Femeia-Porsche si Simfonia a IX-a de Beethoven
articol aparut in Cultura, nr. 71 din 2007-05-10» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: Catalin Sturza
Mihaela Radulescu a scris o carte. De fapt, a scris o suma de articolase, in „Elle“, adunate intr-un volum, la Editura Polirom. O editura serioasa, care incearca sa acapareze, insa, foarte multe nise, si care, in ultima vreme, ataca furibund, chiar cu Mihaela Radulescu pe post de magnet media, la lansari, piata chick/glossy.
Cartea se cheama - cum altfel? - „Despre lucrurile simple“. Si arata ca un lucru foarte simplu, cu portretul divei care ocupa integral coperta si cu doua texte ultraelogioase, asortate cu coafura Pantene a vedetei, pe coperta a IV-a. Citez, pentru savoare, dintr-o doamna redactor-sef de revista de mondenitati: „Scrie asa cum traieste. Anihiland orice drept plictiselii celor din jur. O citesti cu nesatul de a ajunge la cuvantul urmator, asa cum nu-ti poti lua ochii de la ea atat (?) timp cat se lasa cuprinsa de raza ta vizuala. Fiecare poveste a ei te insingureaza dupa ce se termina si te face fericit de urmatoarea“.
Doamna cu pricina se numeste Alice Nastase, si despre domnia sa am convingerea ca nu va scrie niciodata „Simfonia a IX-a“, de Beethoven, si ca nu va duce, nicicand, pana la capat romanul „Galapagos“, de Kurt Vonnegut. Aceeasi convingere o am si despre Mihaela Radulescu, motiv pentru care mi se pare cu atat mai deconcertanta asocierea cu Editura Polirom, care a editat romanul „Galapagos“. Insa sunt convins ca atat cele doua eroine de interviu „Cosmo“ (pardon, „Elle“/“Tango“), cat si editorii ar putea sa citeasca, fara mari probleme, prezentarea urmatoare:
„Pozeaza ca un fotomodel. Ia interviuri cot la cot cu marii jurnalisti ai lumii. Joaca in filme. Face sporturi extreme. E mama de baiat si tanjeste sa-si umple toata curtea cu plozi. Castiga sume fabuloase. Cheltuieste fara masura: suflet, talent, bani, altruism deopotriva. Struneste cuvintele cu maiestrie de condeier sarutat de muze. Iubeste desantat. Uraste banalitatile. E certareata, nebuna, splendida, colerica, generoasa. Patimasa si visatoare. E Mihaela Radulescu. O institutie in sine. Stam fascinati in fata portilor sale, gata mereu s-o aplaudam, sa ne minunam, s-o barfim, s-o iubim“.
Fragmentul cu pricina e o introducere la un interviu din revista „Kudika“, in care institutia cu porti deschise face declaratii de genul urmator: „Cat suferi dupa o iubire? Pana iubesti din nou, cred. Sau pana-ti dai seama ca ameteala ta a fost doar de la prea mult sex bine facut, nu de la o comunicare pana la orgasm vital“.
Un alt fragment relevant a aparut in „Romania libera“, in editia din 24 aprilie, intr-un articol numit, adanc, „Balaurul Marin-Radulescu“: „in martie, Mihaela Radulescu marturisea in direct la TV ca «singura operatie estetica pe care am facut-o vreodata a fost de marire a sanilor si ma simt minunat de atunci». O dovada de sinceritate. Asta sunt eu. „Sunt un brand, ce sa fac?“. „Nu-mi doresc sa pozez in ceva ce nu sunt, nu-mi doresc sa fiu ipocrita (…)“. Cat despre duplicitate, «iubirea in care cred si pe care o daruiesc nu e pregatita pentru un astfel de virus, asa ca s-ar defecta iremediabil» («Unica», aprilie). «Mi s-a recunoscut un anume firesc pe care-l port cu mine si care stabileste cel mai bun echilibru intre ceea ce sunt si ceea ce par a fi…» («Elle», aprilie). Mihaela Radulescu este o femeie matura, implinita. O femeie-brand, o femeie de cariera, o femeie-mama, o femeie ce-i in gusa si-n capusa, o femeie-Porsche - «masina ideala pentru mine, atat ca mama, cat si ca femeie de cariera» («Promotor», aprilie)“. Din mila pentru cititori, las la o parte apararea Andreei Marin (un mic citat, totusi: „Andreea Marin este la fel de implinita ca Mihaela Radulescu. Numai ca Andreea este o femeie-om, o femeie-Banica, o femeia-in love, pasionala, o femeie-Femeie“).
Da, aceasta este Mihaela Radulescu (actualmente Porsche, ex-Banica), care, mai nou, scrie si carti, cot la cot cu marii scriitori ai lumii. Ar mai fi ceva de adaugat: prefata „cartii“ e semnata de Alex Leo Serban. Pacat!