{"id":9945,"date":"2011-12-06T16:15:58","date_gmt":"2011-12-06T14:15:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9945"},"modified":"2011-12-06T16:17:38","modified_gmt":"2011-12-06T14:17:38","slug":"jurnalele-de-moda-de-la-1900","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jurnalele-de-moda-de-la-1900\/","title":{"rendered":"Jurnalele de moda de la 1900"},"content":{"rendered":"

\u00cemparatese bicicliste, femei alpiniste si\u2026 broasca testoasa<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Cititorul anului 2011 care are curiozitatea umana si intelectuala de a citi jurnalele de moda de la \u00eenceputul secolului XX trebuie sa se \u00eenarmeze cu o rabdare benedictina si sa-si puna cumva \u00eentre paranteze asteptarile, bune sau rele, idiosincraziile, (pre)conceptiile, altfel spus grila de lectura a timpului sau. Sa priveasca \u00een urma cu empatie si toleranta.<\/strong><\/em><\/p>\n

Rabdare benedictina pentru ca sintaxa, aparatul conceptual sunt \u00eenca \u00een formare, se chinuiesc sa-si croiasca drum spre lumina. Apoi, pentru ca surprizele \u2013 as spune mai degraba placute \u2013 se tin lant, iar o privire proaspata, despovarata de tot soiul de complexe, e mai mult dec\u00e2t salutara.
\nSa \u00eencercam, asadar, sa ne \u00eentoarcem \u00eentr-un timp si univers care \u00eembraca nu de putine ori haina stranietatii extreme.
\nCititoarea de la 1900 care deschidea un jurnal de moda avea nu numai ocazia de a se pune la curent cu ultimele noutati vestimentare, cu le dernier cri \u00een materie de moda, ci si prilejul de a afla ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een lumea larga. Chiar daca era plasata pe ultima sau penultima pagina si avea dimensiuni reduse, rubrica \u201eFelurimi\u201c zugravea la scara micro universul la fel cum selectia stirilor era amprenta celor care faceau ziarul.
\nSpre deosebire de presa rom\u00e2neasca sau de aiurea care aseza sub umbrela faptului divers tot felul de stiri catastrofale, daca nu de-a dreptul apocaliptice (sinucideri zguduitoare, violuri, crime, atrocitati), jurnalele de moda se individualizeaza printr-o selectie a stirilor si, implicit, o viziune a lumii mult mai bl\u00e2nda, mai cuminte. \u00cen plus, raportul dintre frivolitate si seriozitate, usuratate si gravitate este echilibrat, nu putine dintre informatiile cuprinse aici put\u00e2nd oric\u00e2nd face subiectul unuia sau mai multor articole de fond. Stirile care sunt \u00eenfatisate sub titulatura \u201eFelurimi\u201c pot fi grupate \u00een doua mari categorii: cele plasate sub zodia efemerului si cele consistente, serioase prin informatiile furnizate.<\/p>\n

\u201eUsuratatea fiintei. Z\u00e2mbiti, va rog! <\/strong>
\nLe dernier cri\u2026 broasca testoasa\u201c<\/strong><\/p>\n

O stire preluata fara \u00eendoiala din presa internationala ne informeaza ca \u201eultima inventiune a elegantei pariziene este bijuteria asa-numita Broasca\u201c, preciz\u00e2ndu-se imediat ca nu e vorba de o bijuterie cu aceasta forma, ci de \u201eo broasca testoasa de India, vie, care se agata de un lant de aur si pe care doamnele o poarta la corsaj\u201c. Dar asta nu e totul, pentru ca teasta broastei se \u00eencrusteaza cu rubine, diamante si alte pietre pretioase. Astfel gatita, broasca se poate plimba pe g\u00e2tul stap\u00e2nei. Extravaganta aceasta care face furori nu e deloc pe placul domnilor: \u201eNu mai poti vorbi unei doamne, se pl\u00e2nge un gazetar parizian, fara sa te pomenesti cu o broasca testoasa \u00een barba\u201c.<\/p>\n

\u201eE oare convenabil sau cel putin prudent ca femeile sa se dedea alpinizmului?\u201c<\/strong><\/p>\n

