{"id":9709,"date":"2011-11-17T13:36:20","date_gmt":"2011-11-17T11:36:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9709"},"modified":"2015-01-15T17:00:08","modified_gmt":"2015-01-15T15:00:08","slug":"bezna-si-exil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bezna-si-exil\/","title":{"rendered":"Bezn\u0103 \u015fi exil"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Nu ma pricep la economie, dar citesc mereu, cu mare interes diverse articole din acest domeniu complicat, caci simt nevoia sa \u00eenteleg ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een jurul meu, cum este si cum ar putea sa fie lumea \u00een anii ce vor veni. Dar, fireste, nu numai lumea concreta, din jurul nostru, lumea \u00een care\u00a0 traim \u2013 sau mai traim \u2013 ci si aceea de dincolo, imposibil de ignorat.\u00a0 La ea ne trimit\u00a0 cartile at\u00e2tor \u00eentelepti, de toate credintele si convingerile stiintifice si religioase, pe care \u00een tinerete le-am rasfoit\u00a0 \u00een graba cu speranta ca, mai t\u00e2rziu, va veni un timp al lor. Si, iata ca, mult mai repede dec\u00e2t mi-am imaginat, acel timp a sosit, dar \u00eentrebarile, spaimele si durerile au ramas, doar necunoscutul este mult mai mare si mai de nepatruns. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Abia am deschis ochii,\u00a0 ne-am strigat \u00eentrebarile ca, brusc, dupa ce tocmai am reusit sa \u00eenvatam mersul pe s\u00e2rma, drumul prin lumea stiuta s-a sf\u00e2rsit \u00een fata unui zid pe care doar imaginatia si sperantele se straduiesc sa-l treaca.\u00a0 Si tot din nevoia de a banui macar cum va arata lumea ce va veni nu trebuie sa uitam nicio clipa \u00een ce am crezut, pe ce ne-am\u00a0 cheltuit, timp de o viata, fortele, energia spirituala, si ce a iesit. Sigur, nu sunt necesare cine stie ce cunostinte pentru a ne da seama ca ne aflam \u00eenaintea unui alt \u00eenceput de lume, c\u00e2nd se stabilesc noi ierarhii politice, economice si militare. Toate ne \u00eendeamna sa credem ca lumea globalizata spre care ne \u00eendreptam va fi o sinistra democratie de fatada care, \u00een realitate, aduce foarte bine cu un mare lagar de concentrare. \u00cen locul filosofiilor, credintelor, culturii si omeniei, a individualitatilor si a ceea ce se mai numeste \u00eenca \u201especific national\u201c s-a instalat banul, uniformitatea, cultul mediocritatii agresive, al ur\u00e2tului si al prostiei cu pretentii, cu alte cuvinte, dictatura\u00a0 marilor societati transnationale si a slugilor acestora.\u00a0 Greu de spus daca aceasta opera de imbecilizare va putea fi dusa la bun sf\u00e2rsit, dar cert este ca uniformizarea nu se poate face si nici mentine cu oameni destepti, cu individualitati, ci numai cu prosti, cu inculti si lichele. Iar la noi, chiar daca n-ar fi vorba de globalizare, printr-un mecanism lesne de explicat, periodic, tara cade pe m\u00e2na prostilor. Si nu e de mirare, dupa mai bine de sapte decenii de dictatura, dupa un razboi brutal, dupa exterminarea v\u00e2rfurilor politice si intelectuale \u00een \u00eenchisori si lagare, dupa colectivizare si dupa foarte multi ani de foamete si \u00eenjosiri, mentalitatea de lagar a reaparut la nici doua decenii dup\u00e3 Revolutie. Politicienii nostri\u00a0 stiu, nu \u00eenvata, nu-i intereseaza experienta si cuceririle altora, ci inventeaza mereu lucruri demult descoperite, de parca ar fi singurii locuitori de pe pam\u00e2nt. Politica, la noi, poate mai mult dec\u00e2t \u00een alte spatii geografice si istorice, a ajuns cel mai lejer si mai rapid mijloc de afirmare, o scoala \u00een care promoveaza doar cei ce stiu sa \u00eentretina frica, prostia si ura, adica paduchii nationali de astazi care au adus tara \u00een pragul dezastrului. Ma urmareste o caracterizare facuta comunistilor,\u00a0 citita cu multi ani \u00een urma, c\u00e2nd nu putine carti, reviste sau studii erau pastrate cu vigilenta la fondul secret al bibliotecilor.\u00a0 Nu sunt sigur daca ea \u00eei apartine lui Arghezi\u00a0 si nici nu pot reproduce corect citatul dar, \u00een viziunea autorului, batr\u00e2nii ilegalisti ar fi fost o m\u00e2na de oameni sau un grup \u00eenchis care, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lneau, se acuzau reciproc de tradare. Fac oare altceva politicienii nostri de frunte acum, \u00een deplina libertate?