Pentru a înțelege complexitatea și însemnătatea evenimentului din 10 august 2018, este necesar să recunoaștem importanța lui simbolică prin raportare la contextul socio-politic dat. E nevoie să atribuim evenimentului atât ceea ce David Snow și Robert Benford numeau „diagnostic contextual”, cât și ceea ce Hall teoretiza ca fiind „politici ale semnificației”.
La doi ani distanță de la Protestele din 10 august 2018 din București și din țară, supranumite și „Protestul Diasporei” sau „Diaspora acasă”, unde au manifestat peste 120.000 protestatari împotriva modificărilor aduse de către guvernanți legilor justiției și codurilor penale, precum și împotriva atitudinii clasei politice cu privire la adoptarea acestor schimbări, putem reflecta obiectiv asupra contextului, desfășurării și consecințelor acestui eveniment.
Protestele din 10 august 2018, spre deosebire de altele de până atunci, nu au reprezentat manifestații ale unor mulțimi spontane, ci organizate în prealabil, la inițiativa unor reprezentanți ai diasporei care au obținut aprobare, prin Federația Românilor de Pretutindeni, la data de 20 iulie 2018, din partea comisiei de avizare a cererilor de organizare şi desfăşurare a adunărilor publice – din care fac parte reprezentanți ai Prefecturii Capitalei, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Brigadei de Poliție Rutieră, Poliției Locale, Jandarmeriei, serviciilor S.R.I. și R.A.T.B., Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Primăriei Capitalei.
Pentru a înțelege complexitatea și însemnătatea evenimentului din 10 august 2018, este necesar să recunoaștem importanța lui simbolică prin raportare la contextul socio-politic. Pentru a face acest lucru e nevoie să atribuim evenimentului atât ceea ce David Snow și Robert Benford numeau „diagnostic contextual”, cât și ceea ce Hall teoretiza ca fiind „politici ale semnificației”, pentru a putea identifica pe de-o parte o serie de cauzalități care l-au generat și, pe de altă parte, pentru a putea analiza particularitățile manifestărilor.
Protestele au căpătat amploare odată cu manifestarea unor „nexus”-uri – concept definit ca fiind „noduri afective prelogice, comune unui număr mare de indivizi”. În cazul evenimentului care a avut loc la 10 august 2018, obiectele cu valoare de nexus sunt predominant afectiv non-cognitive – ele nu pot fi neapărat explicate, ci simțite ca reprezentând elemente coagulante ale grupului. Când vorbim despre nexus în cazul „protestului diasporei”, vorbim despre dorința respectării unor valori abstracte precum: libertate, justiție, dreptate, stat de drept ș.a.m.d.
Nexus-urile au caracter colectiv și sunt acceptate de o comunitate într-o anumită conjunctură, mobilizând și reducând diferențele din cadrul unui grup sau dintre mai multe grupuri. Astfel se poate explica nașterea unei comunități compacte de protestatari, care include categorii sociale diferite în toate aspectele sale: educație, profesie, vârstă. Nexus-urile apar în situații de pericol – în acest caz, modificarea legilor justiției și a Codului penal –, au la bază un anumit concept, sunt caracterizate prin emfază și dezvoltă termeni specifici: „#rezist”, „#corupțiaucide”, „noapteacahoții”.
Una dintre particularitățile nexus-urilor, care se aplică și în cazul evenimentelor din 10 august, o constituie faptul că ele au fost „integrate în reprezentarea socială” (românisme, portretul politicianului român, generalizări politice ș.a.m.d.), ajungându-se ca, pentru explicitarea lor, să fie folosită istoria însăși – de pildă, în cazul nostru, aprecierea gradului de corupție a clasei politice actuale ca fiind o reminiscență a epocii comuniste în spațiul geopolitic românesc; intonarea, la protestele din 2018, a Imnului golanilor fredonat în Piața Universității în 1990; asemănarea violențelor din 10 august 2018 cu mineriadele bucureștene de la începutul anilor ’90.
Respingerea emoțională a fost exprimată prin „etichete afective” cu privire la elementele amenințătoare la adresa valorilor grupului, astfel s-au născut apelative emblematice care joacă astăzi rolul de constructe socio-culturale: „PSD, ciuma roșie”, „hoții”, „PSD – corupție” etc.
De asemenea, caracteristic mișcărilor sociale, s-a remarcat existența unor spații de agregare: reale („piața” – Piața Victoriei) sau virtuale (social media), în care au fost vehiculate ideile protestelor, modul în care ele au fost organizate și prin intermediul cărora ethosul manifestațiilor a fost întreținut la cote mobilizatoare. Totodată, specific protestelor desfășurate pe parcursul anilor 2017-2018 în România, remarcăm existența unor rețele latente ale militantismului protestatar reprezentate de diaspora, rețele care vor genera și protestul din 10 august 2018 și care reprezintă grupuri din țările în care sunt active comunități mai mici sau mai mari de imigranți români, pe o perioadă care poate fi mai mult sau mai puțin delimitată în timp.
Prin urmare, protestatarii nu au format atât un grup social, cât o agregație, dat fiind faptul că ei au fost coagulați sub presiunea unei anumite situații politice, fiind determinați contextual să acționeze împreună.
Protestele sunt, in nuce, genul de manifestări care nu apar în sisteme complet închise (represive) sau complet deschise negocierilor. Ele au un impact în evoluția sistemului politic, creând ceea ce se numește în literatura de specialitate „oportunitățile politice”. Pentru a crea o mișcare socială, societatea civilă trebuie să poată realiza „conversia potențialului” într-o astfel de situație, mai bine spus, trebuie să poată transforma o structură favorabilă de oportunități politice într-o campanie de protest. În cazul protestelor românești pe tema justiției și a codurilor penale, societatea civilă a imputat clasei politice privarea de aceste condiții optime pentru negocieri, ele transformându-se într-o formă de rezistență la adresa clasei politice de la acel moment.
Particularitățile manifestațiilor de stradă care au avut loc pe parcursul anilor 2017 – 2018 – 2019: 1) sunt orientate atât către unele măsuri concrete, dar au în același timp caracter difuz, omogenizând întreaga clasă politică pe de-o parte și având așteptări holistice pe de altă parte; 2) nu mobilizează doar o anumită categorie de persoane sau anumite grupuri sociale, indicator al unei instabilități politice generalizate, motiv pentru care discursul manifestanților revendică „a fortiori” o nouă ordine politică.
De notat în cazul protestelor pe tema justiției, începute în anul 2017, dar mai cu seamă în cazul manifestațiilor din 10 august, este faptul că participanții nu au aparținut unei anumite categorii sociale sau unui grup de vârstă, ci au fost reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale, ceea ce reprezintă indicele unei instabilități politice generalizate, motiv pentru care discursul manifestanților revendică, de cele mai multe ori în astfel de situații (și se confirmă cu atât mai mult în cazul analizat), o nouă ordine politică.
