{"id":9771,"date":"2011-11-17T14:48:17","date_gmt":"2011-11-17T12:48:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9771"},"modified":"2011-11-17T14:49:56","modified_gmt":"2011-11-17T12:49:56","slug":"despre-magia-liedului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-magia-liedului\/","title":{"rendered":"Despre magia liedului"},"content":{"rendered":"

Festivalul si Concursul National al Liedului Rom\u00e2nesc<\/strong><\/p>\n

Comorile liedului rom\u00e2nesc, versiune europeana culta si rafinata a unei modalitati de expresie exist\u00e2nd din vechime pe meleagurile carpatine, sub forma c\u00e2ntecului de dor, comori de care ne-am apropiat tot mai mult prin festivalul si concursul nostru din 2003 \u00eencoace, ne apar, pe masura ce ni se reveleaza, tot mai fascinante prin misterul si splendorile lor subtile.
\nMagia liedului tine de alchimia prin care cuv\u00e2ntul \u00eei transcende prin muzica propria sa conditie. Si nu e de mirare ca la noi \u00eensasi denumirea dint\u00e2i cuprinde cel mai poetic si mai complex cuv\u00e2nt al limbii noastre, cuv\u00e2ntul dor, \u00eengemanat cu acela de c\u00e2nt, arta sacra \u00een \u00eentelesul sau suprem.
\nUn miracol, o minune care se consuma at\u00e2t de rapid si ram\u00e2ne totusi de neuitat, o strafulgerare revel\u00e2nd, \u00eentotdeauna cu tandrete, ad\u00e2ncimi ale sufletului altfel inexprimabile.
\nAm experimentat \u00eempreuna toate aceste valente, am patruns \u00een esenta lor interpret\u00e2ndu-le si am cautat sa le definim c\u00e2t mai bine \u00eentelesurile \u00een simpozioanele pe care le-am organizat si \u00een care ne-au luminat cu \u00eenvataturile lor maestri ai liedului, compozitori din diverse generatii, ca Pascal Bentoiu, Carmen Petra-Basacopol, Cornel Taranu, Felicia Donceanu, Dumitru Capoianu, Valentin Timaru, Adrian Pop, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu, muzicologi ca Octavian Lazar Cosma, Mihai Cosma, Stefan Angi sau profesorul Ilie Dumitrascu.
\nVarietatea si bogatia creatiilor evocate \u00een simpozioanele noastre si c\u00e2ntate fie \u00een cadrul Concursului national, fie \u00een recitaluri, ne-au deschis orizonturi exceptionale, si pot afirma cu m\u00e2ndrie ca ele constituie contributii originale, majore, la cultura europeana.
\nIntegrala liedurilor lui Enescu, \u00een premiera mondiala<\/strong>
\nEvenimentele s-au succedat \u00eentr-o dinamica formidabila, mai \u00eent\u00e2i cu liedul rom\u00e2nesc \u00een 2003, apoi muzica rom\u00e2neasca \u00een 2004, \u00een fine, cu liedurile lui George Enescu prezentate de noi integral, aici, \u00een premiera mondiala, si dupa aceea \u00een Japonia, \u00een marile capitale muzicale ale Europei si \u00een America; iar la 50 de ani de la trecerea \u00een eternitate a marelui compozitor, \u00een 2005, am celebrat Anul International George Enescu proclamat de UNESCO.
\nAm abordat apoi, \u00eencep\u00e2nd din 2006, liedul rom\u00e2nesc \u00een context universal, printr-o serie de manifestari unice \u00een felul lor, care continua si \u00een prezent, pun\u00e2nd \u00een valoare c\u00e2ntecul de dor \u00een raport cu liedul de inspiratie germana \u00een 2007, apoi \u00een raport cu liedul de inspiratie franceza (la chanson) \u00een 2008, si cu liedul de inspiratie italiana (la canzone) \u00een 2009, pentru ca \u00een acest an atentia noastra sa fie concentrata asupra c\u00e2ntecului de dor \u00een raport cu liedul maghiar.
\nDin aceste fabuloase experiente am \u00eenteles mai bine ca oric\u00e2nd ce \u00eenseamna fondul universal al sufletului uman exprimat prin cuv\u00e2nt si c\u00e2nt, dar si specificitatea, originalitatea de expresie ce tin de geniul national.
