Pe masura inaintarii in timp \u2013 iata ca, aproape pe nesimtite, un deceniu din cel de-al XXI-lea veac s-a scurs deja \u2013 trecutul isi striga drepturile si cei care au urechi de auzit aud. Asa se face ca, in ultimii douazeci de ani, alaturi de scrierile originale, de sintezele (putine, dar nu neglijabile) si de instrumentele de lucru de mare utilitate, precum, e. g., \u201eDictionarul etnologilor rom\u00e2ni\u201c\u00a0 de Iordan Datcu, editia a III-a, revazuta si mult adaugita (2006), au aparut o multime de recuperari, de scrieri ramase in manuscrise sau in editii vechi, aproape inaccesibile astazi, aduse la lumina prin stradania unor folcloristi din generatii mai vechi sau mai noi, adevarati descoperitori de comori, arheologi si muzeografi totodata.
\nAm scris, ori de c\u00e2te ori mi-a stat in putinta, despre aceste adevarate acte de cultura, trecute, cel mai adesea, sub tacere si ramase astfel necunoscute. Nu e mai putin adevarat ca sistemul difuzarii cartii, mai ales a celei stiintifice, dintr-un domeniu restr\u00e2ns, cum este acela al disciplinelor etnologice, este unul deficitar si ca, daca nu ar intra in functiune amabilitatea autorilor sau bunavointa editorilor, ar fi aproape imposibil sa afli de o aparitie editoriala sau de alta, mai ales in cazul tipariturilor aparute in \u201eprovincie\u201c (scuzati cuv\u00e2ntul!).
\nIn ordinea vechimii textelor recent recuperate, prioritatea o detine colectia lui Franz Obert, \u201eBasme si legende rom\u00e2nesti din Ardeal\u201c, studiu introductiv, note si anexe de Ion Talos, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010. Franz Obert (1828-1908) este inregistrat in istoria folcloristicii rom\u00e2nesti ca unul dintre primii culegatori de naratiuni populare din Transilvania, alaturi de fratii Arthur si Albert Schott si de, mai t\u00e2rziu, Adolf Schullerus, care a realizat si editia in limba germana a basmelor lui Obert.
\nIn stilul sau sintetic si elegant, Ion Talos \u2013 una dintre personalitatile de prim rang ale etnologiei rom\u00e2nesti din secolul al XX-lea \u2013 recompune biografia pastorului sas, profesor la gimnaziul din Medias (1851-1861), deputat in Dieta de la Sibiu (1863-1866), preot si invatator in diferite scoli din judetul Sibiu, apoi, din 1881, preot evanghelic in Brasov, si intregeste profilul de etnograf\/folclorist al acestuia, aduc\u00e2nd la cunostinta publicului larg date noi despre el si despre opera sa stiintifica.
\nMai importante chiar dec\u00e2t culegerea propriu-zisa, al carei destin nu a fost prea prielnic, desi premisele se aratau a fi favorabile, par a fi, din perspectiva timpului, studiile de etnografie ale lui Franz Obert, \u201eDie Zieguener des siebenburgischen Hochlands si Die Mokanen und ihre Heerden\u201c, reproduse in limba germana (\u201eAnexa 2, p.207 \u2013 228)\u00a0 si rezumate generos in \u201eStudiu introductiv\u201c de Ion Talos.
\nTotusi, colectia lui Obert era a doua mare culegere de basme rom\u00e2nesti din Transilvania, dupa aceea a fratilor Schott, basmele fusesera consemnate in limba rom\u00e2na (din pacate, manuscrisul s-a pierdut), cea mai mare parte fusesera auzite de la un singur povestitor, in conditii sa le zicem, experimentale, intruc\u00e2t povestitorul, un taran din Bazna (nu i se mentioneaza, din nou din pacate, numele), pe care culegatorul il auzise povestind natural, intr-un context traditional, la o claca de\u00a0 desfacut porumbul (\u201esituatie de discurs\u201c deseori invocata de basmologi, dar despre care avem putine date concrete), povestitor care, chemat de culegator, se deplasa la Medias si, contra unei plati \u2013 din nou o situatie mai rar int\u00e2lnita, dar nu neobisnuita \u2013 , spunea, \u201estimulat cu tigari si vin\u201c, povesti.
