Literatura ca basm in bucatele (II)
articol aparut in Cultura, nr. 75 din 2007-06-07» cultura ars combinatoria »
Autor: Cornelia Maria Savu
Incheiam episodul trecut scriind ca romanul lui John Updike „Gertrude si Claudius“ este o alta carte care se nutreste din echivalenta literaturii cu basmul in bucatele atotintegrator. Si mentionam calitatea traducerii din engleza semnata de Ana Andreescu. Intre timp, traducatoarea a primit Premiul Asociatiei Scriitorilor Bucuresti, la care aspira, cu indreptatire, de oarece vreme, tocmai pentru talmacirea acestui „Hamlet“ \nainte de „Hamlet“, inspirat autorului (si) de Kenneth Branagh, cu ecranizarea sa, de patru ore, din 1996, a piesei shakespeariene.
Romanul lui John Updike este unul circular, alcatuit din trei parti „imbucandu-se“ perfect in „basm“. Este romanul celor trei regi (si, evident, al unei regalitati eterate, cu aer de cronica, de culori incremenite in rama de plumb precum vitraliile care se trezesc la viata dupa cum cade lumina), tatal, sotul si cumnatul (care-i devine sot) Gertrudei. Primul e „iritat“, al doilea „furios“ si al treilea „nervos“, fiecare „prins“ intr-o atitudine martiala, de suveran care porunceste o data pentru totdeauna si nu se lasa influentat de calinitatea, nurii sau bataia din picior ale fiicei de saisprezece ani care nu vrea sa se marite cu cel ales de augustul tata, ale sotiei care nu vrea sa faca, in calitate de regina, vizite prin regat, ale mamei care si-ar dori ca fiul sa nu-i ramana in strainatate, la studii la Wittenberg. Intr-un prezent continuu, epopeic, John Updike joaca autoreferentialitatea literaturii cu inteligenta si cu malitiozitate, totodata. Atmosfera jocului, punerea lui in scena au si date lirice, cu trimiteri (nu ale autorului, ci ale cititorului cu lecturi) spre cele doua poeme de referinta ale lui Vladimir Holan, „Noapte cu Hamlet“ si „Noapte cu Ofelia“. Apoi, fiecare parte a romanului are personaje cu nume schimbate: prima le imprumuta din „Historia Danica“ a lui Saxo Grammaticus, de la sfarsitul secolului al XII-lea, a doua, din al cincilea volum al cartii „Histoires tragiques“ de Francois de Belleforest, aparut la Paris in 1576, si tradus, probabil datorita popularitatii piesei shakespeariene, in engleza, in 1608, a treia, din asa-numitul manuscris „Ur-Hamlet“ din 1580, pierdut, redescoperit de Thomas Kyd si recuperat pentru scriere de „Chamberlain’s Men“, trupa de teatru din care facea parte si Shakespeare. Triplu „botezate“, aceste „umbre“ desprinse parca din vremuri revolute infirma zicala cum ca „numele nu-l face pe om“, cu care se „joaca“ insusi Shakespeare in „Romeo si Julieta“. Animate si prinzand corporalitate in ceturile nordice, ca Geruthe, Horwendil, Feng si Corambis, Gertrude, batranul Hamlet, Claudius si Polonius trec prin faza „intermediara“ (atunci cand Nordul cu foc interior menit sa arda scurt, printre gheturi, e pus fata in fata cu Renasterea Sudului, dezinhibata, exotica, misterioasa, unde e mercenar cumnatul tradator) de Geruthe, Horvendile, Fengon si Corambus, (si Hamblet, micul mostenitor) pentru a ajunge, la final, sa imbrace „hainele“ personajelor stiute de noi din piesa lui Shakespeare. Stiute, dupa nume, dar „ce e un nume?“ ne atrage atentia dramaturgul de la Stratfort-upon-Avon in deja citata „Romeo si Julieta“.