\nFormat la scoala germana si la scoala franceza a muzicii si a liedului, George Enescu tinea sa precizeze ca muzica sa \u201enu este frantuzeasca \u00een maniera lui Debussy si nu este propriu-zis germana; ea nu seamana cu nimic foarte cunoscut\u201c.
\nB\u00e9la Bart\u00f3k include \u00een Rapsodia I pentru vioara si orchestra 18 teme, dintre care 14 sunt rom\u00e2nesti, 2 slovace si 2 maghiare, asa cum amintea aici maestrul Cornel Taranu. \u00centr-adevar, \u00eensa Bart\u00f3k face la r\u00e2ndul sau o precizare: \u201eFolosesc folclor rom\u00e2nesc, dar eu sunt un compozitor maghiar\u201c.
\n\u00cen acest ocean de trairi, de sunete \u00een armonie, de \u00eentelesuri, de originalitate, interpretul trebuie sa stap\u00e2neasca desav\u00e2rsit limba si cuv\u00e2ntul, poezia, si sa ram\u00e2na \u00een parametrii stilului, ai liniei melodice prin care liedul se defineste \u00een eleganta sa, stil care \u00een domeniul operei corespunde maiestriei absolute si se numeste belcanto.
\nDe aceea as vrea sa subliniez aici ca valorile dob\u00e2ndite de tinerii artisti \u00een arta lor prin interpretarea liedului transpar \u00een interioritatea lor atunci c\u00e2nd abordeaza marele repertoriu al muzicii de opera. Si ca intensitatea dramatica pe care o impune crearea \u00een scena a personajelor din repertoriul liric contribuie, prin \u00eensasi substanta sa, la intensitatea c\u00e2ntului \u00een lied, pentru a nu mai vorbi de coordonata amintita, linia belcantista, fundamentala \u00een ambele genuri.
\nTocmai de aceea experienta initiata cu un an \u00een urma, aceea a Cursurilor de Maiestrie Artistica, Master classes, dedicate liedului, e cum nu se poate mai stimulatoare, si asta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t participantii au prilejul sa lucreze nemijlocit cu compozitorii nostri de lieduri, asimil\u00e2nd astfel, odata cu partitura, toate intentiile expresive ale autorilor. Cine va uita vreodata clipele, de altfel \u00eenregistrate video, c\u00e2nd, anul trecut, maestra Carmen Petra-Basacopol a c\u00e2ntat \u00een aceasta sala unul dintre liedurile sale \u00eempreuna cu un t\u00e2nar bas?
\nOdata cu Concursul National al Liedului Rom\u00e2nesc ne-am concentrat, \u00een recitalurile si \u00een simpozionul din acest an, asupra c\u00e2ntecului de dor si a liedului maghiar, aduc\u00e2ndu-ne propria contributie la aprofundarea unei realitati culturale de mare vechime si de o mare vitalitate.
\nLiszt, Bart\u00f3k<\/strong>
\nRecitalurile noastre au pus \u00een lumina imensa valoare si semnificatie a muzicii care vine din stravechi surse ce au inspirat compozitorii rom\u00e2ni si maghiari, aduc\u00e2nd \u00een cultura europeana o originalitate admirabila, imediat recognoscibila si de neuitat.
\nAstfel, am ascultat lieduri de Franz Liszt, care a electrizat cu geniul sau \u00eentreaga Europa muzicala a secolului al 19-lea, at\u00e2t prin compozitiile sale, c\u00e2t si cu fantastica lui virtuozitate pianistica, ce face ca el sa fie adeseori prezentat, ca si acum, c\u00e2nd sarbatorim 200 de ani de la nasterea sa, drept cel mai mare pianist din toate timpurile, urm\u00e2nd exemplul lui Paganini, artistul care i-a inspirat ambitiile de interpret. Liedurile lui Franz Liszt le-am c\u00e2ntat\u00a0 eu \u00eensami, \u00een primul meu recital la Teatrul alla Scala din Milano, gener\u00e2nd un entuziasm de nedescris.
\nLa numai 12 ani Liszt avea sa-i \u00eent\u00e2lneasca la Viena pe Beethoven si pe Schubert, apoi la Paris pe Victor Hugo si Lamartine, \u00een fine pe Heine si pe Wagner, care, peste ani, \u00eei va deveni ginere.
\nAcea Europa despre care vorbim at\u00e2t de mult \u00eesi crea prin artisti ca el unitatea \u00een profunzime care este indestructibila ei esenta de azi.
