{"id":9783,"date":"2011-11-17T14:57:48","date_gmt":"2011-11-17T12:57:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9783"},"modified":"2011-11-17T14:58:18","modified_gmt":"2011-11-17T12:58:18","slug":"%e2%80%9eliceenii-in-53-de-ore-si-ceva%e2%80%9c-de-adrian-popovici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9eliceenii-in-53-de-ore-si-ceva%e2%80%9c-de-adrian-popovici\/","title":{"rendered":"\u201eLiceenii, \u00een 53 de ore si ceva\u201c,  de Adrian Popovici"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Asteptat \u00eenca din 2009, acest autointitulat sequel al unui blockbuster antedecembrist nu a reusit sa str\u00e2nga, \u00een a treia zi de la lansare, \u00eentr-o duminica dupa-amiaza si \u00eentr-o sala destul de frecventata a unui cinematograf bucurestean din centru, mai mult de zece spectatori. P\u00e2na la sf\u00e2rsitul filmului, numarul stoicilor se diminuase simtitor, reactiile acestora variind de la stupefactie totala la o saturatie usor amuzata.<\/strong><\/em><br \/>\nFanii fenomenului kitsch al lui Nicolae Corjos ar face mai bine sa astepte o redifuzare a originalului (judec\u00e2nd din experienta, n-ar trebui sa astepte prea mult). Aceasta noua realizare a temerarului Adrian Popovici, autor al memorabilelor \u201eVlad Nemuritorul\u201c sau \u201eEva \u2013 Povestea unui secol\u201c, e at\u00e2t de incoerenta, \u00eenc\u00e2t singura sa performanta e ca reuseste sa valorizeze originalul: n-o fi fost cine stie ce film \u201eLiceenii\u201c din 1987, dar macar \u00eentelegeai ce hram poarta fiecare personaj \u00een parte. \u00cen noul \u201eLiceenii\u201c, \u00eendeplinirea acestei cerinte minime a oricarei naratiuni e \u00eengreunata de o intriga absolut imposibila, de o imagine at\u00e2t de proasta, \u00eenc\u00e2t nici ceea ce ar trebui sa se vada nu se vede, si de un sunet \u00een care nici macar replicile \u00een limba rom\u00e2na nu sunt 100% inteligibile. Camera \u00eencadreaza la un moment dat monitorul unui calculator. Pe el, prima pagina a unui viitor roman. Ce scrie acolo, nu se stie, fapt e ca ne chior\u00e2m la ea degeaba secunde bune. Tot degeaba ciulim urechile si atunci c\u00e2nd intra \u00een scena Gonzales, care vorbeste \u00een dialectul Berceni al limbii spaniole, sau prietenii sai, care aleg engleza pentru a dialoga cu partenerii rom\u00e2ni. Ce spun ei, numai Dumnezeu si Popovici stiu.<br \/>\n<strong>Legendar Prometeu<\/strong><br \/>\n\u201eLiceenii mileniului trei sunt tinerii din ziua de astazi: elevi, studenti, cu problemele, iubirile si bucuriile lor\u201c, declara \u00een 2009 Cornelia Palos, producatoarea filmului si proprietara, alaturi de regizorul Adrian Popovici, a Casei de productie Artis Films (\u201eAzucena, \u00eengerul de abanos\u201c). Doamna Palos, liceenii astia ai dumneavoastra nu prea au cum sa fie tinerii din ziua de astazi, \u00een primul r\u00e2nd pentru ca arata ca si cum ar fi depasit v\u00e2rsta liceului cu ani buni, \u00een al doilea r\u00e2nd pentru ca nu au viata \u00een ei, sunt niste recipiente goale pentru niste idei la fel de goale (si destul de dubioase) pe care co-scenaristii Sovu si Popovici le au despre tineri \u00een particular si despre viata \u00een general.<br \/>\nDitamai oamenii fac toate eforturile sa para credibili \u00een timp ce stau \u00een banca si asculta povetele dirigintei (Lavinia Sandru, la fel de teatrala \u00een film precum e pe platourile televiziunilor). Oric\u00e2t de talentati ar fi, c\u00e2nd acei oameni sunt nascuti \u00een 1974 (Andi Vasluianu), e destul de greu. De aceasta reteta s-a folosit pe vremuri patriarhul Sergiu Nicolaescu: cu c\u00e2t mai multi actori \u00een voga pe acelasi afis, cu at\u00e2t mai bine. Daca Mircea Albulescu ar avea acum aceeasi cota de piata ca \u00een anii &#8217;70, ar sta el \u00een banca \u00een locul lui Vasluianu, \u00eentr-un film care oricum nu ne spune absolut nimic despre tinerii de acum sau de altadata.<br \/>\n\u00cen schimb, cele 53 de ore si ceva ne ofera suficiente momente-soc, fara prea mare sens analizate independent, cu at\u00e2t mai de ne\u00eenteles daca le judecam \u00een context. Avem parte de crime, de mai multe povesti de dragoste, cu reprizele de sex aferente, de dependenta de alcool, trafic de droguri si supradoze, arme, rapiri si \u00eempuscaturi. Din motive care ram\u00e2n neexplicate, Alex (Cristian Popa) \u00eesi urmareste o colega de clasa. C\u00e2nd aceasta intra \u00eentr-un hotel, Alex o urmeaza. Ascuns dupa un perete, trage cu urechea si afla ca personajul Crinei Semciuc practica prostitutia \u00eentr-o camera de la etaj. Nu e foarte clar de ce, dar se simte nevoit sa o gaseasca si sa \u00eei altoiasca clientul. Drept multumire, colega proaspat somera i se ofera. A doua zi, Alex \u00eesi salveaza de la