{"id":9987,"date":"2011-12-06T17:28:35","date_gmt":"2011-12-06T15:28:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9987"},"modified":"2026-01-23T20:33:56","modified_gmt":"2026-01-23T18:33:56","slug":"stressul-baby-boom","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stressul-baby-boom\/","title":{"rendered":"Stressul baby boom"},"content":{"rendered":"

www.nicuilie.eu<\/a><\/p>\n

Explozia demografica (asa-numitul baby boom) a fost permanent privita de catre state ca un indicator al bunastarii si ca un argument pentru \u00eencrederea \u00een dezvoltarea ulterioara. \u00cen mod traditional, g\u00e2ndirea economica a preluat viziunea neomalthuseriana conform careia cresterea populatiei este principalul motor al cresterii societatilor umane, surplusul de populatie duc\u00e2nd la cresterea agregata a cererii, care stimuleaza dezvoltarea industriala si \u00een cele din urma cercetarea stiintifica si civilizatia.
\nAcum, \u00eensa, populatia baby boom iese la pensie. \u00cencep\u00e2nd cu 2010 avem, la scara globala, o pensionare masiva. \u00cen SUA, anii exploziei demografice ce a urmat razboiului mondial au fost 1947-60. Pensionarea acestei generatii a \u00eenceput \u00een 2010 si va continua p\u00e2na \u00een 2030. La finalul ei, Statele Unite vor cunoaste aceeasi povara a pensiilor pe care Rom\u00e2nia o cunoaste azi, av\u00e2nd mai multi pensionari dec\u00e2t angajati. Pentru a o contracara se va umbla, cel mai probabil, la legile emigratiei, care vor deveni mai permisive. \u00cen Franta situatia e similara. Baby boom-ul francez a avut loc \u00een 1946-74. Germania, Irlanda, Marea Britanie, Ungaria etc. se \u00eenscriu pe aceeasi linie. Putin diferita este situatia \u00een tari ca Polonia si Olanda, unde explozia demografica a \u00eenceput un deceniu mai t\u00e2rziu, afectata fiind de disparitia aproape completa \u00een razboi a generatiilor fertile.
\nSi \u00een Rom\u00e2nia fenomenul a fost \u00eent\u00e2rziat. Foametea care a urmat razboiului, precum si tensiunile politice si proasta guvernare din perioada Republicii Populare au tinut natalitatea jos p\u00e2na \u00een 1966. O explozie demografica mai vizibila dec\u00e2t \u00een orice alt stat european a avut loc \u00een 1967-69, numarul nasterilor crec\u00e2nd brusc de la 270.000 la 530.000. A fost o crestere naturala, rod al unei eficiente economice a statului \u00een acea perioada, a industrializarii si urbanizarii. Regimul comunist a \u00eencercat \u00eensa fortarea limitelor demografice ca motor de crestere a economiei si statului, pe un pattern malthuserian. Alte v\u00e2rfuri demografice (baby boom) au fost provocate artificial \u00een perioadele 1974-79 si 1984-88. Cu toate eforturile statului, natalitatea a intrat \u00een scadere \u00eencep\u00e2nd cu vara lui 1988. Din 1991 mortalitatea a devenit mai mare dec\u00e2t natalitatea si ritmul scaderii demografice creste constant, ecartul fiind azi de 50.000 de persoane. Astfel, dupa Guvernarea 1992-96, c\u00e2nd politica pensionarilor anticipate a fost privita de guvern ca o alternativa la somaj, ajung\u00e2ndu-se la un numar mai mare de pensionari dec\u00e2t de muncitori, noi valuri de \u00eembatr\u00e2nire vor lovi Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu 2020-25. Acestea vor continua p\u00e2na la jumatatea secolului, dezechilibrele sociale devenind cronice. Este de asteptat, \u00een aceste conditii, ca parti ale populatiei sa nu mai poata primi pensii dupa 2030 si sa continue sa lucreze ca angajati p\u00e2na dupa v\u00e2rsta de 70-75 de ani. De asemenea, dupa 2020 \u00een Rom\u00e2nia va ap\u00e3rea fenomenul imigratiei masive din tari africane, din India si estul Asiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

www.nicuilie.eu Explozia demografica (asa-numitul baby boom) a fost permanent privita de catre state ca un indicator al bunastarii si ca un argument pentru \u00eencrederea \u00een dezvoltarea ulterioara. \u00cen mod traditional, g\u00e2ndirea economica a preluat viziunea neomalthuseriana conform careia cresterea populatiei este principalul motor al cresterii societatilor umane, surplusul de populatie duc\u00e2nd la cresterea agregata a… Cite\u0219te mai mult »Stressul baby boom<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6863,6864,6865],"class_list":["post-9987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-baby-boom","tag-explozia-demografica","tag-pensionare-masiva"],"views":3654,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9987"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9987\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28038,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9987\/revisions\/28038"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}