\nSi, ca interpreti lirici, nu putem sa nu amintim pasiunea lui Liszt pentru Bellini, pentru cantilena belliniana at\u00e2t de draga si celuilalt geniu pianistic al timpului, Fr\u00e9d\u00e9ric Chopin. Si asta pentru ca am\u00e2ndoi simteau ca, sub toate formele, muzica trebuie sa c\u00e2nte.
\nLiedul, unind cuv\u00e2ntul si poezia cu sunetul si c\u00e2ntul, nu putea sa fie dec\u00e2t o expresie \u00eenalta a acestei viziuni, pe care Liszt o resimtea de copil \u00een pornirea sa mistica, ascult\u00e2ndu-si tatal interpret\u00e2nd la pian muzica sacra ori c\u00e2nt\u00e2nd pur si simplu muzica tiganeasca.
\nAm admirat \u00een acelasi timp lieduri de B\u00e9la Bart\u00f3k, nascut la S\u00e2nnicolaul Mare sub zodia europeana, dintr-un tata maghiar si o mama saxona originara din Serbia, a carei limba curenta era germana.
\nLa 4 ani el c\u00e2nta la pian 40 de compozitii, la 12 sustinea primul sau recital pentru ca, un deceniu mai t\u00e2rziu, \u00eentr-un sat din Transilvania, sa o asculte pe o doica ce c\u00e2nta muzica populara copiilor pe care-i avea \u00een grija. Timp de trei decenii, din acel moment, el avea sa studieze, sa colecteze si sa analizeze muzica populara maghiara, muzica populara rom\u00e2neasca si c\u00e2ntecul nostru de dor, fiind unul dintre fondatorii etnomuzicologiei, teritoriul cercetarilor sale extinz\u00e2ndu-se la sud de Dunare, \u00een Turcia si chiar \u00een Algeria.
\nFac\u00e2nd echipa cu muzicologii rom\u00e2ni Constantin Brailoiu si Harry Brauner, el cutreiera Transilvania, Muntenia si Moldova alcatuind culegeri de muzica populara devenite lucrari de referinta. Iar prietenia sa cu George Enescu este fara \u00eendoiala una dintre cele mai frumoase secvente ale camaraderiei fraterne dintre doi mari compozitori. Enescu mergea uneori la Arad, pentru a-l \u00eensoti p\u00e2na la Bucuresti pe prietenul sau Bart\u00f3k, care povesteste cum, la Ateneul Rom\u00e2n, \u00eei \u00eencredinteaza lui Enescu ultima sa creatie, pe care acesta urma s-o dirijeze \u00een premiera mondiala. Fluier\u00e2nd usor pentru el \u00eensusi, Enescu parcurge rapid partitura, apoi o asaza \u00een sertarul pupitrului, si nu mai revine asupra ei. Bartok e contrariat si apoi, scrie el, e de-a dreptul uluit vaz\u00e2nd ca prietenul sau absorbise fulgerator partitura \u00een toate nuantele ei, si marturiseste ca nici el, care abia o terminase, n-ar fi putut s-o redea cu at\u00e2ta grandoare si precizie.
\nMentorul si prietenul de o viata al lui Bart\u00f3k, Zolt\u00e1n Kod\u00e1ly, avea sa strabata \u00eempreuna cu el, \u00eenca din 1905, \u00eendepartate sate transilvane culeg\u00e2nd c\u00e2ntece, mai t\u00e2rziu \u00eenregistr\u00e2ndu-le, si transmit\u00e2ndu-i unele dintre metodele sale de colectare a c\u00e2ntecelor populare.
\nNepotul lui Kodaly, Imre Pall\u00f3, dirijor de mare talent, mi-e un apropiat prieten din epoca \u00een care, ca sa spun asa, am cucerit America \u00eempreuna, cu acea Traviata care a facut senzatie, deschiz\u00e2ndu-mi portile tuturor teatrelor de dincolo de Ocean.
