cele doua sectiuni ale sale, 13 filme recente, nu numai romanesti, ci si din Austria, Germania, Luxemburg si Marea Britanie, care au in centru aceasta zona, o expozitie internationala de fotografie, cu 120 de imagini realizate de artisti din intreaga lume, plus concerte de muzica transilvaneana si degustari de tuica.