Bolile noastre nu pot fi tratate cu acelasi medicament
articol aparut in Cultura, nr. 83 din 2007-08-02» cultura controversei » dosar
Autor: Silviu Tabac
1. Care este temperatura actuala a raporturilor culturale (dar nu numai) intre Romania si Basarabia?
2. A avut loc, in contextul post-90, un schimb real intre culturile celor doua tari? Care a fost sensul principal (R-B sau B-R)?
3. Care sunt temele curente ale dezbaterilor intelectuale din Basarabia?
4. Care e raportul dintre generatii? Cum este vazuta „generatia Vieru“ de generatia tanara?
5. In ce fel a influentat politicul recent climatul cultural din Basarabia?
6. Aveti impresia ca Basarabia nu este un subiect suficient mediatizat in Romania? Aveti impresia ca Basarabia este perceputa mai curand negativ (dispretuitor, plictisit) in Romania? Daca da, care sunt motivele?
7. Care sunt principalii actori de pe scena culturii basarabene? In ce raporturi de putere/ interese sunt ei distribuiti?
8. Care sunt principalele personaje ale culturii romanesti contemporane, asa cum apar dinspre Basarabia?
9. Credeti ca, dincolo de rolul nefast jucat de URSS in istoria Moldovei de peste Prut, Basarabia poate fi un exportator/ intermediar al valorilor rusesti majore?
10. Ce are de oferit Basarabia Romaniei? Dar Romania Basarabiei?
11. Credeti ca prejudecatile privind retardul cultural al Basarabiei fata de Romania sunt intemeiate?
12. Tema unionista (mai) este un subiect de actualitate in mediile basarabene?
13. Daca ar fi sa descrieti Basarabia in cinci adjective/substantive, care ar fi acestea?
1. 37,2. Nu stii incotro o va lua mercurul termometrului.
2. Cu siguranta. Dinspre Romania au venit: 1) bursele de studii, ceea ce a insemnat contacte clare cu Romania autentica, asa cum este la ea acasa; 2) multa carte, indiferent daca a venit ea singura la Chisinau sau a fost cumparata intr-o librarie de la Bucuresti, Iasi sau Cluj; 3) o vorbire normala, neimpiedicata, nebalbaita, suficienta pentru a desemna orice eveniment, obiect sau fapt in limba ta, o vorbire care a patruns prin comunicare vie, TV sau radio, carte; 4) contacte profesionale pe domenii, foarte bune pentru schimbul reciproc de informatii. Dinspre Basarabia au venit: 1) o altfel de muzica, cu un altfel de mesaj si deschidere; 2) un altfel de suflet, mai naiv uneori, dar si mai incapatanat in patriarhalismul sanatos si repulsiv fata de moda de doi bani a timpului; 3) varfuri profesionale in diverse domenii care au acoperit anumite insuficiente si goluri romanesti.
3. Rostul independentei Republicii Moldova; vom intra sau nu in Uniunea Europeana; cand vom scapa de bratele ursului; cand vom scapa de coruptia functionarilor din cele doua tari romanesti; ce va ramane din literatura moldoveneasca postbelica; se va mentine oare explozia filmului romanesc; cand va disparea maimutareala in alte limbi (vorbite prost) la TVR indiferent de post si va ramane un vocabular curat; va mai reveni oare nivelul cantecului romanesc din anii 60; de ce invatamantul primar si secundar din perioada interbelica era mai bun decat cel universitar de azi; cand cartea romaneasca va avea o tinuta de carte ca lumea si un pret accesibil; cand medicina se v-a preocupa in sfarsit de sanatatea omului…
4. Intre generatia tanara si „generatia Vieru“ deja exista o generatie intermediara, care s-a razboit cu mostenirea anilor ’60-’70 ai secolului trecut si a curatat terenul pentru ca cei mai tineri sa se simta liberi in actul de creatie. Aceasta generatie intermediara poarta pe umeri povara cotidianului care mereu trebuie alimentat cu adevar si speranta in viitor. „Generatia Vieru“, intotdeauna profitoare, mai tresare cand vine vorba de niste covrigi inca neimpartiti, in rest nu mai este capabila sa fie utila decat unor interese particulare. Generatia tanara nu se mai intereseaza de generatiile dinainte si prefera contactele pe orizontala.