\nDe la c\u00e2ntecul de dor\u00a0 la Odiseea spatiala<\/strong>
\nCompozitorii pe care i-am amintit veneau din familii instruite, bunicul lui Liszt de pilda excela la pian, la vioara si la orga, iar mama lui Bart\u00f3k \u00eei c\u00e2nta la pian viitorului maestru \u00eenca de pe c\u00e2nd acesta abia \u00eenvata sa mearga si sa vorbeasca. Iar Kod\u00e1ly, la o v\u00e2rsta frageda, c\u00e2nta deja la vioara \u00eenainte de a se forma \u00een domeniul compozitiei, al etnomuzicologiei, al lingvisticii si filosofiei. El a creat o renumita metoda pedagogica, Metoda Kod\u00e1ly, si a devenit un adevarat creator de scoala, mentor al mai multor generatii de muzicieni.
\nUnul dintre acestia, Gy\u00f6rgy Ligeti, nascut la T\u00e2rnaveni, a studiat timp de un an \u00een Transilvania, la recomandarea lui Kod\u00e1ly, muzica populara rom\u00e2neasca, devenindu-i apoi coleg maestrului sau la Academia de Muzica din Budapesta ca profesor de armonie, contrapunct si analiza muzicala, pentru ca apoi, emigr\u00e2nd, sa devina celebru cu muzica electronica si odata cu filmele lui Stanley Kubrik.
\nSi uite asa, de la c\u00e2ntecul rom\u00e2nesc de dor, de la muzica populara maghiara, iata-ne ajunsi la acordurile si armoniile din Odeseea spatiala!
\nDintre compozitorii rom\u00e2ni ale caror creatii \u00een domeniul liedului ne-au fost propuse de tinerii interpreti, pe l\u00e2nga George Enescu sau Constantin Brailoiu, la care ne-am referit anterior, suntem m\u00e2ndri sa o avem printre noi pe Carmen Petra-Basacopol, prietena noastra fidela \u00eenca de la \u00eenceputul acestor mari evenimente dedicate liedului, si ale carei creatii le-am ascultat aici an de an. Studiile sale, nu numai muzicale, care i-au deschis orizonturile succesului \u00een muzica de teatru, \u00een muzica simfonica si \u00een cea corala, au fost dublate de studii filosofice, prin urmare de idei, de semnificatie, de valoarea cuv\u00e2ntului, de unde legitimitatea, subtilitatea si rigoarea liedurilor sale.
\nMuzica aceasta, pe c\u00e2t de \u00eenc\u00e2ntatoare, tot pe at\u00e2t de revelatoare pentru marea traditie populara statornicita de veacuri, ca si pentru creatia culta, moderna, m-a facut sa ma g\u00e2ndesc la Salvador Dali, care spunea ca, \u00een fond, datoram totul trecutului, fie ca vrem sa recunoastem acest lucru sau nu.
\nLectia admirabila pe care am retinut-o si de aceasta data este tocmai aceea ca originalitatea muzicii pe care am ascultat-o se \u00eentemeiaza \u00een mod explicit si cu m\u00e2ndrie pe stravechi traditii. Si ce altceva ne spune \u00eensusi Verdi c\u00e2nd ne \u00eencredinteaza aceasta reflectie: Torniamo all’antico e sar\u00e0 un progresso? Nu e vorba, evident, de nicio forma de paseism, nici \u00een cazul lui Dali, nici \u00een cazul lui Verdi, ci de doi artisti care au metamorfozat \u00een mod revolutionar comorile trecutului \u00een creatii de o \u201emodernitate\u201c inegalabila, afirm\u00e2nd perenitatea relatiei noastre magice cu Creatorul si cu Lumea,
\nDintotdeauna am tinut sa afirm, ca si acum, ca \u00een competitiile pe care le-am creat, toti participantii sunt \u00eenvingatori, pentru ca, \u00eentr-un fel sau altul, fiecare se va fi depasit pe sine, deschiz\u00e2ndu-si noi orizonturi, tot mai promitatoare, tot mai \u00eenalte. Tocmai de aceea am cautat si \u00een acest an sa acordam c\u00e2t mai multe premii, pentru a \u00eencuraja si \u00een acest fel talentele \u00een formare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Festivalul si Concursul National al Liedului Rom\u00e2nesc Comorile liedului rom\u00e2nesc, versiune europeana culta si rafinata a unei modalitati de expresie exist\u00e2nd din vechime pe meleagurile carpatine, sub forma c\u00e2ntecului de dor, comori de care ne-am apropiat tot mai mult prin festivalul si concursul nostru din 2003 \u00eencoace, ne apar, pe masura ce ni se reveleaza,… Cite\u0219te mai mult »Despre magia liedului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9771","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1931,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9771"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9771\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}