{"id":9804,"date":"2011-11-24T12:43:22","date_gmt":"2011-11-24T10:43:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9804"},"modified":"2015-01-15T16:59:56","modified_gmt":"2015-01-15T14:59:56","slug":"ultima-batalie-a-stangii-daramarea-idolilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ultima-batalie-a-stangii-daramarea-idolilor\/","title":{"rendered":"Ultima b\u0103t\u0103lie a st\u00e2ngii: d\u0103r\u00e2marea idolilor"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Nu stiu daca trebuie sa-i fiu recunoscator sau nu lui Mircea Geoana pentru ca m-a ajutat sa ma las de politica\u00a0 sau, mai exact, sa trec de la actiune la analiza. Un rol mult mai comod si, poate, chiar mai potrivit pentru subsemnatul. \u00cencerc acum sa fiu usor mai pragmatic \u00een rationamentele pe care le fac, caut sa schimb mai multe turnuri de observatie, sa \u00eenteleg mai bine \u00eenainte de a judeca. Este un lucru pe care nu poti sa-l faci atunci c\u00e2nd esti \u00een teren, c\u00e2nd esti \u00eenfierb\u00e2ntat de competitie. <\/strong><\/em><br \/>\nLa \u00eenceputul conflictului dintre Mircea Geoana si Victor Ponta, am privit totul ca pe o fatalitate politica rom\u00e2neasca. Partidele sunt animale politice care \u00eesi antreneaza mereu instinctul de a sf\u00e2sia \u00een interior atunci c\u00e2nd nu au razboaie externe. Am revazut filmul \u00een care Iliescu si Nastase \u00eel \u00eemping pe lider spre o decizie riscanta, apoi se retrag strategic si organizeaza judecata lui pentru pierderile suferite. Si eu am g\u00e2ndit la \u00eenceput \u00een termenii clasici ai solidaritatii interne: un lider cu potential trebuie tinut aproape de partid, el aduce voturi, coaguleaza simpatii. Modul \u00een care se desfasoara batalia ma convinge \u00eensa ca nu este o traditionala executie, ci ultima batalie a st\u00e2ngii pentru a scapa de umbrele trecutului.<br \/>\n<strong>Ion Iliescu reloaded<\/strong><br \/>\n\u00cen aceste ultime saptam\u00e2ni, Iliescu l-a atacat pe Ponta constant, retract\u00e2nd de fiecare data si promov\u00e2ndu-l pe Adrian Nastase ca reprezent\u00e2nd stadiul cel mai \u00eenalt al pesedismului. Chiar daca acest lucru poate fi valabil pentru fostul premier, este un calificativ doar pentru trecut si \u00een nici un caz pentru viitor.<br \/>\nFormat \u00een anii cincizeci, anii de aur ai bolsevismului t\u00e2rziu din Rom\u00e2nia, Iliescu l-a exterminat pe Ceausescu si apoi a avut trei mandate de presedinte, timp \u00een care singura lui preocupare a fost exercitarea puterii si dominatiei. A cautat sa simuleze tot ceea ce se putea simula (inclusiv toleranta, acceptarea \u00eempacarii cu Regele), a vorbit cu misticism despre dialog, iar atunci c\u00e2nd nu a fost convingator, a adus hoarde de mineri care au delegitimat puternic partidul, \u00een timp ce el si-a \u00eentarit astfel puterea si dominatia.<br \/>\nPSD a fost timp de 20 de ani un partid al unui lider cu legitimitate trucata. O supunere oarba la mitul lui Ion Iliescu, un amestec de spaima si umilinta: ce facem daca pleaca Domnul Iliescu? El pleca si se \u00eentorcea mereu de la usa. Din pacate,\u00a0 noi, \u00een Rom\u00e2nia, confundam acest comportament cu forta unei personalitati politice.