Dupa-amiaza multimedia la Sibiu
articol aparut in Cultura, nr. 86 din 2007-08-23» cultura sunetelor »
Autor: Costin Popa
Festivalul International al Artei Lirice...
...a devenit o obisnuinta in peisajul artistic al municipiului de pe malurile Cibinului, anul acesta – la a VI-a editie – manifestarea inscriindu-se in largul program ce statueaza Sibiul drept Capitala Culturala Europeana. Desfasurat in perioada 20 iulie – 2 august, festivalul a cuprins spectacole de opera, opereta si opera pentru copii, realizate in colaborare cu institutii muzicale din Romania si strainatate, precum si cu artisti lirici, dirijori, solisti invitati, romani si straini. Sapte evenimente au structurat un afis dinamic si divers, menit sa satisfaca variate gusturi ale melomanilor sibieni. Este meritul directorului general al Filarmonicii de Stat, Ioan Bojin, un inimos si bun organizator, care a stiut sa canalizeze eforturile spre a asigura calitatea la nivelul cerintelor pe care titulatura din acest an a Sibiului si nu numai, o cere.
Debutand cu un inedit spectacol „Antologia de la Zarzuela“ (pe care indraznesc sa-l numesc o premiera nationala) sustinut de cantareti si balerini spanioli acompaniati de Filarmonica de Stat Sibiu, de Corul Operei Nationale Romane din Cluj-Napoca, festivalul a continuat cu musicalul „Piatra din casa“ compus de Roman Vlad dupa piesa lui Vasile Alecsandri, un succes bucurestean in care protagonista a fost Stela Popescu. Spectacolul a fost prezentat de cunoscutul si indragitul ansamblu al Operei Comice pentru Copii din Bucuresti, care a tinut sa participe la festivalul sibian chiar inaintea plecarii intr-un nou turneu international, la Keochang, Coreea de Sud.
Au urmat concertele grupului German Tenors, al Corului de opera Boys Choir de la Tiffin School din Londra si recitalul sopranei Verena Rein din Germania. Festivalul s-a incheiat cu spectacolul „Don Pasquale“ de Donizetti, sustinut de Vienna Opera Company (conducator, Theodore Coresi), cu concursul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din Sibiu.
Soprana Leontina Vaduva, eroina de carte si film
In dupa-amiaza dinaintea ultimei zile, un interesant spectacol multimedia realizat de Luminita Constantinescu a atras publicul in vechea, recent reconditionata si cocheta Sala Thalia. Centrat in jurul prezentei la Sibiu a renumitei soprane Leontina Vaduva, evenimentul a cuprins lansarea cartii „Maestro“ de Luminita Constantinescu, un mini-recital de lieduri al artistei si proiectia unui mai vechi film TV, datat 2003 si consacrat acesteia.
Noua aparitie editoriala a fost prezentata de directorul general Ioan Bojin si de semnatarul acestor randuri. Cuvinte de prietenie si afectiune si-au schimbat cele doua doamne, Luminita Constantinescu si Leontina Vaduva, intr-un dialog agreabil, spontan, care a inclus si o surpriza. Realizatoarea TV a anuntat ca are in pregatire o carte cu caracter monografic dedicata vietii si importantei cariere a Leontinei Vaduva.
Cu „Maestro“, cunoscutul teleast Luminita Constantinescu se afla la a treia carte de interviuri. De data aceasta nu ne mai intreaba insistent daca ne place sau ne mai place opera (aluzie la titlurile celor doua volume publicate), ne considera convinsi si isi indreapta atentia asupra unei arii mult mai largi de interlocutori, cuprinzand pe langa vedete ale artei lirice – se putea altfel? – si dirijori, instrumentisti, regizori, toti reuniti prin 50 de convorbiri vii si antrenante in 150 de pagini publicate de Editura Olimp Bucuresti, in 2007. Sapte din aceste interviuri cu muzicieni romani i se datoreaza fiului autoarei, Marius.
„Maestro“, un titlu cum nu se poate mai potrivit! Dirijorii Horia Andreescu si Cristian Mandeal, Cristian Badea si Stelian Olariu, violonistii Cristina Anghelescu si Gabriel Croitoru, Eugen Sarbu si Alexandru Tomescu, pianistii Dan Grigore si Nicolae Licaret, Dana Borsan si Ilinca Dumitrescu, violoncelistii Catalin Ilea si Marin Cazacu, regizorii Carmen Dobrescu si Cristian Mihailescu, scenograful Catalin Ionescu-Arbore etc., rand pe rand, se afla cu totii in obiectivul luminos si larg deschis al Luminitei Constantinescu, dezvaluindu-si fatete neasteptate sau bine cunoscute ale personalitatilor lor.
