Pentru jocurile cu mai multe strategii
articol aparut in Cultura, nr. 81 din 2007-07-19» cultura controversei » dosar
Autor: Sanda Cordos
1. Lasand la o parte talentul autorilor, pe ce credeti ca ar trebui sa mizeze literatura romana pentru a se impune in Occident:
a. investitii masive in imagine si promovare agresiva;
b. „sincronizare“ in teme & formule cu ce se vinde in Vest;
c. exploatarea propriului „specific“?
2. Ce criteriu ar trebui sa primeze in selectia volumelor care urmeaza a fi exportate? Valoarea sau vandabilitatea?
3. Presupunand ca in urmatorul an/deceniu/mileniu vom asista la explozia unui „val romanesc“ in Occident, credeti ca un asemenea fenomen va produce si efecte retroactive? Cu alte cuvinte, mai au Eminescu, Rebreanu si Camil Petrescu vreo sansa de a deveni cunoscuti marelui public din afara?
4. Atunci cand se vorbeste despre potentialele traduceri, toata lumea se gandeste la proza, cel mult la teatru. Sa zicem ca poezia oricum nu se vinde. Dar, in momentul de fata, vedeti vreun eseist/teoretician roman cu sanse de a se impune pe piata occidentala a ideilor?
5. Daca ar fi sa alegeti trei scriitori romani care sa fie tradusi in Occident, care ar fi aceia? Si de ce ei?
1. A, b, c.
2. Desi imi place ca, inclusiv in aceste jocuri de-a viitorul, sa fie loc pentru nuante, ceea ce inseamna sa vorbim despre criterii (la plural), incercand, totusi, sa ma adecvez intrebarii dvs., as spune ca preeminenta unuia sau altuia dintre acestea depinde de selectioner. Cine face selectia in jocul dvs.: criticul literar, negustorul, impresarul artistic, agentul literar? N-ar putea fi mai multe selectii si mai multe criterii?
3. Da.
4. Da.
5.Lasind in afara jocului pe autorii deja tradusi (indiferent de numarul cartilor intrate pe piata occidentala), trecand peste poezia care „oricum nu se vinde“ (dovada ca suntem intr-un joc de negustor?), dar care este o mare poezie, cu multe nume eligibile, pe langa care un bun negustor de arta n-ar trece indiferent, primele carti (iar nu autori) pe care le-as alege ar fi: Adriana Bittel, „Cum incarunteste o blonda?“, Radu Cosasu, „Supravietuiri“