\u00a0 Se prea poate sa fie un simbol al fortei, \u00eensa doar daca vorbim despre o personalitate politica a Evului Mediu. Legitimitatea lui Iliescu s-a bazat pe focurile de arma pe care le-a comandat la Revolutie pentru ca s\u00e2ngele varsat ofera cea mai sigura sursa de legitimitate. A creat dusmanii democratiei \u00eenca \u00eenainte ca ea, saracuta, sa vina pe lume. Regele si partidele istorice, strainii, intelectualii sau studentii au devenit primele tinte ale echipei lui Ion Iliescu. A avut popularitate si putere legala, dar mereu i-a lipsit ceva: legitimitatea democratica, legitimitatea tehnocratica (va amintiti vreo mare decizie?) si chiar ideologica, \u00een masura \u00een care nu a adus nici o viziune privind ordinea viitorului si nu a propus niciun proiect de societate.<br \/>\nA domnit, dar nu a luptat pentru nimic. Asemeni unui demiurg de birou a pronuntat emfatic cuvinte, astept\u00e2nd ca realitatea sa-i urmeze vorbele, iar vorbele sa se \u00eentrupeze. A vorbit despre coruptie doar c\u00e2t sa-l \u00eenfunde pe Nastase, despre cauza rom\u00e2nilor din teritoriile pierdute doar la evenimente oficiale, a vorbit despre muncitori,\u00a0 dar nu a cautat sa faca nici un program de reconversie a industriei sau agriculturii la noua realitate economica si politica.<br \/>\n\u00cen schimb, a fost atent ca fiecare lider care putea sa apara, sa ram\u00e2na sub autoritatea lui. L-a tradat pe Nastase atunci c\u00e2nd era \u00een v\u00e2rf si a reusit, cu rabdare, sa-l scoata din circuit si, culmea, sa-l pastreze nerevoltat \u00een aria lui de prozeliti,\u00a0 \u00eentr-o perfecta simbioza victima-agresor. Adrian Nastase devenise foarte periculos, reusise o guvernare de succes si deci trebuia anihilat. C\u00e2nd l-a gratiat pe Miron Cosma si i-a distrus coalitia politica ce era c\u00e2stigatoarea alegerilor, Adrian Nastase era deja scos de pe sina.<br \/>\n<strong>Un Iliescu puternic pentru un PSD slab<\/strong><br \/>\nDe fapt, c\u00e2nd am ajuns \u00een PSD mi-am dat seama ca nu Iliescu era puternic, ci partidul era foarte slab. Era slab pentru ca avea oameni cuminti, disciplinati care se \u00eenchinau camarilei lui Iliescu. Multi erau speriati de lustratie si de alte lucruri, altii erau nostalgici, dar cei mai multi erau oameni cuminti, unii specialisti buni din fostul regim, altii functionari \u00eentre doua v\u00e2rste care aveau o veritabila sensibilitate de st\u00e2nga. I-am vazut cum se bucurau c\u00e2nd Iliescu a pierdut puterea si pleca agale de la Sala Palatului: nu le venea sa creada, se uitau la cer, se uitau \u00een st\u00e2nga si \u00een dreapta sa vada daca nu sunt pe aproape supraveghetorii lui Nea Nelu.<br \/>\nIliescu s-a pus de-a curmezisul tuturor deciziilor pe care partidul le lua, doar pentru a-si arata puterea si a stirbi autoritatea celor care le propuneau, dar folosind mereu o tehnica perversa: \u00eei lasa pe ei sa anunte public decizia lor, le sustinea propunerile chiar prin vot, \u00een schimb, a doua zi, era \u00eempotriva si, de multe ori, lasitatea celor din jurul lui \u00eei facea jocul. Partidul a pierdut multe trenuri pe seama mofturilor lui Ion Iliescu. A reusit sa pastreze partidul slab, pentru ca el sa ram\u00e2na puternic.<br \/>\nPartidul este de sapte ani \u00een opozitie, dar Ion Iliescu nu are de ce sa fie trist: nici un lider care i-a urmat nu a mai fost capabil sa c\u00e2stige functia cea mai \u00eenalta \u00een stat si El a ramas unic, singurul \u00eenvingator, restul pot sa vina sa-i pupe papucul.<br \/>\n<strong>Managementul prin frica: vigilenta fata de tradatori si deviationisti<\/strong><br \/>\nIliescu a condus mereu \u00eenfricos\u00e2nd partidul de pericole imaginare si folosind tehnica bolsevica a vigilentei fata de tradare: cine spune adevarul este tradator, daca vrea alegeri libere \u00een partid este CDR-ist, daca vrea ca vicepresedintii sa fie alesi, nu numiti, sigur este infiltrat de catre dusmanii politici. O alta metoda de control a fost acuza de deviationism, eticheta pe care mi-a facut onoarea sa mi-o atribuie mie.