Astra Film, Centrul de Documentar din Romania
articol aparut in Cultura, nr. 97 din 2007-11-08» cultura cinema » dosar
Autor: Mihai Fulger in dialog cu Dumitru Budrala
Cele mai cunoscute documentare semnate de Dumitru Budrala sunt „La drum“ (1998) si „Blestemul ariciului“ (2004), insa cea mai cunoscuta realizare a sa este festivalul international de film documentar si antropologie vizuala Astra Film Fest. Dumitru Budrala este director al Studioului de film Astra, cercetator principal (antropologie vizuala) la CNM Astra Sibiu si membru fondator al Asociatiei Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007.
Mihai Fulger: Astra Film Fest a crescut cu fiecare editie, din 1993 incoace, atragand un public tot mai numeros, mai ales tineri. V-a confirmat asteptarile audienta editiei a noua?
Dumitru Budrala: Spre deosebire de alte tari cu o cultura de televiziune mai asezata, unde documentarul se poate vedea si pe micul ecran, in Romania, cu toate ca exista un apetit extraordinar pentru astfel de filme, nici o televiziune nu a stiut sa se foloseasca de rating-ul pe care l-ar putea avea facand un slot special pentru documentare. Fenomenul poate fi explicat si prin incultura celor care decid programarea din toate televiziunile romanesti, dar si prin goana dupa rating. Este pacat pentru telespectatori. Insa publicul in crestere exponentiala al Astra Film Fest se datoreaza si acestui fenomen: in momentul de fata, in Romania este singura ocazie de vizionare sistematica a unor documentare romanesti si din toata lumea. In orice caz, dupa feedback-ul pe care l-am avut, suntem siguri ca am putea avea un public care sa intre in concurenta cu cel al televiziunilor, adica un public care se numara in milioane. Tocmai din acest considerent anul acesta, in premiera in Romania, pe durata Festivalului a putut fi vizionata o selectie de cinci filme pe site-ul nostru.
Dar – si acest lucru e foarte important – Festivalul inseamna mult mai mult decat vizionarea unor filme. Sex-appeal-ul (ceea ce atrage in plus) tine pe de o parte de experienta din sala de cinema (filme vazute pe ecran mare, alaturi de sute de oameni care reactioneaza), iar pe de alta parte de „garnitura“ cu care se servesc documentarele: discutii dupa filme cu autorii, cu ceilalti spectatori si multa muzica buna, o atmosfera „ca la Astra Film“ – cum zic cei care au mai fost aici. De altfel, am beneficiat de cea mai buna reclama posibila: nu cea care se face prin agentii de publicitate, pe bani grei, ci una mai veche si mai eficienta – cei ce au fost la editiile anterioare raspandesc vestea unui eveniment „de minune“, „de bijuterie“, cu o „atmosfera unica“ (citez din ceea ce am auzit), facand sa intre dorul de duca in mii de oameni cand vad rasarind soarele Festivalului in anunturi din presa.
M. F.: De fiecare data, Astra Film Fest a adus la Sibiu numerosi regizori documentaristi si antropologi de renume. Care au fost invitatii speciali de anul acesta?
D. B.: Kaori Sakagami din Japonia a zburat mii de kilometri pentru a se intalni cu publicul din Sibiu. Din juriu au mai facut parte Cristi Puiu si Pawel Pawlikowski (apreciat regizor englez, originar din Polonia, de film de fictiune si documentar), Michael Yorke, Michael Sinclair Stewart, Renate Roginas, Rada Šešic de la IDFA Amsterdam, Colette Piault de la CNCRS Paris, Cornel Mihalache si Horea Murgu. Au mai fost prezenti la Sibiu Melissa Llewelyn Davies, Beate Engelbrecht de la IWF Göttingen, Frode Storas din Norvegia si multi altii.
M. F.: Programul Astra Film Fest de anul acesta a inclus si o sectiune speciala, cu proiectii de filme, o expozitie de fotografie si multe alte evenimente, dedicate zonei Ardealului. De ce „Transilvania mea“?