„Protestul diasporei” a reprezentat o revendicare a unui stat de drept așa-zis inexistent, o abundență de emoții și critici la adresa abuzurilor clasei politice românești și îndeosebi la adresa partidului majoritar din ultimele decade, PSD, căruia i s-a reproșat contribuția la creșterea gradului de corupție și de adâncire a inegalităților sociale, de sărăcire a resurselor statului, generând, astfel, o accentuare continuă a fenomenului de emigrare, problemele grave din sistemele de justiție, educație, sănătate, transporturi ș.a., acapararea aparatului de stat și favorizarea de tip oligarhic a unui personal incompetent, antieuropenismul și excluderea României din lista statelor europene care împlinesc standardele democratice și liberale dezirabile ș.a.m.d.
A putut fi observată folosirea unor elemente de defăimare colectivă, precum apelativele și scandările din Piața Victoriei și de pe rețelele sociale, ca: „PSD, ciuma roșie”, „hoții”, „DNA să vină să vă ia”, „trădătorii”, „demisia”, „rușine să vă fie”, „justiție, nu corupție” sau chiar injurii, precum: „m**e PSD”, „România – UE, Liviu Dragnea – M**E”.
Astfel, reprezentanților politici le-a fost reproșată imposibilitatea de a îndeplini „așteptările de valoare” ale cetățenilor construite deopotrivă în mod obiectiv – promisiuni ale programului de guvernare asumat de alianța PSD-ALDE în contextul alegerilor din 2017 – sau subiectiv – așteptările personale ale cetățenilor predictibile conform evoluției societății din ultimele decenii.
Discursurile din jurul acestor evenimente, care se remarcă prin hiper-adversitate și printr-un conținut afectiv destul de proeminent, au condus la circularea mai multor știri false în contextul protestelor diasporei. Putem vorbi despre fake news înainte, pe parcursul și după evenimente, iar aceste știri false au legătură fie cu organizatorii manifestațiilor, fie cu desfășurarea lor, fie cu plasarea lor într-un context internațional, astfel încât miza să nu fie una care ține strict de peisajul politic românesc, ci care să facă parte dintr-o conspirație diplomatică internațională.
Ideea protestului a aparținut unor români stabiliți în Marea Britanie, Mario Mocan și Doru Gabriel Budulicean, care sunt fondatori ai grupului de Facebook „Diaspora Europeană”. Totuși, autorizația pentru protest a fost depusă de către Federația Românilor de Pretutindeni, care a fost înființată la Bruxelles, în aprilie 2018, și care a provocat numeroase controverse. Prima dintre acestea s-a născut în jurul președintelui ONG-ului, Emanuel Cioacă, originar din Teleorman și stabilit la momentul protestelor în Londra, fost vicepreședinte al PSD Diaspora, cu un discurs critic la adresa guvernării României, dar fără inițiative notabile de sprijin al românilor din diaspora. Cea de-a doua controversă a fost cererea din 7 august 2018 a Federației Românilor de Pretutindeni de anulare a autorizației protestului din București, motivul invocat fiind acela că nu a primit o confirmare din partea Primăriei Capitalei, ca urmare a comunicării disfuncționale cu Primăria Capitalei, deși aprobarea protestului avusese loc în data de 23 iulie printr-un comunicat oficial al autorității locale.
O altă figură care a fost introdusă în media începând cu 6 august 2018 și promovată intens de către Antena 3 ca fiind inițiatorul protestelor din 10 august 2018 este Ovidiu Grosu, un român plecat în străinătate, care a oferit, în cadrul emisiunii Sinteza zilei, coordonată de Mihai Gâdea, un interviu în care a instigat protestatarii la violențe. Antena 3 a prezentat interviul ca fiind „planul dement: flăcări și sânge” al celui care se autointitulează inițiatorul manifestațiilor din 10 august; mai mult decât atât, el ar fi instigat la violență chiar în fața casei Vioricăi Dăncilă, chiar dacă nu a fost înregistrată nicio plângere și nicio altă declarație în acest sens. În urma acestui interviu, DIICOT se autosesizează și îl pune sub urmărire penală pe Ovidiu Grosu, acțiune fără finalitate până în prezent.
Antena 3 a preluat declarațiile lui Ovidiu Grosu: „Eu vorbesc de o revoluție, nu de un protest. (…) Trag acum un semnal de alarmă, un avertisment către forțele de ordine: oricine va încerca să reprime aceste manifestări va fi judecat de Tribunalul Penal Internațional, pentru că avem drept inclusiv să ucidem în aceste condiții” (1) și le-a folosit ca pretext pentru abordările viitoare ale subiectului. Plecând de aici, „marea revoluție” din 10 august 2018 a fost dezbătută de multe ori în platourile Antenei 3 și nu numai, iar protestele au fost banalizate și reduse la unele figuri decadente pe care postul le-a prezentat ca fiind reprezentative pentru manifestații. În jurul lor s-au creat episoade conspirative, precum cel din decembrie 2018, când același Ovidiu Grosu susținea că ar fi supraviețuit unei tentative de otrăvire.
Dar nu numai consecințele au reprezentat țintele unui obiectiv de dezinformare, ci chiar și anunțarea protestelor a fost exagerată – de exemplu, postul Kanal D a furnizat știri legate de întoarcerea românilor din diaspora cărora le era asociată o fotografie din China înfățișând cozi imense de mașini care așteaptă la graniță, pretinzând că ea înfățișează realitatea de la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II. Fotografia era, de asemenea, acompaniată de estimarea unui timp de așteptare în vamă de 2 ore și 30 minute, informând cu privire la faptul că „s-a format o coadă de zece kilometri pe teritoriul Ungariei” (2).
În ziua de 10 august 2018, la ora 23, Jandarmeria începe evacuarea perimetrului din Piața Victoriei, iar modul de intervenție a fost îndelung contestat de societatea civilă, fiind asociat chiar cu mineriadele de la începutul anilor 1990. Mai mult decât atât, conform unui comunicat din 21 septembrie 2018 al Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este deschisă o anchetă penală in personam cu privire la incidentele din 10-11 august 2018 pentru maiorul Cazan Laurenţiu Valentin (la acel moment director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti), comisarul şef de poliţie Chirică Mihai Dan (secretar de stat pentru relația cu instituţiile prefectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne), colonelul Cucoș Gheorghe Sebastian (prim adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române), colonelul Sindile Ionuț-Cătălin (inspector general al Jandarmeriei Române). În data de 3 mai 2019 s-a decis extinderea urmăririi penale in rem întrucât s-a constatat că mai multe acțiuni de restabilire a ordinii publice au implicat acte de violență nejustificată la adresa protestatarilor, fapt care a condus la prejudicierea adunării publice, la încălcarea libertății de exprimare a manifestanților și chiar la vătămarea lor.