Dintr-o alta stire aflam la ce este bun alpinismul. \u00cen urma unei anchete realizate de un ziar englez printre cititorii sai, spinoasa problema dezbatuta genereaza raspunsuri dintre cele mai diverse. Unii spun ca alpinismul \u2013 adica suirea pe muntii Alpi \u2013 dupa cum ni se explica \u00eentr-o nota \u2013 nu e un sport pentru femei. Altii, dimpotriva, se pronunta pentru practicarea lui. Mai exista si o a treia categorie care \u00eei include pe cei grijulii la eventualele pericole ce pot aparea. Un domn se arata \u00eempaciuitor: este de preferat ca o femeie sa faca alpinism, \u00eentruc\u00e2t spre deosebire de alte sporturi ca lawn tennis-ul sau crocket-ul \u201eare dublul avantaj de a dezvolta plam\u00e2nii si de a \u00eempiedica flirtul\u201c. Pentru a risipi orice nedumerire \u00een aceasta privinta, corespondentul detaliaza: \u201eFemeile nu vor mai avea vreme sa flirteze, deoarece trebuiesc sa fie cu bagare de seama, cu privirea tintita mereu \u00eenainte, de teama de a nu cadea \u00eentr-o oribila prapastie.\u201c
\n\u201eMasura dansului\u201c<\/strong>
\nDaca alpinismul nu e propice flirtului, dansul \u00eel amplifica. Probabil ca domnul care a raspuns la ancheta de mai sus ar fi fost \u00eengrozit sa afle ca un statistician german (tot barbat) a aflat \u201emasura dansului\u201c. \u00cen urma unor calcule elaborate si, nu ne \u00eendoim, istovitoare, savantul a obtinut niste rezultate de o precizie matematica de-a dreptul dezarmanta. Astfel, un vals obisnuit \u00eel face pe fiecare dansator sa parcurga nu mai putin de 1 200 metri. Nu e depasit dec\u00e2t de cadril \u00een timpul caruia o persoana strabate aproape doi kilometri. Pe locurile urmatoare se situeaza mazurca \u2013 950 de metri, berlina \u2013 900, polca \u2013 870. Codasul este pas-de-quatre, abia 800 de metri. Iar concluzia omului de stiinta cade ca o ghilotina si ne face sa \u00eentelegem de ce iubeau femeile asa de mult balurile. Astfel, \u201ela un bal care \u00eencepe de pilda la zece seara si s-ar termina la cinci si jumatate dimineata o persoana care a luat parte la toate dansurile \u00eempreuna cu cotilionul n-a facut mai putin de 28 000 de pasi, ceea ce reprezinta vreo 19 kilometri\u201c.
\n\u00cemparatese bicicliste<\/strong>
\nCu un asemenea antrenament nu e de mirare ca femeile adopta imediat (cu opozitia de rigoare a majoritatii cov\u00e2rsitoare a barbatilor, dornici sa apere bunele moravuri ori de c\u00e2te ori se iveste ocazia)\u2026 bicicleta. Ca nu mai e vorba de un capriciu sau o moda trecatoare, cititoarea afla din urmatoarea stire: \u201eDoua \u00eemparatese si-au facut intrarea \u00een lumea ciclistelor: Alexandra-Feodorovna, \u00eemparateasa Rusiei, si Augusta-Victoria, \u00eemparateasa Germaniei. Cea dint\u00e2i a fost convinsa de catre tatal sau si de verii ei, marii duci Vladimir si Alexis, ciclisti pasionati. Cea de-a doua se zice ca nu mai putea sa doarma de c\u00e2nd vazuse umbl\u00e2nd pe bicicleta pe gratioasa suverana a Italiei, regina Margaretta\u201c.\u00a0 Este foarte greu pentru noi astazi sa \u00eentelegem impactul produs de inventarea acestui mijloc de deplasare asupra femeii, c\u00e2t de mult a ajutat-o sa-si reprezinte altfel propriul trup. Sa nu ne \u00eensele \u00eensa aparentele. Daca aristocratele \u00eesi puteau permite o asemenea excentricitate, \u00eencurajate \u2013 dupa cum se vede \u00een stirea de mai sus \u2013 de (anumiti) barbati, faptul se datoreaza numai si numai apartenentei la o anumita clasa privilegiata. Altminteri, ochiul vigilent al strazii sanctiona imediat pe orice temerara care se aventura cu bicicleta \u00een spatiul public.
