{"id":9780,"date":"2011-11-17T14:54:51","date_gmt":"2011-11-17T12:54:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9780"},"modified":"2011-11-17T14:56:02","modified_gmt":"2011-11-17T12:56:02","slug":"la-cluj-napoca-festivalul-liszt-200","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-cluj-napoca-festivalul-liszt-200\/","title":{"rendered":"La Cluj-Napoca, Festivalul Liszt 200"},"content":{"rendered":"

\u00cen organizarea Operei Maghiare din
\nCluj-Napoca a avut loc recent, sub patronajul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, un impresionant festival dedicat aniversarii a 200 de ani de la nasterea lui Franz Liszt. Gyula Sz\u00e9p, directorul general al teatrului de pe malul Somesului, si J\u00f3zsef Horv\u00e1th, directorul artistic al festivalului au imaginat un
\nprogram bogat, desfasurat pe parcursul
\na nu mai putin de 22 de zile.
\nOrchestra Operei Maghiare, Orchestra si Corul de femei ale Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Corul Radiodifuziunii Maghiare si Corul Academic Radio, Ansamblul J\u00e1nosi si Orchestra de Camera Liszt Ferenc din Budapesta au fost formatiile care au constituit coloana vertebrala a manifestarii. Li s-au alaturat pianistii Daniel Goiti, Cs\u00edky Boldizs\u00e1r, Imre Rohman (Salzburg), organistul L\u00e1szl\u00f3 Fassang (Budapesta), dirijorii Csaba Somos si Bal\u00e1zs Kocs\u00e1r (Budapesta), Nicolae Moldoveanu (Elvetia) si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, J\u00f3zsef Horv\u00e1th.
\nLa Opera Maghiara, la Academia de Muzica \u201eGheorghe Dima\u201c, la Reduta (Muzeul Etnografic al Transilvaniei), \u00een Biserica reformata din str. Mihail Kogalniceanu, la Casa de Cultura a Studentilor, muzica lui Liszt a rasunat omagiindu-i complexa personalitate. \u201eMissa Solemnis\u201c, \u201eSfinti si demoni\u201c (fantezie scenica din viata si creatia compozitorului, regizata si dirijata de Gy\u00f6rgy Selmeczi), oratoriul \u201eLegenda Sfintei Elisabeta\u201c au constituit c\u00e2teva dintre punctele cheie ale festivalului.
\nA fost organizat si un concurs pentru tineri pianisti, iar \u00een 22 octombrie, ziua de nastere a lui Franz Liszt, s-a desfasurat un Simpozion International de Muzicologie la care au prezentat comunicari cunoscuti exegeti ai creatiei lisztiene din Bucuresti, Cluj-Napoca, Budapesta si Iasi. \u00cen aceeasi zi, a fost dezvelita o placa memoriala pe cladirea Redutei, locul unde Liszt a concertat \u00een 1846 si 1879.
\nFestivalul Liszt 200, organizat exemplar, a fost una dintre manifestarile reper ale vietii artistice din Rom\u00e2nia anului 2011, pilda a multiculturalismului unui oras care aspira la candidatura de Capitala Culturala Europeana a anului 2020.