În intervalul 11-30 august 2018 au fost înregistrate 763 de plângeri penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, a fost mediatizat intens, în perioada imediat următoare protestelor, cazul unui bărbat din Turnu Măgurele, Ilie Gâzea, în vârstă de 68 ani, care a murit la 5 zile după participarea la protest. Bărbatul a încetat din viață din cauza unei hemoragii digestive superioare cauzate de un ulcer perforat. Totuși, au fost identificate imagini din timpul protestului în care acesta primea îngrijiri medicale, în Piața Victoriei, pentru o hemoragie nazală provocată de inhalarea de gaze lacrimogene. Însă, după intervenția SMURD, Ilie Gâzea a respins internarea. Decesul survenit după câteva zile a fost mediatizat ca fiind provocat de aceleași gaze lacrimogene.
Discursul oficial post-eveniment este extrem de polarizat. Președintele Klaus Iohannis condamnă intervenția Jandarmeriei, pe care o consideră asertivă din punct de vedere politic: „Faptul că Guvernul PSD a gazat și a bătut românii mi se pare incalificabil” (3). Răspunsul Ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a fost unul slab diplomatic: „Ca neamţ, să vorbeşti de gazare, trebuie să ai mult curaj” (4), fiind reclamată, fără rezultat, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Uniunea Salvați România (USR).
Liviu Dragnea a susținut că protestele diasporei au fost finanțate din exteriorul țării, făcând următoarele afirmații pentru postul de televiziune Antena 3: „Noi, pe 10 august, am avut suficiente elemente ca să putem vorbi de o tentativă de lovitură de stat. Au fost proteste finanțate din străinătate, săptămâna viitoare vor ieși dovezi, așa am auzit. Au fost organizați tip paramilitar. Sper ca DIICOT și Parchetul General să-și facă datoria față de țară, nu față de un individ, față de grupuri de interese” (5). Acest tip de argumentare a fost etichetată de către Departamentul de Stat SUA, în Raportul privind drepturile omului din anul 2018 pentru România, ca fiind tehnici de dezinformare, liderii politici români neputând să susțină cu dovezi aceste afirmații.
Alte știri false vizează modul în care s-au desfășurat evenimentele, intențiile și caracterul manifestațiilor. De pildă, șeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei și coordonator al intervenţiei violente a jandarmilor de la protestul din Piaţa Victoriei, Cătălin Paraschiv, explicând modul în care a decurs intervenția instituției pe care o reprezintă în noaptea de 10 spre 11 august 2018, a afirmat că intervenția în forță a jandarmilor a fost o consecință a faptului că un restaurant Springtime din zonă a fost vandalizat și că echipajul de poliție trimis la fața locului a fost atacat de către protestatari. În fapt, imaginile contrazic afirmațiile colonelului, iar restaurantul s-a dovedit a nu fi fost ținta unor atacuri din partea manifestanților. Filmările din perimetru dezvăluie faptul că echipajul de poliție aflat în zonă a fost lăsat să se retragă pașnic.
Ministrul de Interne, Carmen Dan, în data de 11 august 2018, enunțând într-un discurs cronologia protestelor diasporei, face următoarea afirmație: „Până la ora 22.00 au fost efectuate avertizări sonore, la 22.02 făcându-se ultima somaţie, interval de timp suficient pentru ca protestatarii să poată părăsi piaţa” (6), modificând aceste date odată cu apariția sa publică din 19 august 2018, după cum urmează: „La ora 22 și 12 minute a fost efectuată o ultimă somație, acordându-se un interval de timp suficient pentru ca protestatarii să poată părăsi piața” (7). Deși doamna Carmen Dan acuză de neatenție protestatarii cu privire la semnalele sonore și luminoase (8), purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Marius Militaru, a susținut faptul că manifestanții au fost avertizați prin trei semnale luminoase cu privire la intervenția forțelor de ordine, fără a menționa în discursul său semnalele sonore.
De asemenea, același şef de Serviciu Comunicare al Jandarmeriei Română, lt.col. Marius Militaru, a susținut în data de 11 august că jandarmii au demarat la ora 23:11 acțiunea de evacuare a Pieței Victoria, conform ordinului semnat al prefectului Capitalei. Totuși, la finalul lunii august, Speranța Cliseru, prefect al Bucureștiului, a contrazis aceste afirmații, susținând faptul că ea a semnat ordinul de evacuare după ora 12 noapte, când piața din fața Guvernului era deja evacuată.
O altă declarație falsă a doamnei Carmen Dan este cea privind documentele Ministerului de Interne, utile în anchetarea violențelor împotriva protestatarilor din noaptea de 10-11 august 2018, care ar fi fost desecretizate integral la finalul lunii ianuarie a anului 2019. În fapt, procurorii au criticat afirmațiile doamnei ministru, susținând că la finalul lunii martie a aceluiași an mai existau încă documente secretizate ale instituției publice, iar documentele declasificate nu cuprindeau informațiile necesare elucidării situației din timpul manifestațiilor stradale.
Un alt fals care a circulat pe internet l-a avut ca autor pe Raul Pătrașcu, fost consilier de stat pe probleme de sănătate în Guvernul Cioloș, care a vehiculat informații, difuzate prin platforma România100, conform cărora inhalarea gazelor lacrimogene poate produce afecțiuni precum pneumonie sau cancer. Trimiterile bibliografice din articol făceau referire la un studiu realizat în ceea ce privește efectele armelor chimice, iar singurul tip de gaz menționat în studiu se referea la cel otrăvitor, folosit pe scară largă. Raul Pătrașcu susținea aceste afirmații speculând faptul că substanțele folosite de Jandarmerie ar fi cel mai probabil de tip CS (o-Clorobenziliden malononitril) și DM (10-Cloro-5,10-dihidrofenarsazinina) și că ambele fac parte din categoria armelor chimice, făcând în mod nefondat apel la convenția de la Geneva din 1993. Comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat folosirea substanțelor de tip CS și a altora (precum OC – oleoresin-capsicum) în timpul protestelor din 10 august 2018, dar aceste substanțe (implicând și ele reacții adverse) nu sunt din categoria armelor chimice.
Însă cele mai toxice fake news care au circulat în perioada protestelor și au continuat mult după acestea au fost legate de așa-zisele justificări ascunse alte manifestanților. S-a vorbit despre protestele diasporei ca fiind când o tentativă de lovitură de stat, când o revoluție eșuată, când un război între taberele politice.