bataie o a doua colega, pe Iulia (Ioana Blaj). La r\u00e2ndul ei, si aceasta i se ofera. O a treia colega \u00eel apara \u00een fata dirigintei, drept care e pedepsita de agresorul Iuliei (Vasluianu) cu un viol \u00eentr-un lift. \u00cen sf\u00e2rsit, pentru a-i aplica o corectie lui Alex, Radu (Alexandru Potocean) decide sa o rapeasca pe Iulia. \u00cen universul lui Popovici, e perfect verosimil ca acelasi personaj (al lui Vasluianu) sa plateasca un viol cu doua doze de cocaina, pentru ca dupa numai c\u00e2teva ore, sa \u00eesi riste viata \u00een numele dreptatii, asa ca, \u00eentr-un final apoteotic, beneficiind si de ajutorul unui profesor cu norma dubla (de literatura universala si de aikido), eroul \u00eesi dovedeste colegii interlopi \u00een lupta dreapta.<br \/>\n<strong>Cu emotii la rom\u00e2na<\/strong><br \/>\n\u00cen acest \u201eKarate Kid\u201c \u00een varianta rom\u00e2neasca, \u00eent\u00e2lnim doua moduri de a g\u00e2ndi cinema-ul pe care nimeni nu \u00eesi da silinta sa le armonizeze. Primul e cel care se bizuie exclusiv pe importul unor retete insuficient \u00eentelese. Echipa de scenaristi a filmului \u00eemprumuta fara prea mari retineri de te miri unde, pastr\u00e2nd fragmente \u00eentregi. \u00cen acest thriller autohton, barbarismele abunda: replicile celor mai multe dintre personaje sunt \u00een orice limba, numai \u00een rom\u00e2na nu.<br \/>\nPe baricade opuse, se situeaza ceea ce a fost numit noul cinema rom\u00e2nesc. Daca avem un astfel de cinema \u00een \u201eLiceenii\u201c lui Popovici, meritul le revine actorilor tineri care au roluri de interlopi. E improbabil ca aceeasi echipa sa fi scris at\u00e2t replicile lor, c\u00e2t si pe ale politistilor care trebuie sa rezolve cazul, asa ca, at\u00e2ta c\u00e2t e, farmecul filmului se datoreaza \u00een principal talentului de improvizatie pe care \u00eel dovedesc acestia, \u00een frunte cu Potocean. Din arsenalul lor, arma cea mai des folosita e alaturarea substantivelor limbii rom\u00e2ne, fie ele comune sau proprii, cu atributul \u201ema-tii\u201c.<br \/>\n\u00cen replica la un articol \u00een care se mentioneaza finantarea de la CNC a filmului, producatoarea Cornelia Palos a dat, pe blogul colegului Catalin Sturza, urmatorul raspuns: \u201eCine a scris porcaria asta sa se g\u00e2ndeasca la sutele de mii de euro date pentru filme care \u00eesi cumpara premiile \u00een afara, dar nu au spectatori \u00een Rom\u00e2nia&#8230; dec\u00e2t daca fac \u00abcaravana\u00bb. Oricine poate face&#8230; o sa fac si eu, dar probabil ca \u00ablumea onesta\u00bb va sari \u00een sus! Sunteti jalnici! Vai de mama voastra, astia care scrieti \u00een presa&#8230; habar nu aveti ce scrieti! (&#8230;) \u00cemi este mila de voi si pl\u00e2ng oamenii de calitate care mai exista \u00een tara asta. Ne \u00eempaunam cu \u00eentoarcerea armelor \u00eempotriva nemtilor??? Shit, ar trebui sa ne fie rusine. (&#8230;) Am 50 de ani, dar e deja a doua campanie de presa \u00eempotriva mea, si desi vreau sa public documente care sa arate ca voi toti mintiti&#8230; nu pot&#8230; va e frica sa nu suparati pe cine va plateste??? (&#8230;) Oameni buni&#8230; mergeti la filme rom\u00e2nesti care arata altceva, nu mai mergeti la filme ur\u00e2te, negre&#8230;\u201c<br \/>\nE greu de zis daca \u201eLiceenii, \u00een 53 de ore si ceva\u201c e ur\u00e2t sau frumos, alb sau negru. Cert e ca haosul cognitiv din discursul doamnei Palos \u00eesi gaseste o demna continuare \u00een filmul lui Popovici. Daca reusiti performanta de a-l privi ca pe un spectacol antropologic (ceea ce \u00een fond si este), mergeti la cinema: \u201eLiceenii\u201c din 2009 nu trebuie ratat!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Asteptat \u00eenca din 2009, acest autointitulat sequel al unui blockbuster antedecembrist nu a reusit sa str\u00e2nga, \u00een a treia zi de la lansare, \u00eentr-o duminica dupa-amiaza si \u00eentr-o sala destul de frecventata a unui cinematograf bucurestean din centru, mai mult de zece spectatori. P\u00e2na la sf\u00e2rsitul filmului, numarul stoicilor se diminuase simtitor, reactiile acestora variind&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9eliceenii-in-53-de-ore-si-ceva%e2%80%9c-de-adrian-popovici\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eLiceenii, \u00een 53 de ore si ceva\u201c,  de Adrian Popovici<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6757,83,80,4339,6756],"class_list":["post-9783","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-continuare-liceeni","tag-film","tag-film-romanesc","tag-filme","tag-liceeni"],"views":5214,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9783"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9783\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}