Radiografie Gay Pride
articol aparut in Cultura, nr. 79 din 2007-07-05» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: Catalin Sturza
Dintr-un articol despre discriminarea homosexualilor, aparut recent in „Evenimentul zilei“, aflam ca principalele motive ale incaierarilor pe care le vedem, an de an, la Gay Pride se numara ortodoxismul poporului roman, saracia si calitatea scazuta a vietii – care duc la nevoia de a gasi tapi ispasitori – si, in general, tabla de valori morale din mintea romanului de rand.
Pentru unii, situatia e destul de neagra. Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Asztalos Csaba, este de parere ca, in ceea ce priveste mentalitatea majoritatii vizavi de gays, lucrurile nu s-au schimbat mai deloc, dupa 1989: „Perceptia asupra minoritatilor sexuale nu s-a schimbat prea mult, chiar daca au fost dezincriminate relatiile dintre persoanele de acelasi sex. Este grupul cel mai respins, toate sondajele ne conduc la aceasta concluzie. Cauza ar fi lunga perioada in care nu s-a discutat despre aceasta problema, in care tema minoritatilor sexuale a fost un tabu“. Pentru altii, situatia de acum bate in roz. Citez un fragment dintr-un „interviu cu un homosexual“, inclus in articol: „S-a schimbat totusi ceva in ultimii ani din acest punct de vedere? S-a schimbat foarte mult. Daca ne gandim numai ce era pe vremea lui Ceausescu si la ce se intampla atunci... Societatea romaneasca a evoluat destul de mult“.
De vreo trei ani, in Romania se organizeaza Gay Pride Parade, si de vreo patru, festivalul Gay Fest. Sigur ca lucrurile s-au schimbat. in fiecare an, insa, peisajul e acelasi. Mai intai, puritanii ortodocsi ies, dimineata, cu tricouri negre si cu icoane, la „Straight Pride“, in speranta ca vor avea parte de aprecierea majoritatii, iar apoi baietii de cartier neortodocsi ies, seara, la aruncatul cu petarda si cu bordura, in speranta ca vor avea parte de ceva cafteala si de actiune ca-n filme. Jandarmii sunt de doua ori mai numerosi decat manifestantii adunati sub curcubeul diversitatii, se arunca, de la distanta, pedardele si fumigenele, si toata lumea e fericita. La fel ca in Brazilia, e spectacol si carnaval. La fel ca in Rusia, e ortodoxism si box de strada, insa fara sange si confruntari reale.
Mai ingrijoratoare sunt datele sondajului cu care „EvZ“ isi sustine articolul. Este vorba despre un studiu realizat de CURS pentru CNCD in decembrie 2005, intitulat „Perceptii si atitudini fata de fenomenul de discriminare“. Prin urmare, cifrele nu sunt noi si au mai fost, in varii ocazii, comentate. Cele mai importante valori morale intepenite in mentalul romanilor sunt credinta in Dumnezeu (34,7%), respectul pentru ceilalti oameni (26,4%) si respectarea legii (20,9%). De aici, incepe prapastia. Libertatea individului e abia pe locul patru, cu 8,6 procente, egalitatea pe cinci, cu 3,9 %, iar toleranta, increderea in oameni, indiferent de etnie, si respectul pentru cultura altor popoare se intind pe fundul haului, cu 3,7/1,1/0,8%. Un grafic care s-ar potrivi unei populatii care n-a iesit din Evul Mediu. Sau care traieste, de secole bune, in totalitarism – nu intr-unul socialist, insa, pentru ca egalitatea e de doua ori mai putin respectata decat libertatea individuala. Iar de incredere in oameni nici nu poate fi vorba: homo homini lupus, mai rau ca in cel mai pragmatic capitalism.
Totusi, intre pronia divina si incuiatul usii, in nasul vecinilor multiculturali, multicolori si multilingvi, sondajul a pierdut, cred, o valoare: lasa-ma sa te las! Porneste de la buza prapastiei, si acopera, cat vezi cu ochii, peretii invizibili ai acesteia. De textura ei gelatinoasa stau agatati, in egala masura, minoritarii discriminati si nostalgicii verzi, pensionarii jegosi si baronii burtosi, conlocuitorii de etnii si limbi diverse si ultra-nationalistii cu invective si platforme-program variate. De aceeasi textura se ancorase, puternic, si regimul care, dupa patru decenii si jumatate de alunecare in gol, a lasat in urma sa aceste rezultate ciudate.
Un ziar francez („Le Monde“) a scris, dupa Gay Pride 2007, ca „romanii sunt o masa extremista manipulata de Biserica Ortodoxa“. Daca s-ar fi deplasat la fata locului, jurnalistii „Le Monde“ ar fi constatat ca, mult mai aproape de adevar, romanii sunt o masa care se plaseaza, comod, pe margine si savureaza show-ul.