\nFragmentul din scrisoarea lui Obert catre editorul A. Schullerus, din 1908, este edificator pentru intuitia de culegator a folcloristului sas: \u201eIn anii cincizeci, ca profesor la gimnaziul din Medias, am avut ocazia sa culeg aceste povesti in cursul sederii mele la Baassen\/Bazna, timp de c\u00e2teva zile in fiecare an, in vremea recoltarii porumbului si a strugurilor s\u2026t Am cunoscut acolo, la desfacatul porumbului, in sura varului meu, unde ajutau multi zilieri p\u00e2na noaptea t\u00e2rziu, un povestitor pe care femei si barbati il ascultau, in timp ce lucrau, cu at\u00e2ta atentie, inc\u00e2t eu insumi m-am molipsit si am fost at\u00e2t de atras de el, inc\u00e2t in seara urmatoare l-am cautat la un vecin, unde a povestit ore intregi povesti. Intors la Medias, povestitorul nu mi-a iesit din g\u00e2nd si m-am hotar\u00e2t sa-l conving, ca in anumite dupa-amiezi, sa ma viziteze la Medias, pentru\u00a0 a-mi spune povesti, contra-cost. Doream sa le notez cum le spune el (subl. mea \u2013 N.C.), pentru a le publica intr-o colectie, dupa cum au procedat fratii Schott. s\u2026t Am scris multe povesti din gura povestitorului, care aparea punctual si spunea neostenit povesti, la vin si tutun\u201c (p. 195).
\nIon Talos evalueaza, in spirit critic, utilitatea demersului sau, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu numai colectia in sine, care nu a vazut dec\u00e2t partial lumina tiparului in timpul vietii culegatorului, dar nici macar editia critica \u201eexcelenta\u201c, realizata de Adolf Schullerus (1908),\u00a0 nu a avut ecoul scontat in presa rom\u00e2neasca a timpului. Asa ca a-ti pune intrebari in legatura cu \u201eutilitatea colectiei astazi\u201c, dupa peste un secol si jumatate de la realizarea ei, este perfect justificat. Argumentele editorului se constituie, desigur, intr-o pledoarie pro domo (\u201etextele sunt povestite frumos, multe fara detalii inutile, actiunea e urmarita str\u00e2ns si e dusa la bun sf\u00e2rsit cu limpezime\u201c, \u201eunele texte trateaza motive rare in folclorul rom\u00e2nesc\u201c, \u201ealtele sunt foarte rasp\u00e2ndite si ar putea fi incluse intr-o antologie a basmului rom\u00e2nesc\u201c etc.), culmin\u00e2nd cu aprecierile finale, nu lipsite de un anume sentimentalism: \u201eTotodata, cele 85 texte + 3 rezumate aduc in fata cititorului de azi o lume de mult apusa, care lumineaza laturi ale sufletului si comportamentului oamenilor de odinioara si dezvaluie valori a caror disparitie reprezinta o mare pierdere culturala si morala. Lectura lor poate aduce lumina in sufletul omului de azi, intr-o societate care se indeparteaza tot mai mult de idealurile vechi\u201c, p. 31-32).