<br \/>\nPartidul era mereu timorat, chiar si atunci c\u00e2nd era puternic din punct de vedere electoral. Era mereu dependent de lumina care venea de la Tatucu. Guerrila lui Traian Basescu a putut avea succes numai datorita faptului ca PSD se misca greu, oamenii nu puteau actiona independent.<br \/>\nMarea problema a PSD a fost faptul ca era mereu captiv al unui lider care a delegitimat orice forma de autoritate, rup\u00e2nd prin aceasta constant coloana vertebrala a unui partid de st\u00e2nga care, altfel, ar fi putut face istorie mai mult dec\u00e2t a facut. Doar trei ani, \u00een perioada 2001-2003, partidul a fost liber de influenta lui Iliescu (intr\u00e2nd sub autoritatea unui Adrian Nastase cuprins de entuziasmul schimbarii), iar rezultatele pentru tara s-au vazut.<br \/>\n<strong>Mircea Geoana &#8211; primul care s-a speriat de libertatea de a decide<\/strong><br \/>\nMircea Geoana a fost primul care a acceptat sa conduca un proiect de revolta si, dupa ce a c\u00e2stigat, nu a avut curajul sa preia puterea cu autoritate, legitimitate avea. S-a speriat, a facut un t\u00e2rg cu baronii locali, iar acestia i l-au adus pe Iliescu din nou la conducere. \u00cen momentul \u00een care a crezut ca Ion Iliescu l-ar putea ierta pentru ca a adus un dram de democratie \u00een partid si, mai ales, pentru ca i-a contestat autoritatea, Mircea Geoana a pierdut totul, restul era doar o problema de timp. Si-a tradat apoi prietenii, dar si pe cei care l-au transformat \u00een lider.<br \/>\nA avut noroc sa piarda \u00een fata unui lider t\u00e2nar si nu sa fie \u00eenjunghiat pe la spate de vreo manevra a vechii nomenclaturi, tinuta de Iliescu \u00een viata. \u00cen mod normal, dupa pierderea alegerilor, Mircea Geoana ar fi trebuit, oricum, sa renunte la presedintia partidului si la orice alta functie.<br \/>\n<strong>Victor Ponta- ultimul dintr-o serie veche sau primul dintr-o serie noua?<\/strong><br \/>\nSunt solidar cu Victor\u00a0 Ponta nu pentru ca, \u00een toata aceasta batalie, si-a ales rolul de luptator si nu de negociator, ci pentru ca am \u00eencredere \u00een visul lui de schimbare. Uneori, poate l-am pritocit \u00eempreuna, dar asta nu are mare importanta, el este prea m\u00e2ndru ca sa ceara ajutor. Nu a fost \u00eentotdeauna erou \u00een lupta pe care a dus-o alaturi de noi, cu nomenclatura iliesciana, dar are timp sa se achite de datoriile fata de prieteni.<br \/>\nDupa ce l-a \u00eenvins pe Geoana \u00eentr-o lupta inegala, Ponta avea mare parte din gasca baronilor locali \u00eempotriva, a ezitat si i-a facut unele concesii lui Iliescu, dar c\u00e2teva si lui Nastase, iar cei doi ajung sa transmita ca t\u00e2narul lider este imatur si ca, de fapt, ei sunt cei care conduc partidul. Strategia le-a reusit \u00eentr-o anumita masura, cu toate ca Ponta nu este naiv. Chiar daca ma uimeste cu cunostintele sale de istorie, o pasiune despre care spune ca-l ajuta si \u00een politica, Victor nu a preluat \u00eensa tot limbajul si nici practicile decizionale ale celor mai vechi. Nu a scapat nici el de ideologia victimizatoare conform careia orice pesedist care nu \u00eel \u00eenjura pe Basescu de mama, cu voce tare, este tradator pedelist, dar cred ca el are timp sa \u00eenteleaga ca cei care striga cel mai tare s-ar putea sa o faca pentru ca este cea mai buna acoperire.