Sari la conținut

Un punct de vedere al unui teolog crestin

articol aparut in Cultura, nr. 75 din 2007-06-07
» cultura controversei » dosar
Autor: Bogdan Duca
Ca teolog si ganditor crestin am privit tema acestei dezbateri ca pe o dubla provocare. Pe de o parte, este provocarea data de subiect: pornografia nu e o tema curenta a discutiilor din mediile crestine. Pe de alta parte, as putea raspunde acestei provocari intr-un mod foarte simplu, adoptand un stil omiletic, impanat eventual cu niscaiva „afurisenii“.
Privita strict ca o cale diferita de a ajunge la excitarea sexuala, pornografia nu poate fi considerata un pacat in sine.
Nu voi face aceasta, desi, in mod evident, pozitia mea fata de subiect nu se aseaza in logica ultraliberalilor care folosesc pornografia ca pe o forma de fronda fata de „conformismul“ societatii, sau in logica celor care folosesc pornografia ca pe o strategie de marketing. Pentru ca pornografia vinde, pornografia starneste interesul, fiind, probabil, mult mai populara decat toate sporturile la un loc.

Voi incerca sa prezint aici un punct de vedere care sa tina cont de perspectiva crestina, dar care sa nu angajeze un curent teologic sau altul, ci doar punctul meu de vedere. Acest punct de vedere se fundamenteaza pe lectura interpretata si asumata a documentelor magisteriale, precum si a altor surse ale Traditiei crestine.

In ceea ce ma priveste, inteleg pornografia ca pe un fenomen cultural, nu ca pe unul natural. Nu exista o nevoie naturala in a trage cu ochiul cum face altcineva sex. Pe de alta parte, sexul este un fenomen natural. Cand folosesc insa conceptul de „cultural“ ma gandesc la ceea ce face diferenta dintre om si animal. Cultura este cea care il scoate pe om din natura, raportandu-l diferit la aceasta. Privind din aceasta perspectiva, se explica de ce pornografia „explodeaza“ in momentele culminante ale civilizatiei umane. Cultele tantrice tin de un apogeu al civilizatiei hinduiste, asa cum pornografia elina tine de perioada de glorie a polisurilor grecesti, iar cea romana este proprie perioadei Imperiului. La fel, apogeul civilizatiei noastre occidentale este marcat de o veritabila revolutie sexuala, manifesta mai ales prin industria pornografica.

Privita strict ca o cale diferita de a ajunge la excitarea sexuala, pornografia nu poate fi considerata un pacat in sine. Religia crestina, in ciuda unei opinii din pacate generalizate, nu condamna sexualitatea, ci o asociaza conceptelor de iubire si de responsabilitate. Ca urmare, nu este rau sa utilizezi pornografia ca un ajutor pentru a ajunge la excitarea sexuala atunci cand, din diverse motive, persoana iubita de langa tine nu iti mai poate induce aceasta stare fizica.

La fel, nu cred ca variatia sexuala, presupusa de fanteziile favorizate de pornografie, poate fi considerata un rau in sine. Biserica Crestina nu s-a pronuntat niciodata pe tema pozitiilor sexuale presupuse de sexul vaginal sau pe tema preludiului sexual. Cu privire la sexul anal si la cel oral, lucrurile stau intr-o alta lumina, dar nu cred ca este locul aici pentru discutarea acestor aspecte ale eticii sexuale crestine.

Deci, din punctul meu de vedere, pornografia nu este in nici un caz rea in sine. Cu toate acestea, exista nu putine aspecte ale pornografiei ce trebuie privite cu rezerva sau chiar refuzate cu hotarare. O prima problema ar fi cea a actorilor participanti la diferitele productii pornografice. Este o conventie deja cea a condamnarii pornografiei infantile (pedofilia fiind infractiune penala aproape in intreaga lume, dupa stiinta mea). Insa faptul ca majoritatea persoanelor implicate ca actori in productiile pornografice sunt fie victime ale traficului de carne vie, fie victime ale injustitiei sociale de orice tip. De aceea, de cele mai multe ori consumul de pornografie incurajeaza prostitutia, sclavajul sexual si afecteaza, de multe ori iremediabil, demnitatea umana.

Este o diferenta substantiala intre reprezentarile pornografice din frescele de la Pompei sau din templele tantrice din India si pornografia „industriala“ din zilele noastre. Aceasta deosebire se calculeaza, din pacate, si in suferinta umana.

