Europa s-a laicizat lent, aproape lenes, \u00eencep\u00e2nd din secolul XVIII. \u00cen secolul XXI, religiile vechi supravietuiesc molcom, molfaind patrimoniul de prestigiu acumulat de secolele precedente. Ultimele tari \u00een care \u00eenca apar religii noi, ca dintr-un vulcan clocotitor, sunt doua tari cu popoare credule si nat\u00e2ngi, Statele Unite si Papua-Noua Guinee.
\nTriburile papuase au intrat \u00een contact cu armata americana, \u00een timpul razboiului mondial. Soldatii au lasat \u00een urma haine, conserve cu m\u00e2ncare, cutite si topoare, bunuri care i-au \u00eembogatit pe oamenii traitori \u00eenca \u00een epoca pietrei. Aceste bunuri s-au numit simplu cargo, \u00eencarcatura, fiindca veneau \u00eencarcate pe nave sau erau parasutate din avioane. Papuasii s-au hotar\u00e2t sa capete \u00een continuare cargo, iar dupa razboi au organizat mici turnulete din palmieri, \u00een v\u00e2rful carora un foc si haulitul unui paznic aratau avioanelor unde sa arunce pachete cu m\u00e2ncare si unelte. Aceste quasi-religii se perpetueaza si azi, sunt polimorfe, si se numesc cargo-cults. O parte au croit \u00een jungla piste de aterizare, cum vazusera \u00een timpul razboiului.
\nCe misionari papuasi au infiltrat facultatile rom\u00e2ne de politologie, management si relatii internationale, nu stiu. Zelul lor a facut sute de convertiti: sunt clasa conducatoare a Rom\u00e2niei. Dogma principala a acestei secte este ca din avioane vor pogor\u00ee niste fiinte \u00eentr-aripate, vorbind la Blackberry, si care vor \u00eempaduchea Rom\u00e2nia cu \u00eentreprinderi, \u00een care se vor angaja locuitorii Rom\u00e2niei. Acesti investitori le vor plati rom\u00e2nilor salarii mari. Investitorii straini \u00eei vor \u00eembogati pe rom\u00e2ni. \u00cen chip de turnulete de palmier, paznici vigilenti si focuri, guvernantii Rom\u00e2niei folosesc metode mai diversificate: scutiri de impozite, legi ale muncii laxe, teren gratis, curent la pret ne\u00eensemnat si subventii de stat.
\nAcest cargo-cult se numeste neo-liberalism. Este credinta ca privatizarea tuturor \u00eentreprinderilor, vinderea lor catre investitori straini, si atragerea investitorilor este sursa care-i va \u00eembogati pe rom\u00e2ni. Rom\u00e2nii au vazut cu ochii lor, cu uzina Nokia de la Jucu, ce volatile sunt capriciile acestor idoli. Administratia judetului Cluj a pavat drumurile spre templu, a cesionat sectei terenul la pret de sacrificiu. Dupa doi ani, Nokia si-a luat talpasita.
\nAcesti misionari isterici ai neo-liberalismului au nevoie sa curete si pregateasca teritoriul. Asa cum David prooroc ne avertizeaza \u00een psalmi ca idolii sunt fetisuri factice, de piatra si lemn, \u201eurechi au si nu vor auzi, ochi au si nu vor vedea\u201c la fel, misionarii neo-liberali lanseaza si ei avertismente contra religiilor preopinente. \u201eComunismul e o religie\u201c \u2013 spun ei, pentru a ridiculiza definitiv ideile st\u00e2ngii. Numere \u00eentregi din repausata \u201eIdei \u00een dialog\u201c si revista \u201e22\u201c au fost consacrate, doct, hypothesei ca bolsevismul e o religie \u2013 cum ar veni, o utopie, un wishful thinking, o prostie. A analiza ideologia sociala si economica a social-democratiei presupune cunostinte economice si sociale. Presupune sa discuti de ce industria rom\u00e2na produce mai putin dec\u00e2t cea de dinainte de 1989, de ce agricultura produce mai putin dec\u00e2t \u00eenainte de 1989, de ce numarul total de oameni angajati s-a redus cu 27% fata de cel de dinainte de 1989. Daca bolsevismul e o religie, secta, cult, schisma sau erezie, atunci \u00eenchinatorii sai o duc bine. Economia Chinei creste, de 30 de ani \u00eencoace, cu 10% pe an. La Sanhai, Canton si Shenzen se construieste ne\u00eencetat, neobosit. China detine miliarde de dolari \u00een bonuri de tezaur americane. Americanii fac lobby, ne-\u00eencetat, de 15 ani, ca yuanul chinez sa fie re-evaluat, \u00een sus.