\nSi totusi\u2026 schimbarea era \u00een aer<\/strong>
\n\u00cen mod paradoxal, emanciparea femeii trece prin adoptarea unor practici specifice barbatilor.
\n\u201eZiarele din Berlin ne anunta ca doamnele de acolo au \u00eenceput sa poarte bastoane. \u00cen cur\u00e2nd vor purta monoclu si vor umbla pe strada cu tigara \u00een gura, le zeflemiseste un ziar francez. Unde e timpul c\u00e2nd gingasa Gretchen smulgea foile delicate ale Margheritei, se \u00eentreaba cu drept cuv\u00e2nt ziarul.\u201c
\nSe va mai scurge ceva vreme p\u00e2na ce strada va vedea femei fum\u00e2nd. Placerea, \u00eensa, exista deja, iar \u00een intimitate femeile se desfatau trag\u00e2nd din tigara. Alaturi de bicicleta, fumatul este unul dintre semnele distincte ale independentei feminine, iar cele care dau tonul si impun modelul sunt chiar\u2026 reginele.
\n\u201eTigara a ajuns astazi sa fie o placere si o distractie \u00een vreme de plictiseala pentru reginele noastre. Asa, \u00eentre suveranele cari fumeaza avem si noi pe regina Rom\u00e2niei, Carmen Sylva. Apoi, \u00eemparateasa Rusiei, regina regenta a Spaniei, regina Italiei, \u00eemparateasa Austriei, regina Portugaliei sunt fumatoare asidue.\u201c
\nBicicleta, fumatul sunt modalitati prin care femeile \u00eencearca, \u00eentr-o prima faza inconstient, sa-si recapete controlul asupra propriului trup. Ambele individualizeaza. Cine se hazardeaza \u00eentr-o plimbare cu bicicleta se presupune ca e \u00een stare sa-si conduca si propria viata. Cine fumeaza \u00eenseamna ca are o fire suficient de independenta si de puternica \u00eenc\u00e2t sa nu se sinchiseasca de \u201egura lumii\u201c, de zvonistica, de ce ar putea afirma unii sau altii.
\nDar probabil ca schimbarea cea mai interesanta prin implicatiile efective si simbolice pe care le genereaza este renuntarea la \u00eempodobirea palariilor cu pasari \u00eempaiate. Sa lasam din nou textele vremii sa vorbeasca: \u201eD-na Lili Lehmane, c\u00e2ntareata wagneriana bine cunoscuta, s-a pus \u00een fruntea unui comitet de femei germane cari \u00eencep o campanie \u00eempotriva portului de pasari naturalizate pe palariile femeiesti. Artista a trimis femeilor germane o circulara ilustrata \u00een care ia cuv\u00e2ntul \u00een numele pasarelelor si cere sa nu se omoare anual treizeci de milioane din aceste fiinte \u00eenc\u00e2ntatoare pentru a expune cadavrele lor pe palarii. Numai moda ar putea opri macelul, hotar\u00e2nd ca pasarile \u201enu sunt la moda\u201c. Dar se poate \u00eenr\u00e2uri asupra modei si, daca exemplul acestor femei germane e urmat, pasarile frumoase si gratioase vor putea sa ram\u00e2na prin paduri, unde le sade mai bine dec\u00e2t pe palarii\u201c. Comentariile sunt de prisos.