Incriminat ca fiind instigator la violențe a fost președintele Klaus Iohannis, iar primul-ministru de la acea vreme, Viorica Dăncilă, a afirmat acest lucru chiar într-o scrisoare oficială prin care informa Comisia Europeană cu privire la evenimentele din țară. Scrisoarea a apărut în presa românească la data de 17 august, iar ea exprima o poziție clară a șefului Guvernului cu privire la manifestațiile din 10 august, chiar dacă până în acel moment Viorica Dăncilă nu își susținuse public un punct de vedere cu privire la aceste evenimente. În condițiile în care autoritățile judiciare nu se putuseră pronunța cu privire la cele întâmplate în Piața Victoriei, urmând ca un dosar penal să fie deschis pentru a ancheta modul de intervenție al Jandarmeriei, scrisoarea Vioricăi Dăncilă a fost un act unilateral de dezinformare la nivel politic european și diplomatic. După spusele lui Liviu Dragnea, premierul României luase la cunoștință despre evenimentele din Piața Victoriei prin intermediul canalului de televiziune Antena 3, însă producea afirmații de maximă gravitate, comunicate Uniunii Europene în mod oficial.
La mai puțin de zece zile după proteste, Mihai Fifor, Ministru al Apărării și vicepreședinte al PSD, susținea că europarlamentarul PSD Dan Nica a fost amenințat cu moartea după ce a propus constituirea unei comisii parlamentare pentru anchetarea desfășurării protestelor din data de 10 august. Afirmația nu a fost întărită cu dovezi sau plângeri penale în urma așa-ziselor amenințări. De altfel, propunerea de înființare a unei asemenea comisii a fost avansată de către deputații PNL și USR, iar proiectul a fost respins, la începutul lunii septembrie, de PSD și aliații săi.
Tot la mai puțin de zece zile de la protestele diasporei, Ministrul de Interne Carmen Dan dezinformează public cu privire la intervenția Jandarmeriei, susținând faptul că „ultrașii au folosit manifestanții pașnici drept scut uman, de aceea nu au putut interveni jandarmii” (9), aspect care face și acum obiectul cercetării penale a inculpaților din dosar. Altfel spus, ministrul nu își păstrează o poziție de imparțialitate dezirabilă unui om politic în astfel de circumstanțe, ci propune un verdict propriu, așa cum a acționat și în ziua imediat următoare a protestelor, când a oferit publicului o interpretare subiectivă, fără să aștepte raportul de intervenție de care urma să dispună MAI: „Toţi cetăţenii au avut ocazia să vadă cum se desfăşoară astfel de intervenţii de restabilire a ordinii publice în orice alt stat democratic. Orice om normal care a urmărit evenimentele de aseară a putut constata că intervenţia în forţă a fost justificată de provocările şi violenţele acelor huligani” (10).
Un alt exemplu de confuzie și dezinformare este modul în care viceprimarul Aurelian Bădulescu asociază protestele din 10 august cu „bătăile de stradă de tip Belfast” (11), făcând referire la bandele de adolescenți care au fost inițiatori ai mai multor violențe din ultimii ani în capitala Irlandei de Nord. În cazul Irlandei de Nord există dovezi clare cu privire la premeditarea unor astfel de dispute stradale, pe când, în cazul protestelor diasporei, nu există dovezi conform cărora au existat grupuri de instigatori care să fi acționat conform unui plan prestabilit. Singurul indiciu care ar conduce la această concluzie ar putea fi anunțul Jandarmeriei conform căruia în Piața Victoriei și-au făcut simțită prezența, în seara de 10 august 2019, membri ai unor galerii de fotbal care au avut implicări anterioare în episoade violente. Cu toate astea, asemănarea dintre Belfast și protestele din 10 august este una nefericită, cele dintâi nefăcând parte din categoria manifestațiilor societății civile cu caracter politic și prezentând un grad de criminalitate care nu s-a regăsit în cazul protestelor din Piața Victoriei. Comparația este una exagerată, construită astfel încât să producă panică, Belfast fiind relevant în memoria colectivă pentru cazuri de hărțuire a minorităților românești locale. Asemănarea dintre cele două situații avea deci scopul de a provoca o reacție de respingere a manifestațiilor din 10 august prin apel la argumente emoționale, bazate pe conflictul anterior dintre români și irlandezi.
Un alt fake news care a circulat începând cu finalul lunii august 2018 a fost cel legat de tentativa de asasinare a lui Liviu Dragnea în luna aprilie 2017, când patru străini ar fi avut ca misiune lichidarea liderului de partid. În ziua de 21 august 2018, conducătorul PSD discută în emisiunea „100 de minute” cu Alessandra Stoicescu, la postul de televiziune Antena 3, despre acest plan eșuat în urmă cu mai bine de un an. Autorul planului ar fi fost „un om celebru în lume”; întrebat de moderatoare dacă acel „om celebru” este George Soros, Dragnea a răspuns voalat: „Nu mă gândesc la Soros, el se gândeşte la mine. Dar nu ştiu dacă aici era treaba asta” (12). A doua zi, liderul PSD a dezmințit posibila implicare a miliardarului Soros în încercarea de a-l asasina. Și la acel moment, dar și în anul următor (mai 2019), Liviu Dragnea a susținut că există o anchetă deschisă cu privire la această tentativă de asasinare a sa și că în cadrul acelui dosar există chiar declarații ale terților care susțin această ipoteză, însă existența unui asemenea dosar penal a fost dezmințită de DIICOT.
Un moment de o deosebită importanță în peisajul românesc de la finalul lunii august 2018 este reprezentat de scrisoarea trimisă de către fostul procuror federal și primar al orașului New York, Rudolph Giuliani, la momentul acela avocatul lui Donald Trump, președintelui Klaus Iohannis, președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și premierului Viorica Dăncilă. Scrisoarea era redactată în nume personal și exprima îngrijorarea pentru modul în care investițiile străine în România erau periclitate de excesele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), condusă de procurorul-șef Laura Codruța Kövesi, și avertiza cu privire la existența unor „protocoale secrete” semnate de către instituții precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii cu Serviciul Român de Informații (SRI). Giuliani îndemna la acordarea amnistiei pentru cei care au avut de suferit în urma încheierii acestor protocoale și legitimiza Guvernul de la București, a cărui importanță în lupta împotriva abuzurilor în serviciu o întărea (13). Ulterior, Rudolph Giuliani a recunoscut faptul că a fost plătit de către o firmă de consultații globală – Freeh Group – pentru a trimite acea scrisoare Președintelui și pentru a face lobby pro-Guvern. Acest episod rămâne o premieră în peisajul politic românesc, o revelație cinică, anunțând potențialul uriaș al fenomenului dezinformării.
Există însă o categorie aparte de fake news pe care o putem analiza cu precădere în cazul protestelor diasporei, este vorba despre două deepfake news-uri care s-au înrădăcinat în discursul oficial al guvernanților și în unele mass-media apropiate de guvern: 1) justificarea problemelor României și implicit a nemulțumirilor societății civile prin existența unui stat paralel format din serviciile secrete, DNA, Poliţie, vămi, ANAF, Garda Financiară, procurori sau judecători și 2) susținerea din umbră a afaceristului miliardar George Soros pentru protestele civile și finanțarea statului paralel.
