Nu pot sa renunt la apa minerala sau viata ca medicament
articol aparut in Cultura, nr. 78 din 2007-06-28» cultura controversei » dosar
Autor: Anda Cadariu
Cand spun „drog“, indiferent daca ma gandesc la cele care sunt legale sau, dimpotriva, la cele interzise, urmatorul lucru care-mi vine in minte este relatia pe care se bazeaza si de care se foloseste orice e stupefiant: dependenta. Daca cineva e predispus la dependenta, are drogul in sange, indiferent ce forma ar lua acesta, indiferent daca e legal sau ilegal. Cunosc oameni care sunt dependenti de apa minerala. Nu le induce nici extaz, nici depresii cumplite. Se bucura cand o au, sufera cand n-o mai au. Ar putea insa trai si fara ea, fiindca de unele droguri e mai usor sa te lasi decat de altele.
„Incearca, daca fumezi o data n-ai sa patesti nimic, experimenteaza, traieste si tu putin.“ – li se spune celor care inca nu au fumat; si, din nou, nu conteaza daca vorbim aici despre tutun sau iarba, has, opium sau orice altceva, fie ca acea substanta este legala sau nu. Cel invitat sa incerce o face, pe barba celui care-l invita. Daca are in sange dependenta de acel ceva pe care-l testeaza, e pierdut. Se spune, de exemplu, ca exista o gena a alcoolismului.
Cred ca drogurile functioneaza in acelasi sistem, indiferent de gradul lor de legalitate: iti induc o nevoie pe care, inainte de a lua contact cu respectivul drog, nu o aveai. Drogurile ajung sa te motiveze negativ: daca nu fumez o iarba, mor; daca pierd urmatorul episod din Seinfeld, imi dau duhul; daca nu cobori acum sa iei o sticla de apa minerala, imi tai venele.
Un bun exemplu de drog legal poate fi dependenta afectiva. In vreme ce dragostea te elibereaza, dependenta afectiva e versiunea noir : odata ce te-a prins, are asupra ta efectele pe care le are orice drog: te degradeaza. E normal sa iubesti. Nu e normal sa fii dependent de obiectul afectiunii tale. E normal sa mananci in fiecare zi. Nu e normal sa fii bulimic. E normal sa mai bei o vodca din cand in cand. Nu e normal sa bei saptamani in sir, de dimineata pana seara.
Cel mai bine iti dai seama cand un anumit lucru devine pentru tine un drog cand incerci sa te lasi, sa renunti la acel ceva. Daca nu-ti poti imagina o viata fericita fara persoana de langa tine, esti drogat. Daca crezi ca n-ai putea trai fara cartofi prajiti, esti drogat. Intri in sevraj fiindca nu se mai difuzeaza soap-ul tau preferat? E cazul sa-ti adresezi niste intrebari, fiindca da, acesta e cuvantul sinonim cu socul desprinderii, cu uimirea in fata privarii de drog: sevraj.
Excesiv-compulsiv e o alta expresie asociata drogului. N-as interzice nimanui nimic, dar, daca as fi responsabila pentru dezvoltarea unei persoane, as avea grija sa ia totul cum granum salis. Pe de alta parte, e celebra fraza the road of excess leads to the palace of wisdom. Ce a uitat sa spuna domnul Blake aici este ca trebuie sa si supravietuiesti ca sa ajungi la mult-visatul palat al intelepciunii. Cand esti victima unor excese, sansele sa mori pe drum sunt destul de mari.
Ce te ajuta sa evaluezi gradul de nocivitate al unui drog? Observarea cat mai atenta a masurii in care el te conditioneaza negativ. De ce unele droguri sunt legale si altele nu? Cred ca unele sunt scoase in afara legii pentru ca, prin structura lor chimica, ne afecteaza pe majoritatea in aceeasi masura, spre deosebire de show-urile televizate sau de ciocolata, care nu sunt scoase in afara legii fiindca au efecte mult mai usor de contracarat, fiindca doza in care le consumi tine de autocontrolul individual intr-o mai mare masura decat la cele ilegale. Statistica ne invata ca unele droguri dau dependenta de la prima incercare. In ceea ce priveste drogurile legale, punctul la care ele iti creeaza dependenta pare sa fie mai indepartat in timp si mai putin legat de chimia drogului in sine. In plus, drogurile legale se autoselecteaza: unii sunt sensibili la tigari. Altii – la bere. Altii – la carti, Internet, muzica, si la multe alte lucruri care-ti pot provoca placeri intense. Aceste placeri, accesate in mod excesiv, pot fi degradante. Mai mult sau mai putin. Ce se poate intampla daca esti dependent de mancare, daca mananci compulsiv? E foarte probabil ca te vei ingrasa groaznic. Ce se poate intampla daca esti dependent de LSD? Vei muri in timp foarte scurt daca nu te opresti.
Cred ca ceva devine un drog atunci cand cauti sa-ti suplinesti cu el o frustrare. Te agati de orice poate activa in organismul tau acele substante chimice care se elibereaza, in mod normal, cand esti fericit(a). De ce e degradant orice drog? Fiindca e fals. Fiindca te minti ca-ti va face bine. Un drog iti inseala si manipuleaza simturile, actionand impotriva naturii. E un lucru care iti afecteaza functiile organismului. Omul este conditionat de chimia corpului sau, starile pozitive sunt conditionate de endorfina pe care o secreta creierul. Din fericire, lucrurile functioneaza in ambele directii: iti poti autoinduce stari, provocand astfel procese chimice implicite. Vorba cantecului: „It's all in your head“.
Proprietatile paliative ale cannabis-ului si ale altor droguri sunt deja arhi-cunoscute. Cartea lui Ernst Jünger, „Droguri si extaz“, vorbeste despre multe dintre aceste calitati. Ma aflu inca in cautarea acelei carti care sa vorbeasca despre dependenta de droguri legale, tot atat de clar si de inspirat cum vorbeste cartea lui Jünger despre substantele mai putin ortodoxe.
Cred ca oricine ajunge in contact cu ceva ce poate fi catalogat ca drog, indiferent daca e vorba de lectura, Internet sau marijuana, ar trebui sa-l foloseasca pe post de medicament. Personal, asa folosesc viata, mai nou. Dupa ce-am experimentat bine cu ea, am intors-o pe multe parti si mi-am provocat diverse reactii ingerand in exces aceasta substanta, am decis ca e mai bine s-o privesc ca pe un medicament decat ca pe un drog. Cu alte cuvinte, am schimbat dozajul si frecventa de administrare a substantei.
Cand o sa ma vindec de boala impotriva careia o folosesc, voi renunta la ea de tot, ca nu cumva sa devin dependenta.
Pana atunci insa, marturisesc, cu o oarecare jena, ca nu pot sa renunt la apa minerala.