\nDe la lucruri frivole la lucruri serioase<\/strong>
\nUna dintre surprizele acestui tip de plonjare \u00een trecut este conferita nu at\u00e2t de caracterul eterogen al stirilor, c\u00e2t mai ales de punerea diferita a accentelor.
\nCititoarea anului 2011 se va indigna ca subiecte precum femeile-pionere \u00een diferite domenii de activitate sau aparitia primului ziar conceput si redactat integral de femei nu apar dec\u00e2t la rubrica de\u2026 fapt divers. Va \u00eentelege mai apoi ca la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea societatea occidentala (din care faceam si noi parte, poate mai mult dec\u00e2t astazi) nu includea printre valorile sale munca si individualizarea. Acest aspect era cu at\u00e2t mai evident \u00een privinta femeilor, de unde si plasarea acestor \u201ecazuri\u201c la rubrica \u201eFelurimi\u201c, adica sub tutela abaterii de la norma, a insolitului, a extraordinarului.
\nUn ziar cotidian femeiesc<\/strong>
\n\u201eParisul, frumosul Paris, a avut fericirea sa nasca un ziar cotidian femeiesc. Ziarul poarta numele \u00abLa Fronde\u00bb si e dirijat de doamna Durand de Valf\u00e8re, fosta societara la Comedia Franceza. La acest ziar toate femeile ziariste vor scrie. (\u2026) \u00abFronda\u00bb se vinde cu cinci bani \u00een toata Franta. (\u2026) Tot Parisul a tinut sa manifesteze pentru ziaristii-femei. \u00abLa Fronde\u00bb s-a v\u00e2ndut ca p\u00e2inea calda.\u201c
\nCa nu a fost tocmai asa si ca entuziasmului de \u00eenceput i s-a substituit suspiciunea si indiferenta arata ca publicul feminin nu era pregatit pentru un astfel de demers singular si deschizator de drumuri. La capatul a sase ani, publicatia \u00eesi \u00eenceteaza aparitia. Marea masa a femeilor nu pare interesata de feminism, chiar daca declara contrariul. Dovada este ca nu cumpara ziarul, nu face abonamente. Prin urmare, temerarele femei-jurnaliste sunt nevoite sa traga cortina, sa puna capat acestei experiente curajoase. Chiar si asa, bilantul este impresionant. De la reportajele realizate \u00een plin proces Dreyfus p\u00e2na la sustinerea lui Jeanne Chauvin de a pleda ca avocat sau aceea a lui Madeleine Pellier de a profesa ca psihiatru, succesele repurtate impun respect.
\nDar de unde aceasta ambitie de a scoate pe piata un ziar suta la suta facut de femei? Raspunsul va va st\u00e2rni poate z\u00e2mbetul: prezenta barbatilor \u2013 si ar fi fost de ajuns unul singur \u2013 nu ar fi facut dec\u00e2t sa convinga publicul ca acestia erau cei care, de fapt, munceau, \u00een vreme ce femeile doar \u00eesi puneau semnatura. Prejudecata de care m-am lovit eu \u00eensami \u00een anul de gratie 2011 c\u00e2nd, vorbind despre cronicarele de moda de la 1900 sau 1920, eram invariabil \u00eentrebata daca \u00een spatele cutarui sau cutarui pseudonim nu se ascundea, de fapt, un barbat. \u00cen zadar \u00eencercam sa reliefez faptul ca lectura a sute de cronici te face sa detectezi imediat daca \u00een spatele semnaturii se ascunde un barbat sau o femeie, suspiciunea continua sa planeze. De parca reprezentantele sexului frumos ar fi fost incapabile sa g\u00e2ndeasca sau sa scrie, las\u00e2nd totul pe seama barbatului. Dimpotriva, senzatia mea este ca tot mai multe femei \u00eencep atunci sa g\u00e2ndeasca viata \u00een alti termeni. Daca p\u00e2na atunci ereditatea, mostenirea erau definitorii si discriminatorii, meritocratia \u00eesi croieste, \u00eencet dar sigur, drum spre v\u00e2rf. Acesta este probabil t\u00e2lcul celei de-a doua stiri pe care am selectat-o din noianul de\u2026 fapte diverse.
