{"id":9867,"date":"2011-11-24T14:17:19","date_gmt":"2011-11-24T12:17:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9867"},"modified":"2011-11-24T14:17:33","modified_gmt":"2011-11-24T12:17:33","slug":"romania-in-ultimii-500-de-ani-de-ce-nu-suntem-danezi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-in-ultimii-500-de-ani-de-ce-nu-suntem-danezi\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, in ultimii 500 de ani – de ce nu suntem danezi"},"content":{"rendered":"

Bogdan Murgescu, Rom\u00e2nia si Europa. Acumularea decalajelor economice<\/em> (1500-2010), Editura Polirom, Iasi, 2010<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

In ultimii douazeci de ani, istoricii, si nu doar ei, au realizat, cu timiditate, analize cu referire la evolutiile societatii rom\u00e2nesti; de cele mai multe ori, acestia au oscilat intre tabuizarea\/ocultarea cauzelor si naturii subdezvoltarii \u201eistorice\u201c a societatii rom\u00e2nesti in raport cu cea occidentala \u2013 si respectiv, fatalism metafizic. In schimb, Bogdan Murgescu (1) se impune in studierea problematicii acumularii, de catre lumea rom\u00e2neasca, a decalajelor economice si social-culturale, printr-un demers stiintific de exceptie \u2013 \u201eRom\u00e2nia si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)\u201c \u2013, un studiu original, prin simetria constructiei narative si prin demitizarea unor teme ale istoriografiei si autoperceptiei rom\u00e2nesti, prin explicatiile si interpretarile aparent simple la intrebarile cu referire la cauzele perpetuarii subdezvoltarii in ultimii 500 de ani de istorie europeana si rom\u00e2neasca. <\/em><\/strong>
\nLupta cu subdezvoltarea<\/strong>
\nIn debutul lucrarii, precum si in interviurile de promovare a cartii, autorul declara dimensiunea pragmatica, finalitatea demersului sau stiintific: \u201ePornind de la ideea ca intelegerea corecta a situatiei noastre de azi trebuie sa aiba ad\u00e2ncime istorica si o dimensiune comparatista, am reconstituit felul in care decalajele economice s-au acumulat in diversele perioade istorice scurse de la 1500 incoace, si am analizat cum s-a dezvoltat un grup de trei tari care, acum cinci secole, erau cam la fel de putin dezvoltate ca teritoriile rom\u00e2nesti: Danemarca, Irlanda si Serbia. Aceste experiente istorice ne arata at\u00e2t greselile pe care ar fi bine sa le evitam, c\u00e2t si unele dintre caile prin care o tara poate sa depaseasca subdezvoltarea\u2026\u201c. In analiza sa, istoricul bucurestean a fost influentat de comparatismul economic originar in demersul braudelian, de metodologiile si teoriile consacrate de Immanuel Wallerstein \u2013 poate cel mai convingator istoric al genezei sistemului mondial modern \u2013, de Max Weber, care a teoretizat pe marginea relatie complexe si dinamice dintre etosul protestant si evolutia economica, de contributiile lui Daniel Chirot la studierea schimbarilor petrecute in societatile periferice, precum si de maniera in care Dieter Senghaas a explicat \u201eabsorbtia modelelor civilizationale\u201c.
\nDaca specialistii in istorie economica, de regula economisti convertiti, ignora abordarile interdisciplinare si metodologiile sociologiei economice, Bogdan Murgescu fructifica experientele teoreticienilor consacrati in studierea macrosistemelor economice, reusind astfel sa distinga elementele care influenteaza natura si evolutiile economiilor analizate comparativ: institutiile, coeziunea sociala, investitiile, capitalul uman, productivitatea economica. Manifestarea acestor elemente ca sistem dinamic si relativ stabil determina economiile, ele insele fiind sisteme sensibile, fragile, in permanenta schimbare. Frecvent, Bogdan Murgescu scrie despre caracterul schimbator al cauzalitatii care provoaca mutatiile socio-economice, afirm\u00e2nd ca in fiecare epoca, in spatiile studiate, au existat fenomene specifice de interdependenta, fenomene cu efecte economice majore.