Cu numele din cronici sau din piesa, personajele capata „identitati“ diferite in romanul lui John Updike. Frivola, (semi)incestuoasa Gertrude e o fata rasfatata de tatal regal (in absenta mamei repausate), regina unui razboinic ce-i indeparteaza fiul, singura iubire a unui cumnat jumatate trubadur, jumatate mercenar, o femeie care-si redescopera sentimentul matern la maturitate, fapt care o bulverseaza mai mult decat inaintarea in varsta. Horwendil, Horvendile, Hamlet, fantoma shakespeariana, e un print nascut pentru a fi rege, imbibat de regalitatea spre care vrea sa-si converteasca, de mic, fiul, frate mai mare cu responsabilitati de tata fata de fratele mai mic, un cavaler in armura chiar si in patul conjugal. Corambis, Corambus, Polonius e un sambelan inaintat in varsta, speriat de spectrul retragerii, care vegheaza asupra idilei dintre cumnati (pe care o si gazduieste) si care, pentru a-si asigura batranetea, o vrea pe Ofelia printesa mostenitoare. In fine, Feng, Fengon, Claudius, „fratricidul“, e un veritabil condotier, indragostit din adolescenta, pe viata, de nurlia Gertrude, fapt ce-l determina sa se piarda prin lume si sa devina un personaj de epopee, care-si seduce cumnata la maturitate. Si isi ucide fratele (informat aspra idilei) pentru ca nu avea alternativa – viata contra viata. Un rege capabil, pregatit pentru succesiune.
In basmul in bucatele al literaturii, John Updike reuseste sa potriveasca povestea „din afara scenei“, inainte ca Hamlet „sa-i impinga pe toti la moarte“, dupa cum scrie G. Wilson Knight, si sa infirme finalul romanului: „Totul va fi bine“. Versiunea lui rezista independent de piesa shakespeariana, reuseste sa dea consistenta unor „umbre“ si sa schimbe perspectiva asupra mitizatului Hamblet-Hamlet si a relatiilor lui cu tatal si cu Yorick, mult iubitul bufon-manipulator, dar si sa atraga, inca o data, atentia asupra unor inconsistente ale piesei lui Shakespeare, sesizate, pentru prima oara, de Slavador de Madariaga in „On Hamlet“, o lucrare de referinta in domeniu.
Evgheni Evtusenko si Adam Michnik vin la Neptun
Uniunea Scriitorilor din Romania organizeaza intre 8-12 iunie a sasea editie a Festivalului International „Zile si Nopti de Literatura“, care va avea loc la Neptun si Mangalia, cu concursul partenerilor traditionali ai USR: Ministerul Culturii si Cultelor, Institutul Cultural Roman si Primaria Mangalia.
Situand editia din acest an in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, un eveniment istoric de prima importanta pentru destinul tarii noastre, evenimentul reuneste saizeci de participanti din tarile recent integrate in UE – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Romania – precum si din Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Spania, Suedia, Statele Unite.
Treizeci de poeti vor citi din creatiile lor in cele doua sesiuni de lecturi poetice.
Tema colocviului – „Asteptarile europene fata de literatura tarilor recente aderate la Uniunea Europeana“ – invita in cele doua zile de desfasurare la o dezbatere privind schimbarile si responsabilitatile ce survin in urma disparitiei frontierelor intre statele si culturile europene. Scriitorii din tarile care au facut inaintea Romaniei experienta aderarii sunt asteptati sa ofere raspunsuri la intrebari inevitabile.
Ultima zi este dedicata Ceremoniei de decernare a premiilor: Marele Premiu OVIDIUS, unei personalitati literare de notorietate; Premiul Festivalului, pentru contributia la largirea frontierelor literare; doua Premii pentru traducerea literaturii romane; si Premiul pentru editarea si promovarea literaturii romane in lume.
Festivalul se bucura de colaborarea cu Microsoft South-East Europe si Targul „Estival“ de Carte din Mangalia, precum si de parteneriatul media cu TVR Cultural, „Romania Literara“ si „Evenimentul Zilei“.
Intre invitatii din strainatate se remarca poetul rus Evgheni Evtusenko, istoricul, eseistul si jurnalistul polonez Adam Michnik si editorii de la Suhrkamp (Germania).