De la diplomă la „combinație”: de ce tot mai mulți tineri români visează la unghii, trading și TikTok
Observ un fenomen interesant de ceva vreme, drept pentru care am făcut un mini-studiu pe temă:
Foarte multe fete care sunt la facultate spun că, după ce termină, vor să „pună unghii”. Nu neapărat pentru că asta ar fi pasiunea lor de o viață, ci pentru că pe TikTok văd alte fete care spun că fac 8.000, 10.000 sau chiar 15.000 de lei pe lună.
La băieți, echivalentul este puțin diferit: crypto, trading, dropshipping, detailing auto, barbershop, Bolt, imobiliare, „agenție de social media”, automatizări cu AI.
Cu alte cuvinte: „combinația”.
Nu folosesc termenul în sens peiorativ. În România, „combinație” înseamnă, în primul rând, o metodă prin care poți face bani mai repede, pe cont propriu, fără să aștepți zece ani până ajungi undeva într-o construcție clasică de carieră. Adică liceu, facultate, eventual masterat sau doctorat.
Iată clasamentul „combinațiilor” TikTok (din studiul meu):
La fete:
- unghii;
- gene și sprâncene;
- make-up și hairstyling;
- creator de conținut / UGC / influencer;
- mic business online cu beauty sau fashion;
- social media/marketing pentru firme;
- imobiliare;
- fitness sau coaching online, nutriție.
La băieți:
- crypto/ trading / forex;
- dropshipping și e-commerce;
- Bolt / Uber;
- barbershop;
- mașini aduse din Germania și revândute;
- detailing și wrapping auto;
- imobiliare;
- agenții de social media sau AI;
- personal training;
- TikTok, YouTube, afiliere.
Faci facultatea 3, 4, 5 ani. Intri junior într-o companie. Câștigi relativ puțin. Aștepți promovarea. Schimbi firma. Construiești o carieră. Pupi dosuri de șefi la nesfârșit. Mai merită asta (în accepțiunea TikTok, desigur)?
Sau:
Te apuci de un curs de manichiură după ce vezi pe TikTok calculul:
200 de lei clienta × 5 cliente pe zi = 1.000 de lei. La buzunar direct.
Și atunci vine întrebarea perfect legitimă:
De ce să fac 5 ani de facultate ca să câștig 4.000 de lei pe lună, dacă pot câștiga banii ăștia în 3-5 zile punând unghii?
La băieți, avem calculul:
De ce să stau opt ore într-un birou dacă pot face trading și să câștig într-o zi salariul pe o lună de muncă normală?
Nu e nimic greșit în calculul ăsta.
Tinerii par să fie mult mai puțin dispuși să accepte ideea că trebuie să muncească ani întregi pentru altcineva înainte să vadă rezultatele.
Și aici este schimbarea culturală pe care o trăim astăzi:
Pentru generația părinților noștri, statutul provenea din profesie.
„Fiul meu este medic.” „Fiica mea este avocat.”
Azi avem: „Cât face pe lună?”
O profesie care necesită zece ani de educație poate produce un venit mai mic decât o meserie învățată într-un curs de câteva luni.
Sociologic, asistăm la trecerea de la „societatea diplomei” la „societatea monetizării”.
Contează ce poți transforma în bani. O abilitate. Imaginea ta. Corpul tău. Mașina ta. Telefonul tău. Audiența ta de pe rețelele sociale. Un algoritm pe care îl poți folosi în avantajul tău.
După cum spuneam, nu este greșit; este doar altfel decât suntem noi obișnuiți, ăștia născuți mai demult.
Poza ilustrează povestea noastră: chiar dacă dorești să pachezi corect „la albastru”, îi încurci grav pe cei de pe banda cealaltă.
Adrian Șoaită este arhitect, galerist, antreprenor, investitor și doctorand în managementul cultural. Este rezident în Berlin. Pagini personale: Facebook | Soaita.com | Kultur Dialog