O alta problema este cea a reprezentarii. Pornografia reprezinta, ca sa fie pornografie, actul sexual explicit. Insa conteaza cum este si acesta reprezentat. Desenele animate pornografice japoneze, destul de la moda, au, de exemplu, reprezentari erotice care par sa incurajeze pedofilia. O anumita inocenta copilareasca prezenta in productiile pornografice, departe de a „umaniza“ sexualitatea risca sa produca o veritabila degenerare a valorilor. Caci sexualitatea, din punctul meu de vedere, presupune maturitate.

La fel, nu cred ca trebuie ignorata dimensiunea educativ-formatoare a pornografiei. Datorita expansiunii imposibil de controlat a industriei pornografice de cele mai multe ori educatia sexuala a tinerilor se face sub impulsul acestui tip de materiale. Desi nu cred ca un film porno gay, de exemplu, ar putea duce la transformarea unei persoane cu sexualitate normala intr-un homosexual, e foarte posibila totusi orientarea sa spre bisexualitate. La fel, violenta presupusa de anumite jocuri erotice (violenta acceptata, in general, de ambii parteneri) ar putea fi confundata cu o practica sexuala la ordinea zilei. Riscul de a transforma violul sau violenta in ceva „cool“ si firesc nu este de neluat in seama.

Un alt risc este dependenta de pornografie. Varietatea imaginatiei sexuale umane este imensa. La fel, resursele de dezvoltare ale industriei pornografice sunt enorme. In asemenea conditii, mai ales prin intermediul Internetului, apare o forma de sexualitate la fel de devianta ca si cea homosexuala: sexul virtual sau cybersexul. Relatia interumana iubitoare, fara de care sexualitatea isi pierde substanta, se dizolva intr-un val excitant doar fizic. A uita ca, pentru o viata sexuala normala, ai nevoie de un partener si de un complex de sentimente fata de acesta e una dintre bolile timpului nostru.

Incurajarea prin intermediul pornografiei a practicilor sexuale deviante, precum cea a homosexualitatii, face ca, nu de putine ori, aceste practici sa primeasca „autoritatea normalitatii“. Acest lucru este observabil mai ales in cazul homosexualitatii feminine, pe care se pluseaza foarte mult in industria pornografica actuala.

Orice crestin se opune practicilor homosexuale in virtutea dimensiunii lor nenaturale care pervertesc nu doar actul sexual in sine (asta se intampla, de altfel, cu multe perversiuni sexuale), ci si sentimentele umane dintre doua persoane. Pervertirea iubirii este cauza asprei condamnari la care Traditia crestina supune practica homosexuala.

Un alt tip de pornografie este cea literara. Crestinismul si-a asumat mai mult sau mai putin tacit aceasta dimensiune a pornografiei. Nu ma refer aici la literatura antica pornografica („Satyriconul“ lui Petronius sau „Magarul de aur“ al lui Apuleius), ci la buna parte din literatura aparuta in chiar fermentul culturii crestine, „Decameronul“ lui Boccacio fiind un exemplu graitor. Boccacio, ca si multi autori de acest gen, nu au fost arsi pe rug, Biserica fiind, concomitent, ingaduitoare cu slabiciunile firii omenesti si constienta de naturaletea sexualitatii.

Desigur ca este loc si de critici fata de doctrinele de ieri si de azi ale Crestinismului in ceea ce priveste sexualitatea. Acest subiect a fost mereu greu de asumat de catre Bisericile crestine, mai ales in contextul in care, in contemporaneitate, omul de rand tinde, de cele mai multe ori, sa gandeasca cu organul sexual in loc sa isi foloseasca ratiunea. Ratiuni pastorale, dar si excese fariseice au determinat, de multe ori, pe crestinii din timpurile noastre sa fie ori prea ingaduitori, ori prea legati de traditii pentru a tine cont de libertatea responsabila a spiritului Traditiei. De multe ori, o anumita dominatie a spiritului monahal in Crestinism a afectat negativ concepte mult mai serioase, precum cel de familie, dar si statutul femeii in comunitatea crestina si in societate.

Cam acestea fiind spuse, cred ca pot concluziona cu gandul ca atat timp cat pornografia este privita ca un mijloc, si nu ca un scop in sine, atat timp cat ea nu afecteaza relatiile sentimentale care trebuie sa existe intre doua persoane ce se iubesc erotic si firesc una pe cealalta, dar, mai ales, atat timp cat demnitatea umana nu este afectata sub nici o forma, putem sa vorbim despre o normalitate a acestui fenomen.