\nRemarcabila mi se pare povestea cu nr. 15 \u201eFrunza Verde\u201c, trat\u00e2nd binecunoscuta tema a mamei tradatoare, unul dintre putinele tipuri de basme in care o pam\u00e2nteana (mama sau sora eroului) se insoteste cu un zmeu, fiind crunt pedepsita de fiul (fratele) tradat. Neasteptat, in raport cu \u201eschema\u201c generala a basmului, este finalul: desi mama nu implinise \u201eincercarea grea\u201c la care o supusese fiul tradat (sa umple cu lacrimi un butoi), eroul o iarta, dar mama se prabuseste si se transforma in p\u00e2ine de cenusa. Eroul, numit\u00a0 Frunza Verde \u201es-a dus din nou la Sf\u00e2nta Duminica si nimeni n-a mai auzit de atunci nimic despre el (subl. mea \u2013 N. C.)\u201c. Editorul din 1908 identifica 16 variante rom\u00e2nesti ale tipului 315 combinat (mama si sora tradatoare), in timp ce in \u201eTipologia\u2026\u201c din 1928 (\u201eVerzeichnis der rum\u00e4nischen M\u00e4rchen und M\u00e4rchenvarianten nach dem System der M\u00e4rchentypen Antti Aarnes\u201c, \u201eF.F.C. nr. 78, 1928, traducerea rom\u00e2neasca, Editura Saeculum I. O., 2006) tipul de baza 315 este \u201eSora necredincioasa\u201c, sub 315 A figur\u00e2nd \u201eMama necredincioasa\u201c, 315 B* \u2013 \u201eNevasta necredincioasa\u201c, 315 C* \u2013 \u201eCumnata necredincioasa\u201c, la fiecare din primele trei subtipuri fiind citate texte din colectia lui Franz Obert (in editia rom\u00e2neasca a Catalogului lui Schullerus, numele culegatorului este grafiat Oberth). Noul catalog international al basmelor (\u201eThe Types of International Folktales. A Classification and Bibliography.\u201c Based on the System of Antti Aarne by Hans-J\u00f6rg Uther, FFCommunication no. 284, Hesinki, 2004, retine sub 315 doar \u201eSora necredincioasa\u201c (\u201eThe Faithless Sister\u201c) si trimite la Tipologia lui Schullerus din 1928, ceea ce este, desigur, destul de putin si de neconcludent, arat\u00e2nd inca odata cum int\u00e2rzierea in realizarea \u201eCatalogului basmelor rom\u00e2nesti\u201c, incremenit de zeci de ani intr-un proiect academic, aduce prejudicii mai bunei cunoasteri a folclorului rom\u00e2nesc. Ovidiu Birlea, intr-un amplu rezumat, in limba germana, al celor doua variante culese de la povestitorul Iancu Duroi din Bughea de Sus, in 1956, la 100 de ani dupa culegerea lui Franz Obert, si in notele la \u201eIon Taler (\u201eAntologie\u2026\u201c, I, 1966, vol. I, p. 195)\u201c identifica mai multe tipuri, contaminate, intre care si ATh 315: \u201eEpisodul despre sora necredinciosa care se indragosteste de zmeu si consimte sa-i fie omor\u00e2t fratele e atestat in toate provinciile tarii in peste 37 de variante s\u2026t E int\u00e2lnit ca subiect independent, dar uneori e contaminat cu alte tipuri, mai cu seama cu ATh 300 (ca in varianta noastra), 326, 327 etc.\u201c.
\nAducerea in atentia cititorilor, specialisti sau nu, a colectiei de basme din Transilvania, realizata de Franz Obert cu peste 150 de ani in urma si rescrisa in rom\u00e2neste de Ion Talos, poate fi un prilej de\u00a0 delectare, pentru cine mai citeste astazi basme, sau de comentarii filologice ori folcloristice pentru alt fel de lectori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe masura inaintarii in timp \u2013 iata ca, aproape pe nesimtite, un deceniu din cel de-al XXI-lea veac s-a scurs deja \u2013 trecutul isi striga drepturile si cei care au urechi de auzit aud. Asa se face ca, in ultimii douazeci de ani, alaturi de scrierile originale, de sintezele (putine, dar nu neglijabile) si de… Cite\u0219te mai mult »Restituiri folcloristice. Contributii clujene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9954","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1518,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9954","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9954"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9954\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9954"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9954"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9954"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}