Realități subversive: statul paralel
Termenul „statul paralel” (eng. „deep state”) provine din peisajul socio-politic turc, când, la începutul anilor 1990, pe fundalul unor conflicte care durau de mai bine de un deceniu, activiștii anti-kurzi au folosit termenul pentru a se legitima în fața poporului. Forma premergătoare a statului paralel este, conform opoziției turce, Comitetul Unității și Progresului (CUP), căruia i s-a alăturat Mustafa Kemal Atatürk și care ar fi practicat o politică subversivă și conspirativă deopotrivă.
Totuși, terminologia de stat paralel („derin devlet”) ar fi fost pentru prima dată folosit sub această formă după accidentul de la Susurluk, din 3 noiembrie 1996, când trei pasageri ai unui autoturism au murit și unul a supraviețuit; decedații erau fostul șef adjunct al Departamentului de Poliție din Istanbul, un ucigaș plătit ultranaționalist, înscris pe lista roșie a Interpolului, și iubita lui, iar supraviețuitorul era un membru al Parlamentului, lider al unei gărzi kurde. Deși reacțiile media au fost numeroase, existența unor structuri subversive în Turcia nu a putut fi dovedită până când, după aproximativ un deceniu de la acest incident, au avut loc mai multe evenimente care au demonstrat faptul că există o organizație infiltrată în special în Forțele Armate Turcești, fiind chiar deschis un dosar penal în acest sens sub numele de „cazul Ergenekon”. În 2013, șeful Statului-Major al Armatei, generalul İlker Bașbuğ, a primit pedeapsa de închisoare pe viață, în dosar fiind inculpați alte 275 de persoane. Sentința a venit ca urmare a încercării de răsturnare a guvernului premierului Tayyip Erdoğan din 2003-2004. Cazul a fost rejudecat în 2016, când Curtea de Apel a decis că existența rețelei nu a putut fi demonstrată, iar, prin urmare, incriminările sunt incerte.
Aceeași idee de rețea teroristă latentă în spațiul turcesc a fost în centrul dezbaterilor în vara lui 2016, când a avut loc o tentativă de lovitură de stat în urma căreia peste 100.000 persoane au fost concediate sau suspendate din funcții și peste 50.000 au fost arestate.
În Statele Unite, termenul a început să fie vehiculat cu precădere după momentul 11 septembrie, când unii analiști au argumentat influența statului paralel în desfășurarea tragediei din toamna anului 2001 (14).
Peter Dale Scott scrie despre așa-numitele „deep politics” – practici politice, realizate în mod deliberat sau nu, care sunt mai degrabă reprimate decât aduse la cunoștința publicului (15). Mai mult decât atât, Dale Scott face conexiunea între asasinarea lui John F. Kennedy din 22 noiembrie 1963 și aceste practici parapolitice, care includ și categoria crimelor organizate; Comisia Warren este incriminată ca desfășurând investigații inechitabile cu privire la moartea provocată a președintelui american (16).
Începând cu alegerile prezidențiale din 2016, s-a dezbătut din ce în ce mai mult pe tema statului paralel în Statele Unite. Teoria esențială care gravitează în jurul acestui concept în spațiul nord-atlantic este așa-zisa relație dintre Hillary Clinton și structurile paralele care includ CIA, NSA, agenții de intelligence, cu sprijinul Biroului de Control al Sistemului Valutar și al Rezervelor Federale și al agențiilor federale FBI și DOJ. Eșecul democraților în alegerile din 8 noiembrie 2016 ar fi generat o reală propagandă a statului paralel cu rolul de a fixa o nouă ordine mondială și de a-l destitui din funcție pe Donald Trump prin cultivarea unor fake news-uri precum intervenția rusă în procesul alegerilor prezidențiale.
În România, statul paralel a fost un leitmotiv în ultimii ani, în contextul alterării peisajului politic românesc. Referiri la acest concept apar în România abia în toamna lui 2017, când Călin Popescu Tăriceanu, la acel moment Președintele Senatului României, îi adresează Președintele țării, Klaus Iohannis, o scrisoare în care face următoarele afirmații: „Ați afirmat azi că în România nu există nici forțe oculte, nici forțe subterane și nici stat paralel. Ba există, domnule președinte, iar dumneavoastră sunteți produsul acestor forțe, având rolul de a executa întocmai și la timp planurile oculte ale «statului paralel». […] Afirmația mea, că «statul paralel» există, se bazează pe foarte multele dezvăluiri extrem de concrete, cu subiect și predicat, făcute de personaje care au cunoscut din interior mecanismele malefice ale sistemului.” (17). Iar scrisoarea se încheie astfel: „Vă promit, domnule președinte, că, în ciuda faptului că nu fac bine politicii promovate de dvs., mă voi lupta în continuare împreună cu toți oamenii de bună credință pentru demantelarea «statului paralel», pentru aflarea adevărului despre mecanismele acestui sistem și a participanților la uzurparea puterii alese democratic la alegeri.” (18).
În următoarea jumătate de an, motivul statului paralel a fost prezent în numeroase discursuri ale reprezentanților politici. În februarie 2019, Liviu Dragnea vorbește despre statul paralel ca fiind „o caracatiţă cu ramificaţii inimaginabil de largi, (care n.a.) a sugrumat dezvoltarea României şi a frânt destine” (19), formată din membrii serviciilor secrete, angajați ai Poliției Române, ai ANAF-ului, lucrători din vămi, din Garda Financiară, procurori sau judecători. La mitingul PSD din 9 iunie 2018, statul paralel a fost o temă majoră a discursurilor, liderii coaliției PSD-ALDE afișând chiar un simbol grafic al său, cu conotații din zona detectiv-polițistă. Vinovat pentru instituirea statului paralel ar fi fost „sistemul Băsescu”, ai cărui complici ar fi rămas încă la conducerea unor instituții, dintre care face parte și procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kövesi. După două zile, Liviu Dragnea revine și acuză Uniunea Europeană și NATO cu privire la înființarea și finanțarea statului paralel. În mod progresiv, la finalul aceleiași luni iunie, liderul PSD a anunțat, în urma unui CEx, că statul paralel „va fi zdrobit” și că modificările codurilor penale se vor face prin ordonanță de urgență.
Cu o zi înainte de protestele diasporei, Liviu Dragnea a declarat pentru România TV că scopul lor este să apere statul paralel și așa-numita luptă anticorupție. Pe 11 august vicepremierul Paul Stănescu descria protestele ca fiind „o bătălie între statul de drept, reprezentat prin organele sale, organismele sale legale, şi tentacule ale statului paralel” (20). În perioada următoare, liderii politici au declarat război statului paralel ca răspuns la manifestațiile ample de stradă „manipulate de forțele obscure”, ajungând să facă distincția între opoziție, justiție și servicii, „care judecă preferențial cetățenii”, și coaliția PSD-ALDE, „care reprezintă legea”. Reprezentanții puterii majoritare vor ajunge chiar să acuze statul paralel pentru disfuncționalități administrative, de la menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) până la lipsa autostrăzilor și chiar la anchetarea liderului PSD – „Liviu Dragnea a devenit un pericol pentru statul paralel, iar dosarul său este strict politic” (21).
