{"id":9845,"date":"2011-11-24T13:56:29","date_gmt":"2011-11-24T11:56:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9845"},"modified":"2011-11-24T13:56:49","modified_gmt":"2011-11-24T11:56:49","slug":"o-lume-second-hand","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-lume-second-hand\/","title":{"rendered":"O lume second-hand"},"content":{"rendered":"

Nichita Danilov, Imagini de pe strada Kanta,<\/em> Bucuresti, Editura Tracus Arte, Colectia \u201eNeo\u201c, 2011, 112 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Poezia lui Nichita Danilov nu apartine \u00een exclusivitate postmodernismului. Mistica, vizionarismul, extazul, tendintele suprarealiste si credinta \u00een sacralitatea literaturii \u00eel despart de curentul care, dupa 1980, a fost echivalat abuziv cu aparitia generatiei ’80. La fel se \u00eent\u00e2mpla cu Marta Petreu, Ion Muresan sau Liviu Ioan Stoiciu, scriitori prin excelenta metafizici. Or, postmodernismul refuza transcendenta sau, rareori, o tolereaza \u00een rutina cotidianului. Distinctiile se impun. \u00cen primul r\u00e2nd, am \u00eentelege un fenomen simplu: nicio paradigma nu se \u00eentinde ca inundatiile sau ca valurile, ci seamana cu o patura, care nu acopera trupurile \u00een \u00eentregime. Unele membre ram\u00e2n \u00een exterior. Altele nu suporta temperatura ridicata sau chiar scazuta de sub plapuma, fugind \u00eenspre zone favorabile. \u00cen al doilea r\u00e2nd, am scapa de obsesia ca valoarea textului se revendica neaparat de la noutatea epistemologiei si a procedeelor. \u00cen consecinta, mentalitatile creatoare din trecut n-ar fi acuzate de \u00eenvechire\/perimare. \u00cen articolul \u201eRomanul roman\u201c, Vladimir Streinu era \u00eendreptatit sa anuleze prejudecata ca maturitatea literaturii rom\u00e2ne de dupa Primul Razboi Mondial s-ar fi datorat doar asa-zisei superioritati a tehnicilor noi din acea vreme, introduse de prozatorii analitici. Criticul sugera ca \u00een istoria literara nu exista progres. Opinia exprimata de fondatorul revistei \u201eKalende\u201c are\u00a0 urmatorul corolar: departarea temporala nu ne permite sa constatam \u00eenvechirea\/ perimarea numeroaselor mentalitati creatoare; mai degraba ne \u00eendeamna sa observam ca importanta unei opere se desprinde din sistemul de reguli respectate si \u00eencalcate \u00een raport cu un model tipologic specific. De aceea, \u201eCavalerii Pardaillan\u201c constituie o capodopera a scrierilor de aventura, Eminescu este un mare romantic, iar Arghezi, un exceptional modernist.
\nMarin Mincu a detectat cel dint\u00e2i ca, spre deosebire de alti optzecisti, Nichita Danilov foloseste medierea simbolica. Asa cum am mentionat, nu ne confruntam cu un caz izolat. De Marta Petreu \u00eel apropie himerele eretice, sfadirea cu lucrurile sfinte. De Ion Muresan \u00eel leaga trecerea de la poemele alegorice, ample, aluvionare, redundante uneori, la texte scurte, a caror monotonie se zdruncina prin strecurarea unui gest revelator. De Liviu Ioan Stoiciu \u00eel unesc jocul mastilor si al vocilor, scindarea constiintei si o permanenta cautare a epifaniilor.
\nPoetul-scripcar<\/strong>
\nDesi titlul are c\u00e2teva rezonante comune cu doua dintre volumele lui Alexandru Musina (\u201eStrada Castelului 104\u201c si \u201eAleea Mimozei nr. 3\u201c), noua carte semnata de Nichita Danilov \u2013 \u201eImagini de pe strada Kanta\u201c \u2013, ram\u00e2ne fidela strategiilor si antinomiilor conturate \u00een \u201eC\u00e2mp negru\u201c (1982), si definitivate \u00een \u201eArlechini la marginea c\u00e2mpului\u201c (1985). Poetul si-a pastrat egalitatea cu sine, \u00een ciuda diversitatii retorice. Exhibarea emotiilor, combinarea viziunilor parabiblice si pseudoreligioase cu relicvele asfaltului, pendularea \u00eentre halucinatie si trezie, \u00eentre dubiu si certitudine, inserarea unor teorii vag stiintifice si a unor citate celebre ori fundamentale pentru anumite tipuri de g\u00e2ndire reprezinta, \u00eenca o data, mijloacele predilecte de compozitie. Autorul \u201eAmbasadorului invizibil\u201c demonstreaza ca a lucrat dintru \u00eenceput la o singura opera poetica.