<\/p>\n<p>Nu numai definitia, dar si practicile au ramas aceleasi, doar stap\u00e2nii nu mai sunt \u00een Est, ci \u00een Vest. Asta, \u00eensa, nu are mare importanta, iar concurenta pentru \u201esimpatia\u201c acestora este la fel de acerba, si ea se c\u00e2stiga v\u00e2nz\u00e2nd c\u00e2t mai ieftin ceea ce a mai ramas din tara. La Sibiu, cu ocazia canonizarii lui Andrei Saguna, presedintele patriei noastre spunea cu siguranta-i obisnuita: \u201eSaguna a \u00eenteles ca scoala, educatia, cultura sunt elemente de perenitate ale unui popor.\u201c Din pacate, sub presedintia domniei sale, tocmai aceste \u201eelemente de perenitate\u201c s-au distrus cu furie astfel ca Rom\u00e2nia exista mai mult \u00een geografie. Caci nimeni nu respecta nimic, nici legi, nici credinte, nici valori, nici trecut, iar de viitor nu mai poate fi vorba. Cei buni parasesc tara, iar \u201e\u00eenvingatorii\u201c umilesc, omoara, batjocoresc, fura si ameninta de la \u00eenaltimea banilor, a averilor ori a sabiilor ninja. Restul populatiei \u00eesi traieste viata pe la cozi: multi se poarta ca salbaticii, se bat pe moaste,\u00a0 pe apa sfintita,\u00a0 tigai si cratite, pachete si daruri de orice fel, pe tot ce se promoveaza cu reducere. Adica, din nevioia de a supravietui. C\u00e2t despre valori, dascalul cel mai bun al rom\u00e2nilor este Moartea. Doar ea ne atrage atentia ca am avut si mai avem valori deosebite care ar fi putut ocupa locuri de cinste \u00een orice alta cultura. Uimiti si cuprinsi de remuscari, ei arunca asupra acestora torente de superlative, dupa care se asterne fireasca tacere. Cei mai norocosi dintre disparuti pot ajunge chiar nume de strazi ori de statii de autobuz, caci de la catedrele natiei\u00a0 se preda mereu altceva. Cu prilejul sfintirii lui Andrei Saguna, de exemplu, am aflat cum r\u00e2de si cum hohoteste Traian Basescu ratacit printre popi si nu ce a facut acest urias prelat, sutele de scoli \u00eenfiintate, bursele si publicatiile pe care Ardealul i le-a datorat. E drept, nu-i un sezon al scolii&#8230; Tara noastra\u00a0 are guvern, un guvern de forma precum sunt si toate celelalte institutii care actioneaza de parca s-ar afla \u00een exil. Si \u00eentr-un fel se afla, caci popularitatea, 1o la suta, cam asta \u00eenseamna, dincolo de faptul ca adevaratii conducatori, cei ce dau ordinele si urmaresc executarea lor, locuiesc departe, peste mari si tari, iar dintr-un birou oarecare de la F.M.I. stiu ce a mai ramas de v\u00e2ndut, ce mai trebuie sacrificat pentru victoria globalizarii. \u00cen ce am crezut, asadar, \u00een anii lungi si apasatori ai comunismului si \u00een noptile cumplite ale Revolutiei,\u00a0 si ce a iesit? Din nefericire, raspunsul este la \u00eendem\u00e2na oricui: a iesit ceea ce au permis sa iasa cei cu stiinta de carte, v\u00e2rfurile intelectuale, cei ce prin \u201efisa postului\u201c raspund moral de comunitatea careia \u00eei apartin, caci, asa cum observase Tolstoi, \u201e\u00eentr-un imens numar de oameni e o mare bezna\u201c. Din pacate, niciodata bezna rom\u00e2neasca nu a avut suporteri mai \u00eencapat\u00e2nati dec\u00e2t \u00een acesti ultimi ani. Sigur, numele lor vor fi imposibil de uitat deoarece si lichelele, c\u00e2nd sunt de \u00eenalta performanta, au dreptul de a ram\u00e2ne \u00een istorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu ma pricep la economie, dar citesc mereu, cu mare interes diverse articole din acest domeniu complicat, caci simt nevoia sa \u00eenteleg ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een jurul meu, cum este si cum ar putea sa fie lumea \u00een anii ce vor veni. Dar, fireste, nu numai lumea concreta, din jurul nostru, lumea \u00een care\u00a0 traim&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bezna-si-exil\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Bezn\u0103 \u015fi exil<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[6713,1606,4,6714],"class_list":["post-9709","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-articole-de-economie","tag-economie","tag-editorial","tag-intelegerea-economiei"],"views":2011,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9709"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9709\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}