\nCu referire la spinoasa problema a \u201earderii etapelor\u201c, a recuperarii inapoierii, chiar a realizarii performantei economice, autorul transeaza problematica inapoierii \u201etraditionale\u201c a societatilor rom\u00e2nesti, sustin\u00e2nd ca anumite tari (vezi Irlanda si Danemarca in secolul XX, in cadrul sistemului referential ales, dar in primul r\u00e2nd tarile vestice) s-au dezvoltat prea repede, iar Rom\u00e2nia nu a reusit \u201esa tina pasul\u201c cu performanta acestora. Printre cauzele specifice ram\u00e2nerii in urma a Rom\u00e2niei autorul identifica: deficientele institutionale (reforme incomplete, paralelisme institutionale), \u201eegoismul elitelor\u201c (ancorate in discursuri politicianiste, duplicitare, determinate de interese de grup si nu de interesul public) (2), politicile economice ineficiente, insuficienta valorificare a capitalului uman ca efect al disfunctionalitatii institutionale, esecul industrializarii in secolul XIX, o infrastructura realizata cu costuri mari si fara articulare pragmatica la exploatarile economice, lipsa capitalului, urbanizarea deficitara. Marele esec a apartinut insa Rom\u00e2niei Mari, si ar fi constat in risipirea oportunitatilor, in nevalorificarea potentialului economic si demografic de exceptie. Nivelul interbelic a fost mediocru, si Rom\u00e2nia \u201ea pierdut teren\u201c in raport cu majoritatea tarilor europene (inclusiv cu Bulgaria).
\nC\u00e2teva mituri si remediile lor<\/strong>
\nBogdan Murgescu incearca sa demonstreze ca natura sistemului economic si pragmatismul politicelor economice sunt hotar\u00e2toare in mecanismul dezvoltarii si combate vulgata weberiana, potrivit careia protestantismul a revalorizat munca si a stimulat evolutia capitalismului. In acest sens, autorul aplica principiile istoriei comparate si sustine ca in cazurile studiate \u2013 Transilvania, Irlanda si Danemarca \u2013 nu confesionalitatea protestanta e o sursa a revigorarii economiei, ci alti factori, e adevarat, derivati din expansiunea culturii protestante (vezi cresterea stiintei de carte in mediul urban si rural; ideea este prezenta si in opera lui Pierre Chaunu) (3). Economiile celor patru tari studiate, in aceasta perioada (1500-1800), aveau si o trasatura asemanatoare semnificativa, adica o agricultura predominant extensiva si cu randamente mediocre, aceasta fiind baza unei economii de subzistenta. Astfel, daca nu luam in calcul diferentele culturale, economiile celor patru state, la intrarea in cel mai semnificativ secol al modernizarii, in secolul al XIX-lea (remarcabil prin accelerarea cresterii economice si demografice), erau in dificultate, iar trecerea spre lumea industrializata nu parea o perspectiva prea apropriata.
\nAv\u00e2nd in vedere caracterul voluminos al lucrarii, ne vom concentra consideratiile doar asupra a ceea ce Bogdan Murgescu propune ca formule noi de interpretare vizavi de complexul acumularii de decalaje. Istoricul, dupa cum am mai amintit, analizeaza cadrele si evolutiile socio-economice a patru tari europene \u2013 Danemarca, Irlanda, Serbia si Rom\u00e2nia \u2013 care, la 1500, inainte de manifestarea factorilor care au determinat schimbari majore in configurarea geopolitica a secolului al XVI-lea, aveau, conform asertiunilor autorului cartii, acelasi stadiu de dezvoltare economica. B. Murgescu realizeaza, astfel, o prezentarea sintetica (de traditie braudeliana) a sistemelor economice ale celor patru tari in perioada 1500-1800. In acest context, pe parcursul analizei economiei \u201etarilor rom\u00e2ne\u201c, Bogdan Murgescu considera ca secolele XVII-XVIII constituie, in linii mari, cu toate fenomenele de \u201eesecuri ale constructiei statale\u201c si accentuare a dependentei de tip feudal a taranimii, o perioada de redresare economica. Istoriografia rom\u00e2neasca a considerat ca, cel putin din perspectiva economica, datorita fiscalitatii excesive, epoca a fost una de decadenta. Propun\u00e2nd o altfel de explicatie, autorul demonteaza ceea ce a mai supravietuit din \u201elegenda neagra\u201c a asa-zisei epoci a \u201edomniilor fanariote\u201c.
