Blanaria si marochinaria, spatii recreationale dupa modelul olandez
articol aparut in Cultura, nr. 78 din 2007-06-28» cultura controversei » dosar
Autor: Cristi Neagoe
Recenta integrare a Romaniei intre statele membre ale Uniunii Europene a deschis calea catre un nou tip de abordare a problemei drogurilor ilegale de catre Guvern si organismele sale abilitate. Astfel, Agentia Nationala Antidrog s-a aratat recent deschisa la discutii privind proiectul de lege propus de Organizatia Nationala a Consumatorilor Responsabili de Droguri din Romania, din rezumatul caruia vom cita in continuare:
„In zilele noastre, Europa ni se arata drept cel mai potrivit exemplu de abordare fundamental diferita a problemei drogurilor. Nu numai ca pe continentul nostru modelul american al «razboiului impotriva drogurilor» este privit cu scepticism la nivelul cetatenilor, dar insesi autoritatile guvernamentale recunosc ca Statele Unite au dat gres in aceasta privinta, esuand in a-si trata cetatenii drept fiinte umane responsabile.“
Decriminalizarea consumului de droguri, la fel ca decriminalizarea consumului de alcool, cafea sau tutun (substante psihoactive datatoare de dependenta la randul lor), duce la scaderea infractionalitatii si la un control mult imbunatatit al activitatilor comerciale conexe, care astfel pot aduce un profit semnificativ statului roman, atat prin impozitarea tranzactiilor, cat si prin atragerea unui numar semnificativ de turisti (pentru a enumera numai doua dintre beneficiile secundare majore). O demonstreaza deceniile de experienta ale unor tari precum Olanda, Elvetia sau Danemarca (vezi experimentul Orasului Liber Christiania) si o sprijina (cel putin in cazul canabinoidelor) mai bine de 100 de studii medicale recente (vezi Armentano, NORML, 2006).
Astfel, ONCRDR propune ANA (spre dezbatere si sustinere in Parlament) folosirea infrastructurii deja existente in Romania dupa modelul olandez. Suntem cu totii familiarizati cu sutele de blanarii si marochinarii din Bucuresti si orasele mari ale Romaniei care, dupa descentralizarea activitatilor comerciale ca urmare a trecerii la un cadru politic democratic, au ramas in mare parte in posesia statului roman, esuand cu toate acestea sa mai fie profitabile. Observam cu tristete peste tot in tara blanarii si marochinarii inchise, cu fatade darapanate si sigle de mucava care ne amintesc de vremurile tragice ale accidentului istoric caruia poporul roman i-a fost martor si victima.
Iata deci, avem solutia chiar sub ochii nostri, in inima marilor aglomerari urbane, dar ne temem sa o folosim. Ce spatiu mai potrivit pentru a te face blana decat Blanaria? Ce loc mai bun pentru a cumpara hasis marocan de cea mai buna calitate decat Marochinaria? Nemaipunand la socoteala ca denumirile romanesti ale acestor spatii traditional dedicate blanurilor si tabacelilor de Maroc sunt cu mult mai potrivite consumului de droguri recreationale decat neinspiratul „Coffee-Shop“.
(...)
„Ca stat membru al Uniunii Europene, cel mai impresionant proiect politic, economic si social al vremurile noastre, Romania este indreptatita sa abordeze consumul de narcotice prin masuri educationale eficiente mai degraba decat prin propaganda ieftina, prin promovarea dezvoltarii individuale mai degraba decat prin impunerea fortata a unor legi care nu mai sunt reprezentative pentru vointa cetatenilor sai si ai natiunilor prietene. Cea mai mare parte a statelor Europei au recunoscut faptul ca sistemul penal asociat folosirii drogurilor nu face decat sa exacerbeze problemele si sa creeze stigmate sociale si cetateni ratati, carora li se diminueaza increderea in sine si in domnia legii (Gatto & St. Pierre, NORML, 1999). Mai mult decat atat, Romania poate deveni prima tara din Estul Europei care sa-si admita deschis greselile trecutului (ne referim aici in special la Decretul nr. 626 din 1973 pentru aderarea Romaniei la Conventia Unica asupra Stupefiantelor din 1961 de la New York), sa-si asume cu ochii deschisi paradisurile artificiale si sa dovedeasca lumii ca in tanara noastra democratie libertatea si responsabilitatea merg mana in mana cu bunastarea sociala.“