\nPropriu religiilor e sa fie impermeabile la contactul cu realitatea. Mexicanii sacrificau soarelui prizonieri de razboi, pentru a-i asigura forta. Ca dovada ca sacrificiile erau utile, soarele rasarea zilnic, la timp. Apareau eclipse sau soarele p\u00e2rjolea pam\u00e2ntul cu seceta? Nu i se sacrificasera suficienti prizonieri. Totul avea o explicatie. Avioanele nu parasuteaza colete cu conserve, cutite, si topoare? Turnurile de palmier sunt de vina \u2013 nu sunt destul de \u00eenalte, focurile nu sunt destul de mari, paznicii nu sunt destul vigilenti si nu striga destul de tare. Nu vin \u00een Rom\u00e2nia investitorii straini? Trebuie flexibilizat Codul muncii. Trebuie marite subventiile si micsorate salariile. Si atunci, din avion, \u00eentraripatul investitor strain, vorbind la iPhone \u00een limba straina, va ridica \u00een locuri virane uzine, \u00eentreprinderi si fabrici, si va crea locuri de munca.
\nPrin magie simpatetica, bravii papuasi si-au facut pusti din sc\u00e2ndura, chipiuri din c\u00e2rpe, si uniforme din te miri ce. Au facut mici detasamente, care faceau instructie, nu \u00een scopuri belicoase, ci magice: pentru ca soldatii americani sa vada ca dedesubt, pe insula, se gasesc trupe aliate (sau americane) carora trebuie sa le arunce provizii. Lumea academica rom\u00e2na este si ea un cargo-cult, o butaforie functionala, o potemkinada eficace: aborigenii ridica institute, \u00eentocmesc proiecte de cercetare, cer granturi, si idolii birocrati din Bruxelles le arunca, din avion, granturi grase. Idolul POSDRU a aruncat milioane de dolari pentru reciclarea a mii de profesori care n-aveau nevoie de nimic. E primul exemplu de magie eficace din istorie.
\nRom\u00e2nia concureaza pe piata aceasta cu un monstru al eficacitatii, China, cu uzine imense si salarii neglijabile, cu Laosul, Cambodgea, Indonezia, Filipine, Mexicul, cu statele sarace ale Indiei si, \u00een cur\u00e2nd, cu tarile africane. As dori sa-mi explice conducatorii Rom\u00e2niei cum pot promite simultan rom\u00e2nilor nivel de trai occidental (si salarii la fel) iar investitorilor straini, muncitori supusi platiti cu salarii de lumea a treia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Europa s-a laicizat lent, aproape lenes, \u00eencep\u00e2nd din secolul XVIII. \u00cen secolul XXI, religiile vechi supravietuiesc molcom, molfaind patrimoniul de prestigiu acumulat de secolele precedente. Ultimele tari \u00een care \u00eenca apar religii noi, ca dintr-un vulcan clocotitor, sunt doua tari cu popoare credule si nat\u00e2ngi, Statele Unite si Papua-Noua Guinee. Triburile papuase au intrat \u00een… Cite\u0219te mai mult »Un nou cargo-cult: investitorii straini<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6829,6833,6828,6832,6831,6830,3063],"class_list":["post-9916","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-armata-americana","tag-ideologia-sociala","tag-investitorii-straini","tag-neo-liberalismul","tag-nokia-la-jucu","tag-politicienii-romani","tag-revista-22"],"views":1435,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9916","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9916"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9916\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9916"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9916"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9916"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}