\nAvocate<\/strong>
\n\u201eO domnisoara franceza, Jeanne Chauvin, care si-a trecut de cur\u00e2nd dinaintea facultatei din Paris doctoratul \u00een drept, a cerut baroului de-acolo sa fie admisa \u00een corpul avocatilor. Pentru ca un licentiat sau un doctor sa poata fi admis a depune juram\u00e2nt e regula ca acesta sa depue \u00eent\u00e2i diploma la parchet, care da sau refuza viza.\/ Procurorul general a vizat diploma consiliului de ordine al avocatilor din Paris si Curtea de Apel.\/ P\u00e2na c\u00e2nd acestia sa-si dea raspunsul, credem interesant sa citam tarile unde revendicatiunile femenine au capatat deja satisfactie.\/ \u00cen Suedia femeile au dreptul sa exercite profesiunea de avocat si d-ra Eliza Eschelsofn, doctor \u00een drept de la universitatea din Upsala, a pledat mai mult dec\u00e2t o data dinaintea curtilor si a tribunalelor.\/ \u00cen Finlanda tot asa. D-soara Fischer, doctor \u00een drept al facultatei din Helsingfors, e un avocat cu renume. \u00cen Elvetia, d-soara Lina Graf, doctor \u00een drept al facultatei din Berna, este autorizata sa-si exercite profesiunea la Speicher, \u00een cantonul Appenzel. (\u2026)\/ Sa nu uitam ca si noi, Rom\u00e2nii, avem o femee-avocat, pe d-na Sarmiza Bilcescu-Alimanesteanu, doctor \u00een drept de la Universitatea din Paris.\u201c
\nIata ca parcursul exceptional al unei femei care s-a situat deasupra vremii sale nu era dec\u00e2t pomenit \u00een treacat. Numeroasele enciclopedii si antologii franceze consacrate femeilor pe care le-am consultat o consemneaza pe Sarmiza Bilcescu drept prima femeie licentiata \u00een drept la Sorbona, cu trei ani \u00eenaintea lui Jeanne Chauvin. Urma i se pierde apoi. Din stirea de mai sus deducem ca s-a casatorit. Nu stim \u00eensa daca si-a practicat meseria si, daca da, pentru c\u00e2ta vreme sau \u00een ce conditii. Ca multe alte femei admirabile din secolul al XIX-lea se nascuse prea devreme.
\nAm vrut sa ilustrez prin aceste doua exemple ca faptul divers se declina diferit la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea si ca p\u00e2na si stirile marunte, strecurate \u00een rubrici aparent frivole sunt graitoare pentru mentalitatea unei epoci. Iar adevarul trebuie \u00eentotdeauna cautat printre r\u00e2nduri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cemparatese bicicliste, femei alpiniste si\u2026 broasca testoasa   Cititorul anului 2011 care are curiozitatea umana si intelectuala de a citi jurnalele de moda de la \u00eenceputul secolului XX trebuie sa se \u00eenarmeze cu o rabdare benedictina si sa-si puna cumva \u00eentre paranteze asteptarile, bune sau rele, idiosincraziile, (pre)conceptiile, altfel spus grila de lectura a timpului… Cite\u0219te mai mult »Jurnalele de moda de la 1900<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6847,6846,6848],"class_list":["post-9945","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-antologii-de-moda","tag-enciclopedii-pentru-femei","tag-jurnale-vechi-de-moda"],"views":1662,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9945","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9945"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9945\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9945"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9945"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9945"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}