5. Nu exista un climat cultural basarabean monolit. Cred ca mai strabatem fazele alegerii apelor. Suntem abia la prima treapta a constructiei unei societati civile. Exista insa si solidaritati mai largi fata de prostia (nu numai) politica, indiferent daca vine de la Chisinau sau Bucuresti. Datorita interesului pe care-l manifestam fata de evolutiile politice, economice si culturale din celelalte tari rezultate din destramarea URSS, invatam foarte repede sa deosebim binele de rau si democratia de demagogie, din care cauza nu tot ce zboara din gura liderilor politici locali sau bucuresteni se si inghite. Este valabil si pentru cultura. De exemplu, niste cantece rusesti traduse in romana si interpretate la TVR, sau dansuri americane si irlandeze redansate la Bucuresti n-au cum sa ne emotioneze. Efectul de déjà vu nu este capabil sa ne trezeasca nostalgii.
6. Exista perceptii si perceptii. Pun pret mai ales pe contactele personale cu prietenii si colegii din dreapta Prutului si rar ma intereseaza emisiunile televizate dedicate Basarabiei. Mai multe mijloace de informare in masa din Romania sunt purtatoare ale intereselor straine, iar cand este vorba de Basarabia, Rusia este cea care comanda emisiuni si articole. Cu experienta noastra de acces la mijloace de informare ruse, romanesti, ucrainene si nu numai, comanditarul poate fi usor sesizat din prima fraza. Sunt convins ca discutiile de la om la om fac mult mai mult pentru intelegerea reciproca.
7. La moment, cred ca muzica tanara este cea care face fata concurentei, mai ales prin altfel de deschideri decat in Romania. In rest, agenti ai culturii azi sunt profesionistii din toate domeniile care isi onoreaza cinstit munca pe care o fac fara a se vinde politicului. Nu este inca vremea varfurilor.
8. Nu cred ca personajele contemporane reusesc sa eclipseze valorile secolului al XIX-lea si, mai ales, pe cele din perioada interbelica. Unii contemporani, continuatori ai traditiei normale si nevanduti intru totul cotidianului, apar surprinzator din cand in cand la emisiunea „Profesionistii“. Acestia insa nu sunt si cei falfaiti pe stindardele publicatiilor si in emisiunile culturale.
9. Valorile rusesti majore sunt un mit livresc, care i-a vrajit pe intelectualii europeni dornici de a se conforma unor „taramuri culturale promise“. Totul se schimba cu viteza fulgerului, iar interferentele culturale sterg hotarele etnice. Cred ca ar merita mai mult sa invatam de la asiatici si africani, a caror cultura cotidiana o depaseste adeseori cu mult pe cea europeana.
10. Nu astepti oferte de la frati. Soarta noastra este sa ne iubim si uram reciproc si simultan. Totusi, deschiderea Romaniei pentru studii si vizitare este un act important in pastrarea legaturilor.
11. Nu am cum sa cred asa ceva. Unele carente in educatia mai ales nationala se compenseaza printr-o deschidere mai larga si o capacitate de a recupera rapid.
12. Si da si nu. In conditiile independentei cat de cat reale a Republicii Moldova si a unei birocratii romanesti corupte pana in maduva oaselor, unificarea statala imediata nu mai este atat de ravnita. Se spera intr-o unificare europeana, mai curand, unificare care ar implica si un standard european in raportul stat-individ. Si Romania si Republica Moldova sunt niste state bolnave, dar bolile noastre sunt diferite si nu pot fi tratate cu acelasi medicament, urmand sa ne salvam fiecare pe cont propriu.
13. Suflet, deschidere, asteptare, subestimare, toleranta.