<br \/>\n\u00censa cel mai important lucru este ca noul presedinte PSD nu a uitat nimic din ce a\u00a0 promis la Congresul \u00een care a fost ales, ba mai mult, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eesi verifica lista de promisiuni, iar eu pot depune marturie sub juram\u00e2nt ca asa este. A bifat deja c\u00e2teva promisiuni importante aflate pe lista sa, fara mare scandal, dar cu \u00eencapat\u00e2nare, si are determinarea de a nu renunta la niciuna. Partidul nu poate dec\u00e2t sa aiba \u00eencredere \u00een el, caci Victor Ponta este captiv, datorita v\u00e2rstei. La v\u00e2rsta lui nu are unde sa se retraga, nu poate iesi la pensie, mai are vreo 30 de ani buni de politica.\u00a0 C\u00e2t priveste retragerea, poate da chiar un exemplu bun, pe care partidul nu l-a avut din partea lui Ion Iliescu, adica se poate retrage la timp pentru a deschide calea tineretului si reformei necesare la acel moment c\u00e2nd se va produce.<br \/>\n<strong>Organizarea capcanei pentru Ponta<\/strong><br \/>\n\u00cen ultimele zile nucleul celulei vechi de partid a \u00eentrevazut o ocazie sa-i dea lovitura de gratie lui Victor Ponta.\u00a0 Au simtit ca ordinea impusa \u00een ultimii 7 ani de catre Basescu se delegitimeaza rapid, sub presiunea unor scandaluri de coruptie. Imediat au \u00eentrevazut posibilitatea revenirii la putere. O iluzorie ocazie pentru a reveni \u201eminunata lume veche\u201c. Cea mai simpla lupta, fara adversari, doar cu niste mici capcane pentru necoptii si imaturii de la conducerea PSD.<br \/>\nLa \u00eenceput, toti am crezut ca este vorba doar de insubordonarea lui Geoana, competitia cu Ponta si doar o lupta de rutina \u00een care Voda va taia capul unui boier infidel. Am g\u00e2ndit pragmatic si aritmetic si am crezut ca ar trebuie sa terminam cu excluderile si luptele interne. Dar am \u00eenteles repede ca miza nu este aici, iar Geoana este doar un pretext sau poate deveni o pierdere colaterala dintr-un razboi mult mai mare. Batalia este pentru ca autoritatea lui Ponta sa primeasca o ultima lovitura, iar lumea veche sa pozeze \u00een chip de lume noua.<br \/>\n<strong>Ultima batalie a st\u00e2ngii, asa cum o stim acum<\/strong><br \/>\nPoate fi ultima sansa pentru PSD de a se redresa si de a re\u00eencepe drumul reformei si al modernizarii. Este o ultima sansa pentru un partid sa-si apere liderul \u00eempotriva unui reflex cultural de a-l trada mereu pe liderul partidului pentru unul care promite privilegii mai mari si parte mai mare din prada.<br \/>\nAleg\u00e2nd lupta directa, fara compromisuri, sper ca si Victor Ponta \u00eentelege ca este sansa lui de a rupe traditia nefericita a alegerii compromisurilor si umilintei,\u00a0 \u00een locul luptei. O sansa pe care, \u00een 2005, a avut-o Adrian Nastase, dar i-a dat cu piciorul. \u00cen acel moment, c\u00e2nd forta motrice a schimbarii l-a dorit pe Nastase drept contracandidat al lui Iliescu, iar Nastase a refuzat, acesta din urma a pierdut cel mai bun prilej de a deveni liderul providential, iar partidul a pierdut o sansa importanta.<br \/>\nCapcana pentru Ponta ar fi sa se bucure cu o victorie facila \u00eempotriva lui Mircea Geoana. Asta se va obtine usor, dar nu asta este miza. Marea capcana ar fi sa se faca frate de cruce cu umbrele trecutului si cu cei care dezonoreaza partidul sau sa am\u00e2ne batalia cu cei care au \u00eencercat acum sa-l arate ca lider imatur, slab, sovaielnic, numai bun de tradat.