O fi lumea in care traim o legenda urbana globala?
articol aparut in Cultura, nr. 68 din 2007-04-19» cultura controversei » dosar
Autor: Pierre Morel
Expresia „legenda urbana“ are ceva paradoxal. Cuvantul „legenda“ se refera la un univers cultural traditional a carui origine tine de lumea rurala, caracterizata printr-o organizare sociala si culturala rigida, si despre care se considera ca este distrusa de urbanizare. A asocia „legenda“ si „urbana“ conduce la o legitimare a universului miscator si in evolutie continua a orasului ca mijloc de productie culturala populara, purtatoare de semnificatie. Ca atare, constituie un fel de recunoastere.
Ca orice legenda, cea urbana se prezinta ca o poveste care se transmite intr-o comunitate si al carei autor nu este precizat („am auzit ca…“ „se spune ca…“) sau cunoscut precis („o cercetare realizata in... a dovedit ca...“). Si, ca orice legenda, nu are succes – manifestat prin importanta difuzarii – decat daca raspunde la preocuparile „publicului“. Aceste preocupari sunt in general legate de probleme foarte concrete si cotidiene: securitate, sanatate, mancare, sexualitate.
Insa particularitatea legendelor urbane este ca par sa se incadreze intr-un context de suspiciune globala fata de lumea in care ne aflam, din care pretind sa ne destainuiasca secretele. Legendele urbane sunt in general negative, cateodata infricosatoare, si ne spun ceva foarte clar: rationalitatea aparenta a lumii noastre acopera un univers unde totul este posibil, si nu avem nici un control asupra lumii care ne inconjoara. Legenda urbana rasuna ca o denuntare: suntem manipulati, suntem inselati, ni se ascund lucruri importante. Dincolo de civilizatia noastra perfecta si de aparentele ei exista lumea adevarata a carei prada suntem noi.
Productiile cele mai emblematice ale sistemului occidental sunt primele vizate: Marlboro este sustinut de Ku-Klux-Klan, Coca-Cola ne drogheaza, „hamburgers“ de la MacDonald ar fi mai degraba „dogburgers“ sau chiar „ratburgers“, sunt metale grele in toate alimentele industriale, se va steriliza o parte din populatie folosind organisme genetic modificate, spitalele practica experimente interzise asupra pacientilor... Lista nu are sfarsit. La baza acestor zvonuri se pot afla fapte real intamplate, care au starnit vechile temeri ale noastre de totdeauna, dar nu putem nega influenta contextului urban – ca sistem unde legatura intre individ si grup nu mai este organica, ci functionala – care favorizeaza dezvoltarea lor. Lipsa de informatii si neincredere reprezinta contextul ideal pentru dezvoltarea legendelor urbane. Din acest punct de vedere, acestea au existat mereu si se stie ca membrii grupurilor minoritare, vazute, din cauza lipsei de cunostinte exacte asupra lor, ca o amenintare, sunt tinta privilegiata a acestor fenomene.
Dar ce tinea de rumoarea ocazionala (uneori bazata pe stereotipuri sau reprezentari preexistente) a devenit un strat cultural omniprezent. Cresterea colosala – in volum – a informatiilor necontrolate permite raspandirea oricarui zvon la o viteza cvasi-instantanee. Rezultatul este ca in anumite domenii „cultura legendara“ este dominanta. SIDA ar fi aici un caz exemplar: ipotezele despre originile bolii (de tip stiintific: razboi biologic, experiment; biologic: femei violate de maimute; mitic: pedeapsa divina...), mijloacele de transmisie (orice), metodele de tratament (a avea o relatie sexuala cu o virgina) alcatuiesc un catalog infiorator de credinte care ne dezvaluie insul de frici si de sperante irationale care zace in fiecare din noi. In acest caz, scopul principal al asociatiilor de lupta impotriva SIDA este combaterea ideilor nefaste si rationalizarea unei situatii care la un moment dat a depasit capacitatile noastre de control si a dat drumul celor mai „instinctive“ solutii.
Legendele urbane apar cand lipsesc repere. Sunt simptomele slabiciunilor noastre. Au un aspect pitoresc, chiar comic, dar sunt periculoase pentru ca slabiciunea este ucigatoare. Cine este acuzat in Africa precum ca ar fi un „micsorator de sex“ (cand dai mana cu el ti se reduce dimensiunea penisului sau chiar acesta dispare, si trebuie sa platesti ca sa-ti recuperezi anatomia normala) poate fi linsat de populatie. Si sa nu credem ca asa ceva se intampla numai in Africa. A fi victima unei legende urbane este o situatie fara scapare, care te poate obliga sa-ti parasesti domiciliul sau orasul si care face din viata ta un iad adevarat.
Legendele urbane reprezinta o provocare pentru fiecare dintre noi. Nu traim intr-un sat global, unde orice este la locul lui, ci intr-un oras global, o lume in miscare permanenta a carei complexitate ne depaseste si ale carei reguli ni se par incontrolabile si necognoscibile. Facem fata unei avalanse de informatii mai mult sau mai putin controlate, manipulate, care ne creeaza un sentiment de nesiguranta permanenta: cine stie ce se intampla cu adevarat in Irak? cine stie ce reprezinta cercetarea genetica? ce contine mancarea industriala? oare undele telefoanelor mobile pot provoca cancer la creier?
Realitatea nu mai exista. Lumea intreaga s-a transformat intr-o uriasa legenda urbana, o creatie imaginara a visurilor si a cosmarurilor noastre. Asta inseamna ca adevarul trebuie sa-l construim noi sau, cel putin, ca trebuie sa ne fixam repere clare. Putem sa cedam la panica (frica necontrolata) pentru care legendele urbane sunt un simptom, putem sa-i invinuim pe altii (care ne invinuiesc pe noi), dar, in absenta unor criterii indiscutabile, exista si posibilitatea de a baza conducerea noastra pe principii umane. Daca civilizatia urbana a distrus sistemele traditionale, daca stiinta nu poate sa fie raspunsul universal la toate problemele noastre, inseamna ca suntem liberi, nu ca sa cedam la irationalitatea legendelor urbane, ci ca sa construim o morala bazata pe necesitatile convietuirii cu concetatenii nostri, pentru ca nu traim din cunostinte sau din certitudini, ci din emotii si din relatii interumane.