\nO alta tema \u201emitolgica\u201c desfiintata de Bogdan Murgescu, a fost o tema de traditie istoriografica rom\u00e2neasca \u2013 conform careia tarile rom\u00e2ne si apoi Regatul Rom\u00e2niei, cel putin pentru epoca moderna, au reprezentat \u201egr\u00e2narul Europei\u201c. Si totusi, autorul nu abandoneaza cu totul interpretarea care sustine ca dirijarea unei mari parti a resurselor economiilor rom\u00e2nesti spre exterior (Imperiul Otoman) a impiedicat dezvoltarea durabila si semnificativa a aparatului de stat, a zadarnicit parcursul spre statalitatea moderna. Interesante sunt, de asemenea, si (aproape) maltusiene, relationarile facute de autor intre mutatiile petrecute in structura factorului demografic si utilizarea eficienta a resurselor economice (vezi analizele cu referire la interdependenta dintre reducerea numarului populatiei si cresterea economica in Irlanda). Pentru perioada 1500-1800, factorii care au influentat economiile europene au fost consolidarea si stabilitatea institutiilor statului, ameliorarea statutului juridic al tarilor respective.
\nIn capitolul al II-lea, centrat pe evolutiile economiei mondiale, mai ales pe boom-urile si crizele economiei moderne, este prezentat efortul societatii rom\u00e2nesti, \u201eincercarea de a arde etapele\u201c, intelighentia rom\u00e2neasca din principatele rom\u00e2ne si apoi elita din regatul rom\u00e2nesc fiind seduse de sistemul socio-economic si politic occidental; elita rom\u00e2neasca, prin politica pragmatica de reforme din perioada postpasoptista, a accelerat procesul de occidentalizare vizibil inca din epoca prepasoptista. Cu referire la inceputurile modernitatii in spatiul extracarpatic, Bogdan Murgescu nu agreeaza teoria istoriografica dupa care Tratatul de pace de la Adrianopol reprezinta, prin efecte imediate, o referinta vizavi de inceputul modernitatii rom\u00e2nesti. Istoricul sustine ca rezultatele evenimentului diplomatic mai inainte mentionat se simt, in economie, doar 30 de ani mai t\u00e2rziu. Interesanta este si analiza propusa de autor cu privire la realizari economice care nu pot fi contestate, precum aplicarea metodelor si tehnologiei specifice agriculturii intensive pe marile proprietati funciare. Cu toate acestea: ,,At\u00e2t Vechiul Regat, c\u00e2t si teritoriile rom\u00e2nesti aflate sub administratie rusa sau austro-ungara realizasera unele progrese modernizatoare, dar nu devenisera cu adevarat societati moderne, nu se angajasera pe calea unei dezvoltari economice sustinute si pierdusera teren in raport cu rata medie de crestere economica a Europei\u201c (4).