<br \/>\n<strong>Batalia pentru a da jos tablourile de pe pereti<\/strong><br \/>\nEste o mare batalie pentru Ponta, dar nu este doar razboiul lui. Sigur, \u00een batalia interna \u00eel pot ajuta doar cei care sunt \u00een functii de conducere la PSD, dar razboiul are o alta miza. Este razboiul pesedistilor care au sperat mereu ca va iesi ceva maret din marile decizii ale unui sistem politic ramas \u00een picioare de doua decenii.<br \/>\nNu stiu daca razboiul lui Ponta este lupta pentru modernizarea institutiilor, cum a scris cineva, dar este o lupta \u00een care pesedistii \u00eesi pot rec\u00e2stiga demnitatea. Pot da dovada ca s-au eliberat de frica si pot duce viitoarele lupte politice cu capul sus.\u00a0 Ar putea chiar reveni \u00eentr-un spatiu politic din care au fost exclusi din cauza greselilor majore ale liderilor, a lipsei de g\u00e2ndire strategica sau pe fondul orgoliilor unei oligarhii care a \u00eenceput schimbarea prin \u00eempuscarea lui Ceausescu \u00een ziua de Craciun. Si Nastase, dar si Geoana au c\u00e2stigat batalii, \u00eensa nu au avut curajul sa dea jos tabloul de pe perete. Aceasta lupta a fost mai grea dec\u00e2t luptele cu Basescu sau cu Alianta DA.<br \/>\nNu stiu ce va face Ponta dupa ce va c\u00e2stiga acest razboi, ar putea avea si el o Pasada a lui, dar cred ca acum merita sa fie sprijinit de cei care nu vor mai suporta umilinta de a vedea aceleasi tablouri ale trecutului pe pereti. Pesedistii pragmatici trebuie sa faca un pic de istorie recenta si sa \u00eenteleaga ca alternanta automata la putere nu mai este regula; a fost p\u00e2na \u00een 2005. De acolo \u00eencolo ceva s-a rupt si nu doar Traian Basescu este cel care a blocat PSD. Traian Basescu s-a bazat, chiar si atunci c\u00e2nd a calcat peste reguli si cutume, pe o anumita ilegitimitate a PSD care nu se putea desprinde de trecut, care purta un balast istoric, o vina pe care deja majoritatea pesedistilor nu au de ce s-o \u00eempartaseasca cu Iliescu and co. Erau prea tineri, erau \u00een alta parte sau nu au decis ei c\u00e2nd s-a tras la Revolutie, c\u00e2nd a fost calcata \u00een picioare Piata Universitatii, c\u00e2nd au venit minerii sa planteze trandafiri.<br \/>\n<strong>Aceasta nu este o capcana pentru Ponta, el are doua cai de iesire din aceasta lupta<\/strong><br \/>\nCei care spun ca Ponta este \u00eenvins, \u00een ideea ca nu are alta sansa dec\u00e2t sa \u00eesi dea demisia pentru ca pierde parlamentari si este belit apoi de sfintii partidului, nu au dreptate. Daca Ponta este destul de hotar\u00e2t sa merga p\u00e2na la capat, are doua variante c\u00e2stigatoare. As putea spune chiar ca are un win-win perfect. \u00cel elimina pe Geoana, apoi merge mai departe cu schimbarea conducerii si reformeaza partidul. Daca pierde \u00een lupta, dar le lasa corabia coscovita vechilor figuri, aceasta se va scufunda \u00een sase luni. Pe noua lui corabie vor veni toti cei care viseaza la un partid modern al st\u00e2ngii, eliberati de tarele celor douazeci de ani de democratie \u00eempleticita.\u00a0 Iliescu sau Nastase au tot amenintat cu plecarea, si-au facut chiar bagajele de c\u00e2teva ori, dar Ponta este obligat sa lupte p\u00eena la capat si asta \u00eenseamna chiar aceasta varianta extrema. Varianta win-win se realizeaza cu o singura conditie: sa uite tot ce a \u00eenvatat \u00een acesti 10 ani de pesedism, sa fie egal cu sine si sa mearga \u00eenainte.