D. B.: La fiecare editie a festivalului ne-am propus sa facem un program special care, printr-o selectie relevanta de documentare, sa arate fata complexa a unei regiuni putin cunoscute de noi, mai ales din cauza structurii stirilor externe de la televiziune. Omul contemporan, consumator de stiri din toata lumea, afla mai mult despre amanta lui Bill Clinton sau Osama Bin Laden decat despre vecinul lui sau tara vecina. Ce stim noi despre cum traiesc oamenii in Balcani sau in Rusia de astazi? Asta era intrebarea la care am vrut sa dam un raspuns prin programele speciale de la editiile anterioare – „Balcanii“ si „Rusia“ sau chiar „Romania“, anul trecut. Din aceleasi considerente, am ales ca tema a programului special din acest an „Transilvania mea“. Documentarul are puterea sa redea perspective subiective si tocmai aceste subiectivitati, puse fata in fata, pot alcatui un intreg, pot crea o imagine complexa despre o regiune. Documentarele selectate in acest program special asigura o imagine de ansamblu asupra lumilor cotidiene necunoscute ale Transilvaniei de astazi.
M. F.: O alta sectiune speciala a Festivalului a fost „Perspective est-europene“, care a propus spectatorilor o selectie relevanta de filme realizate in ultimul deceniu de apreciatele posturi de televiziune BBC si ARTE, documentare abordand aspecte ale tranzitiei din tarile acestei regiuni. Ce ati incercat sa realizati prin acest program special?
D. B.: Acest program special creeaza o zona de discutie inedita. Fiecare roman – sau fiecare est-european in general – s-a lovit, cu siguranta, de neplacerea de a fi identificat cu imaginea, de multe ori negativa, care a fost asimilata pe fondul unei totale necunoasteri, generata de media occidentala, despre tara lor. Am facut o selectie de filme de la aceste doua prestigioase televiziuni, iar proiectiile au fost insotite de discutii cu reprezentantii (producatorii) acestor televiziuni. Vrem sa expunem, pentru o discutie publica, modul in care este creata, prin intermediul unor filme documentare, imaginea Estului (adica a noastra) in tarile din Europa Occidentala, de catre aceste televiziuni. Si ii invitam pe spectatori sa puna intrebari si in cazul altor filme la care este prezent autorul, oricat de incomode ar fi aceste intrebari.
M. F.: Anul acesta, la Astra Film Fest au avut premiera mondiala cele mai recente documentare semnate de Alexandru Solomon (in deschiderea Festivalului) si Florin Iepan, iar multi alti importanti realizatori de filme documentare din Romania au fost prezenti la Sibiu, in competitie sau in juriu. Ce inseamna Festivalul pentru lumea documentarului autohton?
D. B.: Raspunsul este implicit in intrebare. Din '90 incoace, Astra Film este singurul forum al documentarului romanesc din Romania intr-un context de festival international de specialitate. Ne-am asumat noi acest rol si ne bucuram ca am inceput sa avem si sprijin din partea CNC-ului si al Primariei Sibiului. Concentratia de evenimente si de filme din timpul festivalului, acumularea documentarelor in arhiva in ultimii 15 ani, proiectiile si evenimentele din timpul anului – toate acestea au facut sa fim considerati Centrul de Documentar din Romania.
M. F.: Ce alte proiecte, in afara de Festival, intentionati sa dezvoltati – nu numai in Sibiu – sub marca de succes Astra Film?
D. B.: La editia aceasta s-a conturat posibilitatea de a face o scoala de film documentar, sub egida Astra Film Sibiu, pentru tineri din Romania si din Europa de Est. Pe de alta parte, pornim o noua productie de film.
Astra Film 2007 a inceput, de fapt, la 1 ianuarie 2007 si se termina la sfarsitul lui decembrie, prin programul special Cinemateca Astra Film, ca parte a programului festivalului, desfasurat, de fapt, in doua locatii: la Sibiu, la sediul Astra Film / CNM Astra si la Bucuresti, la Clubul Taranului de la Muzeul Taranului Roman.
Marele Premiu
„Cabal in Kabul“, regizor Dan Alexe
Sectiunea Romania
„Stam“, regizori: Anne Schiltz si Charlotte Grégoire
„Bar de zi si alte povestiri“, regizor Corina Radu
Sectiunea International
„Mersul pe franghie“, regizor Peter Lom
„ Prirenchnyy, orasul care nu exista“, regizor Tone Grottjord
Sectiunea Europa
„Strada noastra“, regizor Nasa Ulica
„Doua surori“, regizor Jasna Krajinovic
Sectiunea Student
„Dupa razboi“, regizor Srðan Keèa
„Adevaruri nepermise“, regizor Chana Zalis
Premiul oferit de Misiunea Uniunii Europene in Romania
„Casa mea“, regizor Debora Scaperrotta
Premiul pentru grupaj fotografic
Manfred Wirtz, Olanda