\nDecalajul economic dintre tarile europene s-a agravat din a doua jumatate a secolului XIX; interes, in relatie cu problematica diferentei economice si sociale, se acorda in studiu si procesului de crestere a economiei Bulgariei, Bogdan Murgescu prezent\u00e2nd efectele economice ale reformei scolare (vezi indeosebi sporul economic realizat p\u00e2na in anul 1930). In ansamblu, secolul XIX a fost mai putin tulburat de razboaie dec\u00e2t secolele al XVIII-lea si al XX-lea, ceea ce a dus la o crestere a populatiei si a nivelului de trai. La finalul capitolului, autorul conchide: ,,capitalul uman a fost factorul crucial care a determinat succesul\/insuccesul relativ al tarilor ramase in urma din punct de vedere economico-social in secolele XIX-XX.\u201c Determinarile istorice acumulate in timp, incapacitatea elitelor de a valorifica conjuncturile internationale, politicile economice (comerciale si agricole) si culturale nerealiste \u201ede cele mai multe ori defazate (tardive), inadecvate si ineficiente\u201c sunt cauze ale retardului societatii rom\u00e2nesti.
\nEsecul Rom\u00e2niei interbelice<\/strong>
\nCapitolul al treilea, \u201eEpoca interbelica\u201c, in opinia noastra este partea solida, chiar axul discursului stiintific demitologizant, desfasurat in acelasi timp cu analiza de istorie economica. Aici, Bogdan Murgescu demonstreaza caracterul mitologic al prezentarii Rom\u00e2niei interbelice ca spatiu al implinirilor, ca \u201ev\u00e2rsta de aur\u201c a istoriei rom\u00e2nesti. Evolutia Rom\u00e2niei, intre cele doua razboaie mondiale, parea asemanatoare cu a celorlalte tari europene, desi statul national unitar detinea acum un potential economic si demografic impresionant, net superior perioadei antebelice. Cu adevarat, in perioada interbelica au avut de c\u00e2stigat, din toate punctele de vedere, doar tarile care nu s-au angajat total in razboiul mondial, precum si tarile care s-au orientat inspre industrie si servicii; au avut de pierdut mai ales tarile care au mentinut agricultura ca ramura economica dominanta. Din aceasta perspectiva, printre perdante s-a numarat si Rom\u00e2nia, care nu a reusit sa-si valorifice atuurile, sa realizeze performanta economica, ba, mai mult, conform asertiunilor lui Bogdan Murgescu, ,,decalajele Rom\u00e2niei fata de cele mai multe tari europene s-au amplificat in perioada interbelica\u201c.
\nBogdan Murgescu considera ca pierderile suferite de Rom\u00e2nia in Primul Razboi Mondial au avut, fireste, si un caracter economic. Indeplinirea proiectului identitar rom\u00e2nesc \u2013 realizarea statului unitar rom\u00e2n \u2013, desi a parut sa pledeze in favoarea eficientei elitei politice, si desi a insemnat o sporire a potentialului economic, a degradat nivelul de trai al cetateanului mediu si a creat conditiile unui climat politic si social plin de contradictii. Un indiciu al acestui declin il ofera productia cerealiera a perioadei, evolutiile agriculturii; si efectele popularei reforme agrare, precum si criza agrara mondiala, intre 1928-1936, au afectat economia rom\u00e2neasca. Rom\u00e2nia a exportat, in aceasta perioada, mai putin dec\u00e2t inainte, desi populatia si suprafata erau mai mult dec\u00e2t duble fata de perioada antebelica; astfel, intr-un fel cu totul nepragmatic, ,,..c\u00e2nd preturile mondiale au fost mari, Rom\u00e2nia nu a exportat sau a exportat doar cantitati relativ mici; c\u00e2nd preturile au fost mici, Rom\u00e2nia a exportat cantitati mult mai mari\u201c.
\nMurgescu sustine, de asemenea, ca factorul politic angajat in cursa pentru influenta economica si politica in noul cadru geopolitic\/statal a neglijat procesul de refacere economica, nu a gasit solutia de rezolvare a crizei agricole, o solutie relativ simpla, care ar fi constat in incurajarea cultivarii plantelor tehnice in defavoarea cultivarii (traditionale) cu preponderenta a cerealelor. Desi in epoca a fost sustinuta int\u00e2ietatea agriculturii ca ramura economica, indeosebi de catre reprezentantii curentului taranist, agricultura, dupa cum constata autorul, nu a fost un factor de crestere, ci un factor de stagnare pentru economia Rom\u00e2niei interbelice. Nici sursele naturale nu au fost eficient exploatate. Astfel, in perioada interbelica, prioritar a devenit exportul de petrol, dar si in acest caz, si autorul demonstreaza acea realitate economica, Rom\u00e2nia a exportat mult c\u00e2nd pretul petrolului era scazut (intre 1931-1936) si mai putin c\u00e2nd pretul a fost ridicat (intre 1923-1926).