George Soros și finanțarea externă a protestelor
George Soros este o figură maniheistă care apare cu recurență în mentalul colectiv românesc, dar și european sau internațional, evocată cu ritmicitate în discursurile politice ale multor lideri politici în situații dificile. În ultimul deceniu, Soros este considerat un economist, afacerist, activist politic și filantrop care deține o mare influență asupra ordinii politice și capitaliste internaționale.
În Statele Unite, Soros se remarcă printr-o campanie defăimătoare la adresa administrației Bush (2001 – 2009), climaxul fiind reprezentat de poziția sa fermă împotriva intervențiilor americane din Irak și Afghanistan. Pe fundalul acestor conflicte, dar inspirându-se din dinamica diplomației internaționale, Statele Unite îl consideră pe miliardarul Soros încă din 2010 o amenințare la economiile mai multor națiuni, printre care și a celei americane. În spațiul nord-atlantic, figura lui Soros devine însă demonică odată cu ascensiunea lui Donald Trump, care îl acuză pe acesta de susținerea financiară a taberei democrate în contextul alegerilor prezidențiale din 2016. Argumentele lui Trump se extind din 2017 (anul învestirii) și până în prezent la acuze precum susținerea stângii politice, finanțarea protestelor de stradă împotriva numirii judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă, susținerea caravanelor de imigranți să ajungă în Statele Unite ș.a.
După ce a devenit miliardar speculând o fluctuație a lirei sterline în 1992, Soros a fost considerat de mulți ca fiind cel care a ruinat banca Thailandei, eveniment care a atras după sine criza financiară asiatică din 1997, care a afectat state precum Thailanda, Malaysia, Indonezia, Filipine, apoi Coreea de Sud, Hong Kong, China, Rusia, Brazilia și, mai târziu, Japonia și Statele Unite. Tot la nivel mondial, Soros este acuzat de primul ministru Beniamin Netanyahu că ar fi susținătorul campaniei publice isrealiene prin care este condamnată inițiativa guvernului de a deporta migranții proveniți din Eritreea și Sudan. În Uruguay, Soros a fost prezentat ca fiind magnatul din spatele legalizării drogurilor, aceleași afirmații fiind susținute și în presa din Columbia. Tot în Columbia, președintele Iván Duque este prezentat în presă ca fiind o marionetă a miliardarului evreu George Soros. În 2018, în Slovacia, primul ministru Robert Fico îl invocă pe George Soros ca fiind responsabil de cele mai ample proteste din țară de după căderea comunismului din 1989, imputându-i destabilizarea economiei și susținerea președintelui Andrej Kiska. În Albania și Macedonia criticile la adresa miliardarului s-au transformat în 2017 într-o „luptă împotriva Soros-izării țării” (22). Mai mult decât atât, în Macedonia a luat naștere în 2017 organizația „Stop Operation Soros”.
Lideri politici precum Erdoğan sau Putin au criticat modul în care Soros a contribuit la „dezbinarea unor națiuni” (23), considerându-l o reală amenințare la adresa securității naționale. Cea mai dură reacție la influența lui George Soros a fost cea din Ungaria, unde a fost aprobat setul de legi anti-imigraționiste „STOP Soros” (24) și unde Universitatea Central-Europeană, fondată de miliardar, a fost închisă, iscând proteste de amploare în Budapesta.
Până și Facebook a contribuit la escaladarea acuzelor contra lui Soros, acuzându-l pe acesta de complot împotriva companiei. De asemenea, în 2018 numele lui Soros a fost implicat în disputele legate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, acesta susținând cu sume importante grupurile anti-Brexit.
În spațiul românesc, toată simbolistica continentală și globală care gravitează în jurul personalității lui George Soros a fost preluată – în sens pozitiv sau negativ – în discursul politic și în reprezentările media încă din 1989, odată cu vizita pe care acesta a avut-o în România, imediat după căderea regimului comunist, ea fiind restructurată imagistic și explorată progresiv începând cu anul 2010.
Așadar, portretizat la începutul anilor 2000 ca fiind marele filantrop (25) care investește în România, promovând politici de incluziune a romilor în societatea românească, George Soros devine odată cu anul 2010 „regele Europei de Est” (26) de a cărui ascensiune „toxică” (27) se discută. Numele său a revenit în prim-plan odată cu episodul Roșia Montană, când George Soros a fost acuzat că a sponsorizat protestele țăranilor locali contra exploatării miniere a zonei. Din 2013 și până în 2017, când subiectul Roșia Montană a fost unul extrem de important în ordinea de zi a discuțiilor, societatea a fost polarizată în două tabere, cea a „ONG-iștilor”, anti-exploatare, a cărei figură emblematică era George Soros, chiar dacă acesta nu a avut o implicare efectivă în desfășurarea evenimentelor, și cea a „gold-iștilor”, pro-exploatare, reprezentată de Roșia Montană Gold Corporation, care ar fi urmat să deruleze exploatarea în zonă.
Numele lui George Soros a fost invocat în sens conspirativ și după incendiul care a avut loc în clubul Colectiv în noaptea de 30 octombrie 2015, în care 64 de tineri și-au pierdut viața. Soros a fost acuzat că ar fi susținut financiar regizarea incendiului pentru a facilita ascensiunea la putere a celui care urma să fie învestit în funcția de prim-ministru al Guvernului tehnocrat, Dacian Cioloș. Apogeul manipulării media cu privire la această ipoteză l-a reprezentat difuzarea unui material video, care ar fi aparținut grupării Anonymous, de către postul de televiziune România TV, prin care era „demascată” implicarea lui Soros în tragicul eveniment, fiind totodată dezvăluit și scopul înscenării: lovitura de stat. Înregistrarea a fost urmată de discuții în platou cu privire la modul în care Soros a pus la cale tragedia din clubul Colectiv. În urma acestei difuzări, România TV a fost sancționat de către Consiliul Național al Audiovizualului cu o amendă în valoare de 30.000 RON.
Mai mult decât atât, o altă știre falsă care a circulat în mod repetat pe posturile de știri sau în emisiuni de analiză politică a fost legătura dintre George Soros și Dacian Cioloș, ajungându-se la ipoteza existenței unei legături de sânge între cei doi. Noul prim-ministru învestit ar fi fost de fapt fiul ilegitim al miliardarului ungar de origine evreiască. Deși știrea a fost demontată în totalitate, unele posturi precum Antena 3 au continuat să întrețină aura sceptică din jurul născocirii, prin titluri de tipul: „Dacian Cioloș, fiul lui Soros: Adevărul din spatele știrii false” (28).
