Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat recent un raport în care estimează necesarul de infrastructură (în transport, energie și IT) din țările care fac parte din Inițiativa Celor Trei Mări, între care se află și România, la 1,2 trilioane de dolari. Punerea accentului pe investițiile publice va deschide calea pentru recuperarea economică de după criza Covid-19, întrucât multiplicatorul fiscal în recesiune este de patru ori mai mare decât în vremuri normale.
Inițiativa celor Trei Mări (3SI) a fost înființată în 2015 ca o platformă pentru 11 țări din Europa Centrală și de Est de a sprijini cooperarea trans-frontalieră în regiunea definită de Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. România este membră fondatoare a acestei inițiative, a găzduit reuniunea din 2018 și a participat la crearea și finanțarea Fondului de Investiții al 3SI, care se afla în Luxemburg. A cincea reuniune a 3SI a avut loc în octombrie la Tallinn. Scopul Inițiativei celor Trei Mări este să dezvolte axa Nord-Sud a Europei prin proiecte comune de infrastructură energetică, de transport și de comunicare digitală. Prin întărirea integrării europene, 3SI întărește atât Uniunea Europeană, cât și comunitatea transatlantică.
FMI a publicat recent un raport (IMF 2020a) privind deficitul de infrastructură în Europa Centrală și de Est, cu un focus pe țările 3SI. Acest raport a fost realizat de Departamentul European al FMI la solicitarea mai multor membri ai Board-ului Executiv al FMI și a fost lansat de doamna Kristalina Georgieva, Managing Director al FMI, la un eveniment organizat de Atlantic Council.
Lucrul la acest raport a început înainte de venirea pandemiei. Totuși, rezultatele sale sunt chiar mai relevante în noul context. În vreme ce toate țările din regiune au introdus pachete fiscale de sprijin și au adoptat politici monetare, atât ortodoxe cât și neconvenționale, pentru susținerea economiilor afectate, viitoarele pachete de sprijin vor fi inevitabil limitate. Spațiul fiscal se confruntă cu constrângeri bugetare inerente, mai ales în condițiile creșterii datoriei publice. Există de asemenea o limită a ceea ce poate să realizeze politica monetară într-o economie emergentă. Această limită nu este rata zero a dobânzii, precum în economiile avansate. În schimb, apărarea diferențialului ratei dobânzii față de zona euro asigură stabilitatea fundamentelor macroeconomice în economiile europene emergente, inclusiv în România. Implementarea unei politici monetare adecvate și menținerea stabilității financiare pot doar să câștige timp pentru realizarea reformelor structurale. În circumstanțe deosebite, măsurile neconvenționale sunt necesare și s-au dovedit utile, dar pe termen mediu și lung nu există substitute pentru politicile economice sănătoase.
De aceea, va trebui să facem gradual tranziția către măsuri de sprijin mai bine direcționate, direct către companiile viabile și către gospodăriile vulnerabile. În plus, cheltuielile bugetare trebuie reorientate într-o mai mare măsură către creșterea ofertei de infrastructură publică, stimulând de asemenea și investițiile private, facilitând astfel realocarea mai eficientă a resurselor și promovarea creșterii economice sustenabile prin transformări structurale ale economiei. Această idee potențează concluziile raportului FMI sus-menționat. În continuare voi insista asupra a trei concluzii din acest raport.
În primul rând, deficitul de infrastructură în țările 3SI este uriaș: 1,2 trilioane dolari ar trebui investiți în următorii zece ani pentru ca aceste țări să recupereze jumătate din decalajul față de țările UE15. Ar însemna ca investițiile publice să reprezinte aproximativ 8% din PIB în țările 3SI în fiecare an din următorul deceniu; în prezent, ele variază între 3% și 6% din PIB. Acest deficit este așadar distribuit inegal între țările 3SI, dar este clar că fiecare țară ar beneficia de pe urma creșterii investițiilor în infrastructură.
În al doilea rând, multiplicatorul fiscal este foarte ridicat, cu alte cuvinte efectul de antrenare al investițiilor publice este foarte mare. În cel mai recent Monitor Fiscal al FMI (IMF 2020b) se arată că investițiile în infrastructură au un multiplicator fiscal de patru ori mai mare în timpul unei recesiuni decât în vremuri normale (IMF 2020b). Asta înseamnă că un dolar investit în infrastructură creează de patru ori mai mulți dolari atunci când economia are nevoie de stimulente, față de perioadele de creștere economică. Pentru țările cu un stoc mai scăzut de capital (cum sunt și țările 3SI), raportul FMI arată că o creștere anuală cu 1 procent din PIB a investițiilor publice în următorii cinci ani va contribui aproape dublu la crearea PIB (va adăuga 9% la PIB în următorii cinci ani). Mai mult, creșterea determinată de investiții va fi sustenabilă pentru că ritmul de creștere al PIB va depăși ritmul de creștere al datoriei publice și astfel scade ponderea datoriei publice în PIB.
În al treilea rând, implicarea capitalului privat și promovarea proiectelor transfrontaliere vor crește eficiența investițiilor în infrastructură. Potrivit raportului, coordonarea investițiilor în infrastructura între mai multe țări ar putea dubla impactul pozitiv asupra comerțului regional, raportat la situația unor investiții individuale.
Statele Unite ale Americii au angajat o contribuție importantă la finanțarea proiectelor de infrastructură 3SI, urmărind creșterea conectivității între țările din regiune. Sprijinul SUA este esențial pentru succesul acestei inițiative și pentru atragerea capitalului străin, public și privat, care completează fondurile structurale europene, dezvoltă cooperarea regională și construiește poduri peste trei mări.
Referințe:
International Monetary Fund (2020a). Anil Ari; David Bartolini; Vizhdan Boranova; Gabriel Di Bella; Kamil Dybczak; Keiko Honjo; Raju Huidrom; Andreas Jobst; Nemanja Jovanovic; Ezgi O. Ozturk; Laura Papi; Sergio Sola; Michelle Stone; Petia Topalova. “Infrastructure in Central, Eastern and Southeastern Europe: Benchmarking, Macroeconomic Impact and Policy Issues”, IMF Departmental Paper No.20/11
International Monetary Fund (2020b), Fiscal Monitor: Policies for the Recovery, October 2020, https://www.imf.org/en/Publications/FM/Issues/2020/09/30/october-2020-fiscal-monitor
Kristalina Georgieva (2020), “Infrastructure in CESEE Benchmarking Macroeconomic Impact and Policy Issues”, Atlantic Council, September 28, 2020 (https://www.atlanticcouncil.org/event/infrastructure-investment-central-europe/), (https://www.imf.org/en/News/Articles/2020/09/28/sp092020-infrastructure-in-cesee-benchmarking-macroeconomic-impact-and-policy-issues )
Liviu Voinea este reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional,
fost viceguvernator al Băncii Naţionale a României.
Opiniile exprimate sunt ale autorului și nu reprezintă
în mod necesar punctul de vedere al FMI.