\nUn indicator caruia autorul cartii ii acorda o importanta deosebita in analiza nivelului dezvoltarii este numarul de automobile la 1000 de locuitori (astfel, in 1938, an de referinta pentru economie, la acest indicator relevant pentru nivelul de trai, Rom\u00e2nia ocupa doar locul 15 din 19 state europene). Pentru Bogdan Murgescu, politica economica liberala protectionista din primul deceniu interbelic a esuat at\u00e2t in planul dezvoltarii industriale (persista starea de subdezvoltare industriala), c\u00e2t si in cel al stabilizarii monetare si funciare. Din nou, in analiza fenomenelor economiei rom\u00e2nesti, Bogdan Murgescu considera ca responsabilitatea insuficientei utilizari a resurselor economice, lipsa de pragmatism in politica economica revin elitei politice \u201edefazate\u201c; aceasta a fost prea putin si tardiv preocupata de realizarea structurilor institutionale, desi o astfel de preocupare ar fi fost prioritara. Si credem ca autorul are dreptate, caci intotdeauna, in orice sistem, cadrele institutional-legale ale economiilor asigura si autoreglarea sistemului economic.
\nDupa o astfel de demonstratie, concluzia este una fireasca: Rom\u00e2nia interbelica a fost puternic polarizata social, a fost o lume a contrastelor sociale si economice dintre sat si oras, dintre centru si periferii. In acest context, prezentarea evolutiei interbelice a celorlalte tari ofera conjuncturi diferite politice, nationale, dar si progrese economice notabile, fiecare dintre statele comparate ca evolutii economice cu Rom\u00e2nia cunosc\u00e2nd cresteri economice mai mari dec\u00e2t sistemul rom\u00e2nesc (interesul public era prioritar; notabila a fost situatia particulara a Serbiei; astfel, desi reforma agrara din Serbia a presupus o far\u00e2mitare mai accentuata a marii proprietati, iar Iugoslavia a ramas o tara preponderent agrara, venitul pe cap de locuitor a fost mai mare dec\u00e2t cel din Rom\u00e2nia).
\nAnaliz\u00e2nd, pentru perioada interbelica, nivelul de dezvoltare economica a Rom\u00e2niei, autorul constata ca acesta a fost cel mai scazut, dintre cazurile studiate: Danemarca ocupa prima pozitie, urmata fiind de Irlanda, Iugoslavia si Rom\u00e2nia; mai adaugam ca la multe dintre nivelurile de analiza economica Rom\u00e2nia s-a plasat in urma Bulgariei, care a fost si este inca sistemul de referinta preferat de istoricii rom\u00e2ni care au construit mitul \u201ev\u00e2rstei de aur\u201c pentru Rom\u00e2nia interbelica.
\nComunism si postcomunism<\/strong>
\nIn capitolul rezervat epocii postbelice (vezi cap. IV, \u201eEpoca postbelica\u201c), B. Murgescu prezinta succint si obiectiv evolutiile economice ale perioadei, constat\u00e2nd ca o urmare a modernizarii comuniste in Rom\u00e2nia a fost cresterea ponderii industriei ca ramura economica (Rom\u00e2nia a devenit o tara preponderent industriala, industria depasind agricultura in ceea ce priveste produsul intern brut si exporturile, in acest fel recuper\u00e2ndu-se o parte din int\u00e2rzierea dezvoltarii industriale a Rom\u00e2niei, care acum a reusit sa depaseasca tarile sud-est europene, dar s-a situat sub media europeana in ceea ce priveste dezvoltarea si productia industriala). In perioada 1950-1989 importul rom\u00e2nesc de materiale industriale a scazut, exporturile devenind majoritare, rezult\u00e2nd de aici cresterea si modernizarea economiei rom\u00e2nesti la nivelul industriei, cresterea productivitatii; alte succese ale modernizarii comuniste au fost: dezvoltarea transporturilor si cresterea consumului populatiei, electrificarea, eradicarea analfabetismului, reducerea natalitatii si cresterea mediei de viata, sporirea cheltuielilor alocate pentru ingrijirea sanatatii.