\n\u00cen ciclul inaugural \u2013 \u201eNunta de c\u00e2ini\u201c \u2013, Nichita Danilov se \u00eentoarce \u00een jungla de beton din \u201eSuflete la second hand\u201c (2000), unde populatia sta la r\u00e2nd sa-si umple sacosele, pentru ca exista marfa \u00eendestulatoare. Versurile sunt construite prin aglomerarea detaliilor aparent nesemnificative. Ca \u00een universul hipertehnic din \u201eMotocicleta de lemn\u201c (Stefan Manasia), fiecare individ \u00eensumeaza obiectele achizitionate si purtate cu sfintenie. La am\u00e2ndoi, proprietatea implica dezumanizarea. Deosebirea consta \u00een faptul ca debutantul cu \u201eF\u00e2nt\u00e2ni carteziene\u201c relationeaza cu divinul, dubl\u00e2nd sensul structurilor \u00eenlantuite. Pietonii reitereaza rusinea cuplului biblic la vederea propriei goliciuni dupa gustarea fructului interzis: \u201e…Abandonate pe trotuar\/ sau chiar \u00een mijlocul strazii,\/ stau trupurile drepte ca niste lum\u00e2nari\/ deposedate chipuri si masti,\/ \u00eencearca sa-si acopere cu m\u00e2inile\/ locul unde s-a aflat c\u00e2ndva, nu demult, fata,\/ dar dau mereu peste gol,\/ dau peste un v\u00e2rtej\/ care \u00eei absoarbe \u00eencet \u00eenlauntru\/ astfel \u00eenc\u00e2t din fiecare trecator\/ ram\u00e2ne doar o pata\/ strajuita de mucuri de tigara\/ sau de alte lucruri marunte\/ (o bratara, un ceas, o legatura de chei,\/ uneori niste tocuri, o poseta,\/ un ruj, o oglinjoara sau un portofel burdusit cu bancnote)\u201c (\u201eChipuri\u201c, p. 7-8). Desi nu tocmai transparente, analogiile risca sa transforme poeziile \u00een parabole explicit didactice. Interesul acordat \u00een totalitate p\u00e2ntecului, luxului si aparentelor (cosmeticii) implica pierderea curateniei sufletesti si disparitia speciei. Necugetator, egoist, manevrabil, obsedat de culorile stridente si de prelungirea tineretii, omul din plastic \u00eesi uita rolul procreator. \u00cen consecinta, papusile bipede locuiesc \u00een spatiul degenerat al avortonilor: \u201eIata: femeile \u00eesi leapada pruncii\/ pe fereastra apusului.\/ Gunoierii de serviciu ai noptii\/ spala trotuarele\/ de orice urma de s\u00e2nge.\/ Cu pasi furisati,\/ \u00eembracat \u00eentr-un halat alb\/ ca \u00eentr-un lintoliu,\/ ma strecor pe l\u00e2nga manechine,\/ \u00een jurul carora\/ se rotesc sufletele ca un roi de albine…\/\/ …\u00cen urma mea,\/ luna aduna fetusii\/ lepadati pe strazi\/ si-i asaza, frumos, \u00een vitrine…\u201c (\u201eManechine\u201c, p. 17).
\nCa si \u00een alte ocazii, poetica lui Nichita Danilov se situeaza \u00een dimensiuni antiritualice. Numai ca, \u00een prezentul volum, scriitorul abandoneaza carnavalescul premergator reinstalarii ordinii, recurg\u00e2nd la batjocorire. Arlechinul \u00eentelept \u00een nebunia lui este substituit de farsor, \u00een ipostaza de \u201epoetul-scripcar\u201c, ruda bastarda si nevolnica a barzilor. Versurile din \u201eNunta de c\u00e2ini\u201c se arata edificatoare pentru imposibilitatea evadarii din standardele subculturii, amintind de sarcasmul lui Ion Stratan din \u201ePentameronul\u201c (\u201eDe ce sa fii poet\/ \u00cen timpuri mari?\/ Ce cu ce sa compari ?\u201c): \u201eam luat o bancnota de un milion\/ si i-am lipit-o c\u00e2inelui pe frunte\u201c (p. 11). Poezia se conformeaza degringoladei sociale. Produsele de calitatea \u00eent\u00e2i ajung deseuri. Prin urmare, containerul preia functiile supermagazinului. Acolo se gasesc obiecte utile pentru o viata infectata. Mizerabilismul consumist se asociaza cu pierderea \u00eencrederii \u00een suprematia instructiei si cu disparitia transcendentei (vezi elocventul titlu al volumului \u201eDeasupra lucrurilor, neantul\u201c, 1990). Surogatele s-au generalizat. Cersetorii \u00een haine uzate pozeaza \u00een intelectuali. Cartile au fost interzise: \u201eGramezi de pam\u00e2nt. Moloz. Tomberoane.\/ Saci de plastic, carucioare,\/ si alaturi \u2013 cautatorul de gunoaie,\/ \u00eembracat la costum si cravata (toate luate de la Second-Hand),\/ cu ochelari fumurii,\/ citeste \u201eCritica ratiunii pure\u201c,\/ scoasa din tomberon. Rasfoieste linistit\/ paginile umede, murdare de noroi,\/ articul\u00e2nd cu atentie fiecare silaba, fiecare cuv\u00e2nt,\/ probabil \u00een cautarea unui sens mai profund\/\u201c (\u201eImagini de pe strada Kanta\u201c, p. 21).