Conform aceluiași mecanism, nedemonstrat, de asistare din umbră, finanțarea mișcării #rezist de către George Soros a fost o constantă a discursului practicat de politicienii români și preluat de unele trusturi media. Anul 2016 a reprezentat un moment al exploziei știrilor false care l-au avut ca actor pe George Soros. Afirmații precum înființarea unui partid condus de marele economist au fost vehiculate în presă, deputatul PSD de Prahova, Sebastian Ghiță, lansând chiar zvonul conform căruia Uniunea Salvați România, un partid înființat în 2016 și care a obținut la alegerile parlamentare din același ani un procent de 8,87%, ocupând a treia poziție după PSD (45,47%) și PNL (20,04%), ar fi, de fapt, partidul lui Soros (29).
În acest context, al țapului ispășitor, personajul George Soros a fost inclus și în scena evenimentelor care au gravitat în jurul modificărilor Codului Penal și Legilor justiției. În ianuarie 2017, postul de televiziune România TV a fost amendat cu suma de 50.000 lei deoarece a susținut faptul că, pentru participarea la proteste Soros, a plătit manifestanții „50 de lei de copil, 30 de lei de câine” (30). La finalul aceleiași luni, același post a primit o somație de 100.000 lei pentru că a transmis pe parcursul unei zile întregi scenarii conspirative ale cărui actor central era George Soros.
George Soros ar fi plătit și protestatarii din 10 august, în spatele acestor intrigi fiind protestul câtorva așa-ziși membri Antifa care îl acuzau pe George Soros că nu i-ar fi plătit, așa cum ar fi trebuit. Antifa este o mișcare de susținere a stângii politice din Statele Unite, iar protestul în sine face parte din categoria evenimentelor susceptibile a fi fake, identitatea manifestanților neputând fi dovedită din cauza costumelor.
Liviu Dragnea a cerut anchetarea susținerii din străinătate a protestelor care au avut manifestări de tip paramilitar, apreciind că „sunt suficiente elemente ca să putem vorbi de o tentativă de lovitură de stat. Au fost proteste finanţate, se pare că şi din extern” (31). Contrar, vocile lui Klaus Iohannis și a ministrului Carmen Dan susțineau că nu există indicii din care să rezulte organizarea sau finanțarea mitingului diasporei din exteriorul țării. Și Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Gheorghe-Nucu Marin, aflat la conducerea Ministerului în noaptea de 10-11 august 2018, a infirmat ferm o posibilă contribuție externă în desfășurarea protestelor diasporei.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vorbește la finalul lunii august 2018 despre „patologia violențelor”, susținând faptul că manifestațiile din Piața Victoriei nu sunt „mişcări sociale autonome” și asociindu-le pe acestea cu formele de violență colectivă din Europa Centrală a anilor 1920-’30.
Un alt fake news, livrat de către televiziunea Antena 3, a fost acela conform căruia era declanșată o anchetă a DIICOT privind finanțarea Mișcării #Rezist, fiind vizate tranzacții cu cryptomonede din conturile Fundației Stefan Bathory, înființată de George Soros în Polonia în 1988, în conturile grupării #Rezist și ale mai multor organizații non-gvernamentale care sunt cunoscute prin susținerea pe care o acordă DNA-ului, lui Cioloș, USR-ului ș.a. În fapt, acest dosar nu figurează în baza de date a DIICOT, iar imaginile prezentate ca dovezi în susținerea afirmațiilor anterioare nu sunt reprezentative pentru subiectul în cauză.
August 2020
La aproape 2 ani de la protestul diasporei, prin ordonanța DIICOT din data de 26.06.2020, dosarul a fost clasat, atât în ceea ce privește acuzațiile aduse de Jandarmerie masei protestatarilor, cât și în ceea ce privește acuzațiile contra Jandarmeriei, cu argumentări contradictorii privind cele două părți ale dosarului. Protestul nu a fost considerat generator al unei crize de ordine publică care să pună în pericol valorile constituționale. În același timp, intervenția Jandarmeriei a fost considerată legitimă întrucât protestatarii ar fi avut intenția, încă din faza de organizare a Mitingului Diasporei, să ocupe Guvernul, chiar dacă asta ar fi stimulat reacția violentă a Jandarmeriei. Întreaga intervenție a Jandarmeriei, inclusiv nerespectarea protocolului era prezentată în Ordonanță ca fiind „mai stricta aplicare a legii”, iar protestul etichetat, în acest segment al actului juridic, ca un demers „revoluționar”.
Din dosar au fost disjunse cazurile individuale de violență, atât ale unor jandarmi, cât și ale unor manifestanți, în aceste cazuri fiind decisă continuarea anchetei. Procurorul militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, care a fost în Piața Victoriei, a identificat printr-un proces verbal peste 1.000 persoane care manifestau violent împotriva protestatarilor pașnici și a forțelor de ordine și, pentru 52 dintre aceștia, au fost deschise dosare penale. Pe de altă parte, 542 de persoane au reclamat expunerea la gazele iritant lacrimogene, iar 135 au reclamat pe parcursul urmăririi penale că au suferit vătămări din cauza intervenției jandarmilor – aceste persoane au fost prezentate în ordonanță ca fiind victime ale extragerii protestatarilor violenți din mulțime, cei mai mulți neavând certificate medico-legale. Se cercetează în continuare, izolat, cazurile unor jandarmi care au intervenit abuziv pe parcursul manifestațiilor.
Ca urmare a cererii unora dintre părțile vătămate și a grupurilor civice, DIICOT a decis redeschiderea parțială a dosarului și continuarea anchetei contra șefilor Jandarmeriei, sub acuzațiile de abuz în serviciu, participație improprie și complicitate la purtare abuzivă – pentru violența disproporționată a Jandarmeriei – și participație improprie și complicitate la fals intelectual, uz de fals și favorizarea făptuitorului – pentru încercările de a acoperi neregulile și deciziile administrative din ziua de 10 august. Acuzațiile aduse masei protestatarilor, de violare a ordinii constituționale, au rămas clasate.
Note:
1 Sinteza zilei. Planul dement al celui care se autointitulează adevăratul organizator al protestului diasporei din 10 august: „Flăcări, fum și sânge pe străzi!”, https://www.antena3.ro/actualitate/sinteza-zilei-planul-dement-al-celui-care-se-autointituleaza-adevaratul-organizator-al-protestului-481803.html.
2 Radu Paraschivescu, Kanal şi kanalizare, https://www.digi24.ro/opinii/paraschivenia-saptamanii/kanal-si-kanalizare-982592.
3 „Faptul că Guvernul PSD a gazat și a bătut românii mi se pare incalificabil”, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/iohannis-faptul-ca-guvernul-psd-a-gazat-si-a-batut-romanii-mi-se-pare-incalificabil-985900.
4 Lia Vasilescu, despre declaraţiile lui Iohannis: “Ca neamţ, să vorbeşti de gazare, trebuie să ai curaj”, https://stirileprotv.ro/stiri/politic/lia-vasilescu-despre-declaratiile-lui-iohannis-ca-neamt-sa-vorbesti-de-gazare-trebuie-sa-ai-curaj.html.