\nCu toate aparentele unei modernizari accelerate in perioada comunismului, autorul constata, in urma analizei situatiei economice din perioada comunista, ca decalajul economic al Rom\u00e2niei fata de celelalte tari vest-europene s-a marit, ca urmare a politicilor economice ale regimului comunist, politici care vizau cresterea fondului de acumulare in defavoarea populatiei, precum si finantarea industriei grele energofage in defavoarea celei alimentare. Regimul Ceausescu, potrivit autorului, a irosit fondul acumulat pe investitii ineficiente care, la r\u00e2ndul lor, au amplificat dezechilibrele structurale ale economiei si au dus la aplicarea dramaticului plan de austeritate. Cu toate aceste realizari ale Rom\u00e2niei, in epoca postbelica, rolul industriei, prin comparatie cu cresterile realizate la nivel mondial, a scazut incep\u00e2nd din anii ’80 (5).
\nBogdan Murgescu considera ca performanta economica a Rom\u00e2niei din anii ’60 si ’70 nu are legatura cu viziunea economica si politica a lui Nicolae Ceausescu, acesta a pastrat doar modelul lui Gheorghiu-Dej, pus apoi in practica de Maurer; dupa 1971-1972, megalomania ceausista a impins economia rom\u00e2neasca la colaps. Dezastrul economic al tarilor cu economie socialista s-a datorat faptului ca \u201eatributele de omniscienta si infailibilitate insusite de partid\u201c au fost monopolizate de conducatorii sai, in vreme ce \u201esistemul socialist nu continea modalitati institutionale de corectie in cazul unor politici gresite\u201c, de randament si profit, ca in cazul capitalismului; socialismul a fost, mai degraba, preocupat de \u201eproductie de dragul productiei\u201c, fara a se interesa de mecanismele pietei; mai mult chiar, \u201esistemul socialist s-a dovedit nu numai nereformabil, ci si opus noilor directii ale dezvoltarii economico-sociale\u201c, el nu a realizat depasirea industrializarii si intrarea in epoca postindustriala si tehnologica. Sustinem ca, si in privinta dezvoltarii socio-economice in comunism, Bogdan Murgescu ofera o analiza care depaseste, pentru prima data in istoriografia rom\u00e2neasca, abordarile maniheiste cu referire la fenomenele modernizarii specifice.
\nIn capitolul V (\u201eEpilog. Rom\u00e2nia dupa 1989 \u2013 avatarurile integrarii in Uniunea Europeana\u201c), autorul realizeata o prezentare sintetica a evolutiei economice a Rom\u00e2niei postdecembriste. Analiza lui Bogdan Murgescu este preponderent economica, autorul fiind neutru, neangajat in judecati drastice\/judecati de valoare cu referire la politicile economice, la modelele devalizarii economiei de stat, la formele ilicite ale privatizarii si la manifestarile economiei subterane, cu at\u00e2t mai putin la existenta, in economie si politica, a structurilor oligarhice.
\nDaca, in epoca tranzitiei, Rom\u00e2nia a finalizat integrarea in structurile NATO si UE, din punct de vedere al functionarii statului de drept, al realizarii exercitiului democratic, Rom\u00e2nia nu este relevanta, ea continua \u201etraditiile\u201c interbelice ale democratiei deficitare (coruptie, formalism institutional, limitarea exercitiului democratic etc.). Dupa un fragil si scurt boom economic (2006-2008), Rom\u00e2nia este, din nou, o periferie a Europei, este departe de a recupera ram\u00e2nerea in urma a economiei rom\u00e2nesti, se caracterizeaza prin cresterea rolului agriculturii si prin sporirea numarului de muncitori agricoli, polarizare sociala dramatica, acumulari de contradictii, pauperizarea fragilei clase de mijloc, disfunctionalitatea institutiilor. Si totusi, Bogdan Murgescu sustine, cu optimism, ca ,,vitorul este deschis\u201c.