\nBiographia Theologica<\/strong>
\nPoemele din grupajul \u201eUsi \u00een asfintit\u201c mizeaza pe schitarea unor biografii teologice, precum cele din \u201eC\u00e2mp negru\u201c (calugarii Ferapont si Daniel) sau din \u201eCentura de castitate\u201c (pictorul de biserici Feofan). Nichita Danilov \u00eel recupereaza pe \u201et\u00e2narul frate Daniel\u201c, ale carui simturi nu s-au desprins de cele lumesti. Chilia devine unicul adapost \u00een calea trairii kitsch. Medit\u00e2nd, novicele se straduieste sa \u00eenvete gesturile \u00eentemeietoare ale lumii. Exercitiile de purificare cad \u00een blasfemie. Ating\u00e2nd esentele, monahul ar putea concura creatia divina. Sav\u00e2rsind o ceremonie profanatoare, poetul-hulitor este anatemizat si haituit de Biserica, dar acceptat de cititori, care \u00eei asigura hrana cea spre fiinta. Punctele de suspensie, dispuse de obicei la intersectia strofelor, marcheaza distantele, ezitarile si rupturile ontologice: \u201eStau cu palmele \u00eenchise:\/ str\u00e2ng \u00eenauntrul lor doua pleoape,\/ ca si cum as str\u00e2nge\/ doi \u00eengeri sau doua albine\/\/ Daca mi-as desclesta degetele\/ s-ar auzi un f\u00e2lf\u00e2it de aripi\/ si lumea s-ar umple de lucruri\/ vazute si nevazute…\/\/ …\u00cemi duc m\u00e2inile la piept\/ si plec fluier\u00e2nd prin pustiu\/ fericit asemenea unui cersetor\/ caruia cineva i-a strecurat, sub brat,\/ o bucata de suflet\/ \u00een loc de p\u00e2ine…\u201c (\u201eDaniel: Pleoape \u00eenchise\u201c, p. 52). Nichita Danilov \u00eesi conserva capacitatea de a deturna conventii religioase. E ciudat si \u00eembucurator ca aceste variatiuni ating lirismul, \u00een pofida tangentelor cu paremiologia. Problema provine din inevitabila epuizare a mijloacelor de redactare dupa maximum trei texte. Pentru a suplini deficitul, scriitorul aduce unele pilde laice (\u00een sectiunea ultima, \u201eMultimea vida\u201c), menita sa \u00eenchida cercul antagonismelor care nu se exclud (de exemplu, simetria \u00eentre \u201ePortret al artistului la batr\u00e2nete\u201c, p. 97 si \u201ePortret al artistului la tinerete\u201c din \u201eDeasupra lucrurilor, neantul\u201c). Din nou, autorul \u201eLocomotivei Noimann\u201c apeleaza la inventarul de concordante mitice. Asa cum supravietuitorii potopului biblic si-au dorit sa ridice Turnul Babel, martorii apocalipsei se caznesc sa se catere p\u00e2na la Ziditor ca sa-l \u00eenduplece sa am\u00e2ne urgia: \u201e\u00cen cur\u00e2nd unii se vor catara\/ pe umerii altora, form\u00e2nd,\/ \u00eencetul cu \u00eencetul,\/ un fel de Turn Eiffel \u00een miscare…\/ Si, \u00eentr-adevar, asa se si \u00eent\u00e2mpla…\/\/ …\u00cemi aprind o tigara\/ si ma sprijin cu coatele de parapet,\/ contempl\u00e2nd multimea\/ catarata pe verticala…\/\/ E ca si cum as contempla\/ un turn sau o scara mobila\/ terminata cu niste catalige\/ pe care un singur om\/ aflat la \u00eenaltimea norilor\/ le-ar m\u00e2nui cu usurinta\u201c (\u201eMultimea vida\u201c, p. 87).
\n\u201eImaginile de pe strada Kanta\u201c \u00eentregesc profilul unei poezii care, desi pacatuieste prin excesele parenetice, capteaza trasaturile majore ale optzecismului nepostmodern.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nichita Danilov, Imagini de pe strada Kanta, Bucuresti, Editura Tracus Arte, Colectia \u201eNeo\u201c, 2011, 112 p.   Poezia lui Nichita Danilov nu apartine \u00een exclusivitate postmodernismului. Mistica, vizionarismul, extazul, tendintele suprarealiste si credinta \u00een sacralitatea literaturii \u00eel despart de curentul care, dupa 1980, a fost echivalat abuziv cu aparitia generatiei ’80. La fel se \u00eent\u00e2mpla… Cite\u0219te mai mult »O lume second-hand<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3584,6790,3167,6791,111],"class_list":["post-9845","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-editura-tracus-arte","tag-imagini-de-pe-strada-kanta","tag-nichita-danilov","tag-poeti-postmodernisti","tag-poezie"],"views":1859,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9845","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9845"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9845\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9845"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9845"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9845"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}