Cu plaivazul si gandul spre sfarsit de sezon
articol aparut in Cultura, nr. 71 din 2007-05-10» cultura sportului » venind din iarba
Autor: Cornel Dinu
Mascarile de final nu puteau lipsi nici in acest sfarsit de sezon. Atmosfera pare mai linistita doar in ceea ce priveste echipa nationala. A reintrat in cartile calificarii si se asteapta dubla cu Slovenia. Trib ancestral, ramas intr-o eterogenalitate de invidiat. Doar un milion si jumatate de suflete, intr-un perimetru cat Oltenia – dar, este adevarat si foarte important, cu Alpii Austrieci la Nord si Adriatica la Sud. Cand s-a rupt Marea Iugoslavie nu s-a tras nici macar un foc de arma, sarbii retragandu-se organizat in doua zile.
Au mai fost si imberegatelile de afirmatii, marca inconfundabila George Copos. Si cate palme de vorbe n-a trebuit sa suporte, dupa umilitorul „1-4“ cu Dinamo
Ne-au facut mari necazuri la inceptul acestui mileniu fotbalistic. Aruncand o umbra inca persistenta asupra capacitatii de antrenor a regelui-jucator, Gica Hagi.
Si Olanda a castigat cu sansa in deplasare, dar sa avem speranta ca acum ii vom trata foarte serios, si fara experiente-vandabile de jucatori buni doar pentru campionatul intern.
Oricum, la acest nivel, este bine ca-i, inca, liniste.
S-a mai organizat si un trial distractiv, la iarba pasnica de „1 Mai“ de la Mogosoaia. S-au dat si fotografii si rostiri. De nu poti decat sa exclami cutremurat: Ce lume si ce vorbe! Ma alin, cat de cat, ca am reusit sa citesc si note critice in presa nostra, la adresa incercarilor de umor – de fapt, doar mitocanie infatuata – ale lui Domn’ Mitica. Stiu si copilasii despre cine-i vorba. Si sa-l lasam in plata Domnului, care, oricum, le aseaza pe toate mult mai bine decat ne-am chinui noi.
Asadar, sa ne intoarcem la campionat. Dar si la Cupa, care isi va juca ultimul act, de data aceasta, ca in urma cu vreo douazeci de ani, in provincie. Adica la Timisoara, infoiata si cu aere de superioritate falsa, tipice pentru o urbe asezata la granita dintre doua imperii. Deci, neluata in serios mai de nimeni. Si dand doar incercatori ai gandului si ai scrisului de mana a treia. Ce-i drept, si o subreta care l-a inselat (conform obiceiului pregnant al zonei) chiar pe marele Beethoven. Surd, surd, dar nici nu vedea? Sau s-a facut ca nu vede. La fel cum nu ar trebui lasat sa apara nici imprumutatul lor cerber fotbalistic de acum, ce intuneca ecranul. Nume doar de haiduc, la cata talharie organizata, antistatala se practica cu nerusinare in zilele noastre.
Vor juca Timisoara si Rapidul – carora, la cate ineptii debiteaza, parca nu le-ar strica o reciclare de pe timpuri. Pentru ca si astfel se dau de gol ca au minte doar ca sa aiba grija de pionieri. Om mai vedea!...
Pe scena campionatului au mai ramas, practic, cu doar cinci etape pana la epilog; de disputat doar celelalte locuri din cupele europene. Steaua este marea favorita la locul al doilea, dupa ce a transat disputa de pe terenul C.F.R.-ului maghiaro-portughezo si... roman. Oricum, angajatii latifundiarului din Pipera sunt si mai bine antrenati, in ultimii ani, pentru toate matrapazlacurile de final de campionat. Si gura pacatosului doar adevar graieste, indemnandu-si pe fata adversarii sa o lase mai moale cu ei.
intre timp, a fost impins de pe soclu managerul unic si de netagaduit – Memelusul. Ca l-au clatinat nepotii lui Gigisor, Oli sau Argaseala n-are prea mare importanta acum. Cert este ca i s-a facut vant dupa sase ani de zgomot, dar si de ceva rezultate de apreciat. Ca pe acestea le-au reusit jucatorii si antrenorul, este clar ca lumina zilei. Daca i se imputa transferurile din ultimile luni, atunci ar avea scuze. El i-a propus, i-a scos la vedere. Ceilalti ar fi trebuit sa se pronunte, in cap cu Oli, pentru ca nu o sa-mi spuneti ca Memelusul poate scruta ce si cum despre un jucator. Daca se ajunsese si aici, atunci... „iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac“! El trebuia sa fie doar cu atmosfera. Chiar daca asta insemna mai mult expectoratii pe ecrane, pumn in tribuna, sau caderi in meditatii demne de tratamente psihiatrice.
De fapt, provenind din Galatiul-gura-de-sfarsit-a-Moldovei, el parea antrenat doar pentru „echipa de zgomote“. Si atunci, de ce l-ati mai si cocotat pe soclu? Daca ati facut-o din entuziasm, atunci e bine sa stiti si voi ca... „totul se plateste“. In cap cu saltimbancii adusi cu mari si inconstiente eforturi de zerouri de la malurile Atlanticului. Pentru ca, daca cineva se astepta ca urma de om, Elton, sa are terenul, atunci asa va trebuie. El nu este bine sa fie nici macar samanta ...
Au mai fost si imberegatelile de afirmatii marca inconfundabila George Copos. Si cate palme de vorbe n-a trebuit sa suporte, dupa umilitorul „1-4“ cu Dinamo, pe Giulestiul pustiit, creatorul de atata plus valoare efemera... Am sperat, iarasi, ca-i va cadea bine o asemenea lectie. Dar tare ma tem c-o va tine doar pe a lui. Altceva nici nu cred ca mai poate fi in stare sa discearna. Nu sa invete!... Ma mir ca, totusi, se da, de vreo doi, trei ani, capitan de velier pe neagra noastra mare. Pare giumbuslucul care-i lipsea la tichia-i de margaritar. El, ditamai culegatorul de poame si ghinda din Maramures!... Nu cred ca s-a dat, in copilaria lui aureolata de soarele U.T.C.-ului, nici macar cu o copaie prin navalnicele torente de munte ale frumosului meleag. Sunt tare curios daca poarta la timona sapca dlui capitan Lupan sau fesuletul lui Sindbad marinarul. O, Dumnezeul nostru, fereste-ne batranetea de iesiri din decorul pasnic-comportamental.
Ar mai fi un suspans: Daca Dinamo joaca direct in grupe sau o asteapta, si pe ea, un tur preliminar, in „Champions League“. Se roaga unii, piuie a blestem altii. Ca la noi! in mod normal ar trebui sa fie o finala engleza, cu United favorita. Dar la viteza si agresivitatea, cu precizie tehnica (!), in care se joaca la acest nivel, prima intrebare, de bun simt, pe care ar trebui sa ne-o punem ar fi: Ce cautam noi, deocamdata, printre acestia?...