5 Președintele PSD, acuzații grave legate de 10 august: Protestele au fost finanțate din străinătate. Săptămâna viitoare vor ieși dovezi, https://www.antena3.ro/actualitate/social/presedintele-psd-acuzatii-grave-legate-de-10-august-protestele-au-fost-finantate-din-strainatate-485754.html.
6 Contradicțiile din declarațiile ministrului Carmen Dan privind acțiunea jandarmilor la protestul din 10 august, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/contradictiil,e-din-declaratiile-ministrului-carmen-dan-privind-actiunea-jandarmilor-la-protestul-din-10-august-983674.
7 Ibidem.
8 EXCLUSIV, interviu cu Carmen Dan. Digi24: Ce notă v-ați da la doi ani de mandat, de la 1 la 10? Dan: În niciun caz 10, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/exclusiv-interviu-cu-carmen-dan-digi24-ce-nota-v-ati-da-la-doi-ani-de-mandat-de-la-1-la-10-dan-in-niciun-caz-10-1100619?fbclid=IwAR1zKmB_CSX6Nj4mLuMDY8Wixlou7riTnofftG417F7wWFU-c8KME2oAWG4.
9 Ministrul Carmen Dan: Ultrașii au folosit manifestanții pașnici drept scut uman, de aceea nu au putut interveni jandarmii, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/ministrul-carmen-dan-face-declaratii-la-ora-19-00-despre-protestul-din-10-august-983189.
10 Ministrul de Interne, REACŢIE după violenţele de la MITINGUL diasporei: Cetăţenii au avut ocazia să vadă cum se intervine în orice stat democratic, https://www.mediafax.ro/politic/ministrul-de-interne-reactie-dupa-violentele-de-la-mitingul-diasporei-cetatenii-au-avut-ocazia-sa-vada-cum-se-intervine-in-orice-stat-democratic-17408344.
11 Viceprimarul Bădulescu, despre proteste: Am avut parte de bătăi de stradă de tip Belfast / De la cine primeam informații? De la Facebook / Nu a existat un centru de comandă, a existat o încăpere, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22667951-viceprimarul-dulescu-despre-proteste-avut-parte-strad-tip-belfast-cine-primeam-informa-facebook.htm.
12 Liviu Dragnea: S-a încercat asasinarea mea!, https://www.youtube.com/watch?v=wQXVFIMGF9o.
13 Mediafax: Rudolph Giuliani către Iohannis: Protocoalele promovate de Kovesi şi Maior subminează, https://newsweek.ro/actualitate/mediafax-rudolph-giuliani-catre-iohannis-protocoalele-promovate-de-kovesi-si-maior-submineaza.
14 Peter Dale Scott, The Road to 9/11: Wealth, Empire, and the Future of America, pp. 5-11. University of California Press, DescriptionBerkeley, 2007, pp. 5-11.
15 Peter Dale Scott, Deep Politics and the Death of JFK, University of California Press, Berkeley, 1993, p. 7.
16 Ibidem, pp. 18-22.
17 Rodica Mitu, Iohannis – Tăriceanu. Scrisoare dechisă după mesajul preşedintelui, https://www.dcnews.ro/iohannis-tariceanu-scrisoare-dechisa-dupa-mesajul-presedintelui_564440.html.
18 Ibidem.
19 Dragnea, despre statul paralel: O caracatiţă cu ramificaţii inimaginabil de largi, a sugrumat dezvoltarea României şi a frânt destine, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/dragnea-despre-statul-paralel-o-caracatita-cu-ramificatii-inimaginabil-de-largi-care-a-sugrumat-dezvoltarea-romaniei-si-a-frant-destine-893807.
20 Vicepremierul Stănescu despre violențe: O bătălie între statul de drept şi tentacule ale statului paralel, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/vicepremierul-stanescu-despre-violente-o-batalie-intre-statul-de-drept-si-tentacule-ale-statului-paralel-979149.
21 Aurelian Pavelescu: “Liviu Dragnea a devenit un pericol pentru statul paralel iar dosarul său este strict politic”, https://online.psd.ro/articole/politic/aurelian-pavelescu-liviu-dragnea-a-devenit-un-pericol-pentru-statul-paralel-iar-dosarul-s%C4%83u-este-strict-politic/.
22 Sinisa Jakov Marusic, Macedonian Party Turns Screws on Soros-Funded NGOs, https://balkaninsight.com/2017/01/26/the-ruling-vmro-dpmne-party-s-new-campaign-against-soros-funded-ngos-accusing-them-of-being-foreign-mercenaries-is-taking-a-threatening-turn-01-26-2017/.
23 Erdogan Accuses Soros of Using His Riches to ‚Divide and Tear Up Nations’, https://sputniknews.com/europe/201811211070012723-erdogan-soros-riches-divide-nations/.
24 Hungary passes anti-immigrant ‚Stop Soros’ laws, https://www.theguardian.com/world/2018/jun/20/hungary-passes-anti-immigrant-stop-soros-laws.
25 Romii – locuire si locuri de munca, https://revista22.ro/supliment/romii-locuire-si-locuri-de-munca.
26 Dan Arsenie, Lumea lui George Soros – regele enigmatic al Europei de Est, https://evz.ro/lumea-lui-george-soros-enigmaticul-rege-al-europei-de-est-942982.html.
27 Julian Chitta, Dosarele istoriei: Ascensiunea toxica a lui George Soros, http://www.ziare.com/afaceri/oameni-afaceri/dosarele-istoriei-ascensiunea-toxica-a-lui-george-soros-1055330.
28 Dacian Cioloș, fiul lui Soros: Adevărul din spatele știrii false, https://www.antena3.ro/actualitate/dacian-ciolos-fiul-lui-soros-adevarul-din-spatele-stirii-false-389456.html.
29 Nicușor Dan, după acuzele că USR ar fi fost creat de George Soros: Probabil o să intentăm niște procese de calomnie și domnului Ghiță, și domnului Ponta, https://www.b1.ro/stiri/eveniment/nicusor-dan-dupa-acuzele-ca-usr-ar-fi-fost-creat-de-george-soros-probabil-o-sa-intentam-niste-procese-de-calomnie-si-domnului-ghita-si-domnului-ponta-video-166749.html?page=1
30 Petrișor Obae, RTV, amendată de CNA pentru afirmația că protestatarii ar fi fost plătiți cu „50 de lei de copil, 30 de lei de câine”. Ce sancțiune a primit Antena 3, https://republica.ro/rtv-amendata-de-cna-pentru-afirmatia-ca-protestatarii-ar-fi-fost-platiti-cu-z50-de-lei-de-copil-30-de.
31 PSD cere anchetă privind finanțarea protestelor de stradă, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22695798-psd-cere-anchet-privind-finan-area-protestelor-strad.htm.