<br \/>\n<strong>Semnele timpului: o lume care se prabuseste si dar\u00e2marea idolilor<\/strong><br \/>\nPe Victor Ponta \u00eel ajuta conjunctura politica generala, semnele timpului care ne spun ca sistemul politic rom\u00e2nesc se prabuseste. \u00cen aceste zile o lume se dar\u00e2ma, un sistem de autoritate se face tandari si Rom\u00e2nia are sanse sa iasa din acest model al politicii oligarhice, al partidelor-stat care s-au succedat la putere. Cei care vor ram\u00e2ne agatati de corabia partidelor se vor scufunda odata cu lumea veche. Din aceasta bulversare totala se poate naste o noua clasa politica pe scheletul celor care astazi vor avea curaj si nu se vor mai lega cu lanturi de scaune. Oamenii asteapta \u2013 si dinspre st\u00e2nga, dar si dinspre dreapta \u2013 o schimbare, asteapta politicieni care sa se g\u00e2ndeasca la un proiect colectiv. Ura lui Nastase fata de Basescu, a lui Iliescu fata de Geoana, a lui Basescu fata de Tariceanu s.a.m.d. nu mai pot reprezenta combustibilul necesar pentru ca motorul politic al Rom\u00e2niei sa poata duce tara \u00eenainte. Trebuie un proiect de societate, o noua atitudine, un alt tip de dedicare pentru interesul public. Nici premierul, nici ministrii, nici primarii nu vor mai fi proprietarii bugetelor pe care le administreaza, iar busola interesului colectiv va trebui sa ghideze actiunea politica. Acum, \u00een furtuna, nu mai este timp pentru adaptare. Am avut douazeci de ani, dar am tras de timp contempl\u00e2ndu-ne liderii narcisisti, pe c\u00e2ta vreme partidele, sper\u00e2nd la victorii facile sau la alternanta automata la putere, au calarit bugetele comunitatilor si bugetul statului asa cum au vrut. Cred ca \u00een mare masura aceste lucruri nu vor mai fi posibile.<br \/>\nPentru a pasi \u00eenvingatori \u00een noua lume, pesedistii ar trebui sa treaca la dar\u00e2marea idolilor. Daca Ponta nu va fi sprijinit de o majoritate consistenta, el poate oricum duce lupta mai departe.\u00a0 Daca va fi o majoriate conservatoare, ea va pierde oricum, va fi \u00eengropata sub dar\u00e2maturi.<br \/>\nVictor Ponta trebuie, asadar, sa nu rateze ocazia de a fi primul dintr-o noua serie, nu ultimul dintr-o serie veche. El stie ca \u00een Marsul cel Lung au pornit\u00a0 90.000, au ajuns 7.000, dar au \u00eenvins.<\/p>\n<blockquote><p><strong>Bibliografie <\/strong><br \/>\nPsalmul 135:15-18: \u201eIdolii neamurilor sunt din argint si aur, sunt lucrarea m\u00e2inilor omenesti. Au gura, dar nu pot grai, au ochi, dar nu pot vedea, au urechi, dar nu aud, au nas, dar nu au suflare \u00een narile lor. Asemenea lor sunt si cei care i-au \u00eentocmit, toti cei ce se \u00eencred \u00een ei\u201c.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu stiu daca trebuie sa-i fiu recunoscator sau nu lui Mircea Geoana pentru ca m-a ajutat sa ma las de politica\u00a0 sau, mai exact, sa trec de la actiune la analiza. Un rol mult mai comod si, poate, chiar mai potrivit pentru subsemnatul. \u00cencerc acum sa fiu usor mai pragmatic \u00een rationamentele pe care le&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ultima-batalie-a-stangii-daramarea-idolilor\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ultima b\u0103t\u0103lie a st\u00e2ngii: d\u0103r\u00e2marea idolilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[191,4,2555,6766,488,6765,260,1382],"class_list":["post-9804","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-adrian-nastase","tag-editorial","tag-ion-iliescu","tag-luptele-din-psd","tag-mircea-geoana","tag-partide-de-stanga","tag-psd","tag-victor-ponta"],"views":1805,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9804"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9804\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}