\nSerata de \u00eenchidere\u2026<\/strong>
\n…a festivalului a programat la Opera Maghiara o prima auditie nationala, Oratoriul \u201eLegenda Sfintei Elisabeta\u201c, despre care se stie ca a fost prezentata in loco doar \u00een doua fragmente, cu prilejul turneului lui Liszt din Transilvania anului 1879. Compusa \u00een 1864 si c\u00e2ntata pentru prima oara \u00een 1865 la Conservatorul din Pesta, ampla lucrare vocal-simfonica (doua sectiuni, sase parti) a beneficiat de textul lui Otto Roquette si de sursa inspiratoare a sase fresce semnate de Moritz von Schwind la Castelul Wartburg din Turingia. Ele configureaza viata Sf. Elisabeta, fiica a regelui Andrei al II-lea al Ungariei si a primei sale sotii, Gertrud de Merania. Sosirea Elisabetei la Wartburg pentru cununia cu Ludwig, fiul landgrafului Hermann, minunile sav\u00e2rsite de Elisabeta \u00een casele saracilor, izgonirea eroinei principale de catre Sofia, sotia landgrafului, viata de pustnica daruita celor oropsiti, moartea si \u00eenmorm\u00e2ntarea \u00een prezenta \u00eemparatului Friedrich al II-lea sunt episoade distincte, strabatute de filonul dumnezeirii, \u00een sobrietate si pietate. Este, desigur, spiritul lui Liszt, departat aici de teatralitate si de dramaturgie intensa. Poate doar \u00een scena a patra, plina de interventiile Sofiei, de confruntarile Elisabetei, partitura se dinamizeaza si constructia c\u00e2stiga \u00een raporturile dintre voci si orchestra, dintre vocile \u00eensesi.
\nDirijorul J\u00f3zsef Horv\u00e1th a intuit profesionist specificul opusului si, la pupitrul unei admirabile si cu sunet compact orchestre a Operei Maghiare din Cluj-Napoca, a restituit \u2013 cu gestica economica, eficienta si precisa \u2013 atmosfera narativa si subtilitatile de expresie. Concertul a fost solid pregatit. Si-a adus contributia un ansamblu de renume, Corul Academic Radio din Bucuresti pregatit de Dan Mihai Goia, si aici cu c\u00e2ntari moi si catifelate, cu dinamica \u00een marsuri si expozee \u00eenaltatoare \u00een imnuri. Corul de copii Junior VIP din Cluj-Napoca (dirijoare Anca Mona Marias) a \u00eentregit prin omogenitate importantele ansambluri prezente pe scena.
\nJ\u00f3zsef Horv\u00e1th a ales un platou excelent de solisti, care a validat odata \u00een plus nivelul \u00eenalt al vocilor clujene, al pregatirii lor. Elisabeta a fost soprana Brigitta Kele, un glas liric cu timbralitate fasta, rotunda, generoasa, cu care cladeste linii melodice frumoase \u00een sonoritati stralucitoare. Si baritonul Florin Estefan (Ludwig), cunoscut mie \u00een primul r\u00e2nd printr-un foarte bun Oneghin bucurestean, dar si din anterioare prestatii clujene, are o voce calda si ampla, cu tente cvasitenorale pe alocuri, pe care o foloseste pentru derulari inspirate de fraze muzicale. Incisiv si puternic, \u00een pofida unor asprimi, s-a aratat glasul mezzospranei Orsolya Veress (Sofia), si ea t\u00e2nara artista de perspectiva, al carei duel dramatic cu Elisabeta a sunat \u00een genul confruntarii teribile dintre Ortrud si Elsa din \u201eLohengrin\u201c-ul wagnerian. \u00cen alte roluri, de mica \u00eentindere, au c\u00e2ntat S\u00e1ndor Balla si S\u00e1ndor \u00c1rp\u00e1d, voci grave sonore, bine impostate.
\nA fost mare succes de public si, poate, \u00eentr-un viitor nu prea \u00eendepartat, productia clujeana a oratoriului \u201eLegenda Sfintei Elisabeta\u201c de Liszt va vizita si Bucurestiul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen organizarea Operei Maghiare din Cluj-Napoca a avut loc recent, sub patronajul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, un impresionant festival dedicat aniversarii a 200 de ani de la nasterea lui Franz Liszt. Gyula Sz\u00e9p, directorul general al teatrului de pe malul Somesului, si J\u00f3zsef Horv\u00e1th, directorul artistic al festivalului au imaginat un program bogat, desfasurat… Cite\u0219te mai mult »La Cluj-Napoca, Festivalul Liszt 200<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6753,6755,6754],"class_list":["post-9780","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-festivalul-liszt-200","tag-filarmonica-transilvania","tag-opera-maghiara-din-cluj-napoca"],"views":1354,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9780","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9780"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9780\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}