Sigur ca – alternativa este imposibila! – peste jumatate din convorbiri sunt rezervate starurilor lirice, cunoscuti interpreti de opera si opereta: de la Nicolae Herlea la Angela Gheorghiu, de la Constantin Gabor la Leontina Vaduva, de la Georgeta Stoleriu si Felicia Filip la Ruxandra Donose, de la Ionel Voineag la Ionel Pantea sau de la Constanta Campeanu la Vali Niculescu. Insiruirea poate continua.
O alaturare de nume emblematice! Autoarea se plimba printre ele cu siguranta profesionistului, ii surprinde cu intrebarile, formuleaza teme interdisciplinare. Uneori imi aminteste de abilitatea colocviala a neuitatului Iosif Sava. Indispensabilul microfon nu se simte, comunicarea este directa si fireasca. Si exista un numitor comun in toate aceste 50 de interviuri, o trasatura de unire definita cum nu se poate mai bine de o sintagma draga Luminitei Constantinescu, aceea de dialog de suflet. Se observa doua aspecte legate de o asemenea formulare: forarea aprofundata in spiritul interlocutorilor si apropierea sufleteasca pe care acestia o simt, stand de vorba cu autoarea. Inima ei palpita prin orice rand. Cititorul se simte astfel mai legat de toate aceste personalitati care ii devin, parca, prieteni. Dupa cum, prietena ii devine Luminita Constantinescu. Aici sta substantialul ei talent jurnalistic. Nu mai vorbesc de latura informativa, de temele de substanta, nu mai vorbesc de stilul cursiv, accesibil, care face ca volumul, precum cele anterioare, sa se parcurga cu interes. Iata de ce „Maestro“ de Luminita Constantinescu nu trebuie sa lipseasca din bibliotecile melomanilor adevarati. Este o carte care va avea, sunt sigur, aceeasi rezonanta ca si celelalte doua.
Filmul TV „Dupa 15 ani, din nou in Bucuresti“ a ilustrat revenirea Leontinei Vaduva pe plaiurile natale, a panoramat prodigioasa cariera internationala a sopranei, drumurile ei artistice care au purtat-o printre altele, din succes in succes, la Viena si Toulouse, Milano si New York, Buenos Aires si Paris. Realizat cu binecunoscuta stiinta a Luminitei Constantinescu, ce a stiut sa puna in evidenta vocea si sarmul Leontinei Vaduva, pelicula ascunde rafinamente de montaj cu totul speciale. In afara de imaginile din spectacolele internationale, din plimbarile bucurestene cu revederea locurilor dragi, de momentele oficiale (inalte decoratii ale Romanei si Frantei au fost decernate Leontinei Vaduva), ma refer in mod precis la liedul „Aux demoiselles paresseuses“ de Enescu, filmat in fluxul sonor continuu al partiturii, dar in locatii diferite, Ateneul Roman si Vila Luminis de la Sinaia, cu alte cuvinte, fara intrerupere de sunet, dar cu imagine alternanta. La pian a fost Vincenzo Scalera, cel care a acompaniat recitalul sopranei la Ateneu, in cadrul Festivalului International George Enescu, editia 2003, punctul de plecare al filmarii liedului enescian. Proiectia de la Sibiu a fost punctata pe alocuri de interventiile explicative ale Leontinei si Luminitei.
Maiestrie si farmec
Desigur ca momentul central al atractivei dupa-amieze a fost mini-recitalul Leontinei Vaduva, in parteneriatul pianistic al Iuliei Suciu. Cateva bijuterii de lied romanesc si francez, teritorii profund stapanite de artista, au incantat publicul: „Vai, badita, dragi ne-avem“ de Tiberiu Brediceanu, „Eu ma duc, codrul ramane“ de George Enescu, „Le chemin de l’amour“ de Francis Poulenc si, ca bis, „Ochi albastri, dragalasi“ de Eduard Caudella. Apetenta pentru melosul nostru, pentru prelucrarile lui culte, a fost permanent ilustrata de reputata soprana. Ca si acum. Cu delicatete si sensibilitate, cu expresii de la sagalnic la trist, cu cunoscutele-i irizatii de cristal din glas, cu farmecul adresarii, cu valsare seducatoare (in liedul de Poulenc) Leontina Vaduva si-a dovedit o data in plus maiestria in acest gen atat de pretentios, al miniaturii vocale.
Melomanii sibieni care nu au fost prezenti in Sala Thalia au ce regreta!