\nDe ce nu suntem danezi<\/strong>
\nIn ultimul capitol al volumului, rezervat concluziilor (\u201eIn loc de concluzii. Inapoiere, decalaje si convergente \u2013 cinci secole de experiente europene\u201c), istoricul afirma ca, de-a lungul perioadei studiate, decalajele economice s-au marit, tarile dezvoltate au devenit mai prospere, iar cele subdezvoltate mai sarace, chiar daca, inca din perioada postbelica, au avut loc dezbateri si demersuri care vizau eradicarea inapoierii \u201eistorice\u201c; in general, in istorie, fenomenele de ,,strapungerea pe calea dezvoltarii\u201c, adica ,,ajungerea din urma\u201c sau chiar ,,depasirea\u201c tarilor dezvoltate nu au fost frecvente, ci au fost, de cele mai multe ori, exceptii. Trecerea de la stadiul de subdezvoltare la acela de progres economic a necesitat si necesita timp; ,,strapungerea a durat circa o generatie, iar pregatirea strapungerii cel putin inca o generatie\u201c, iar perioadele de \u201eajungere din urma\u201c si de ,,depasire\u201c nu au necesitat o conducere politica ,,geniala\u201c, ci un ,,sir lung de contributii punctuale la mai bunul mers al institutiilor si economiei\u201c, si evitarea polarizarii sociale accentuate.
\nRemarcam una dintre concluziile finale ale studiului, expresie a viziunii umaniste, si nu tehnocrate pe care B. Murgescu o formuleaza: \u201e…dezvoltarea economica nu este universul aberant al teoriilor si formulelor magico-matematice, ci o problema care angajeaza societati complexe, institutii diverse si, mai ales, oameni in carne si oase\u201c. Astfel, autorul exprima crezuri sociale generoase si anima o analiza care, altfel, ar fi fost, conform traditiei, sterila, a unei istorii adesea marginalizate, introduse secvential in tratatele istorice de sinteza sau, dimpotriva, analizate din perspectiva tezist-nationalista \u2013 perspectiva ce retinea doar performantele relative ale economiei rom\u00e2nesti.
\nIn fine, acest demers de istorie economica comparata, totodata spatiu narativ agreabil, propune raspunsuri la interogatiile provocate de dificultatile istoriei recente, de cauzalitatea mostenirii decalajului. Dar, in primul r\u00e2nd, prin discursul stiintific, Bogdan Murgescu are meritul de a fi depasit stereotipurile explicatiei culturale rom\u00e2nesti cu referire la cauzele \u201eistorice\u201c ale mostenirii inapoierii economice, la incercarea sisifica de a construi\/reedita modernitatea rom\u00e2nilor.<\/p>\n

 <\/p>\n

MIHAELA GRANCEA \/ ALEXANDRU NICOLAESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bogdan Murgescu, Rom\u00e2nia si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iasi, 2010   In ultimii douazeci de ani, istoricii, si nu doar ei, au realizat, cu timiditate, analize cu referire la evolutiile societatii rom\u00e2nesti; de cele mai multe ori, acestia au oscilat intre tabuizarea\/ocultarea cauzelor si naturii subdezvoltarii \u201eistorice\u201c a societatii rom\u00e2nesti in raport… Cite\u0219te mai mult »Rom\u00e2nia, in ultimii 500 de ani – de ce nu suntem danezi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6804,6805],"class_list":["post-9867","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-bogdan-murgescu","tag-romania-si-europa-acumularea-decalajelor-economice"],"views":2728,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9867","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9867"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9867\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9867"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9867"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9867"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}