{"id":9626,"date":"2011-11-10T13:48:02","date_gmt":"2011-11-10T11:48:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9626"},"modified":"2011-11-10T13:49:45","modified_gmt":"2011-11-10T11:49:45","slug":"economia-o-noua-stiinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/economia-o-noua-stiinta\/","title":{"rendered":"Economia: o noua stiinta"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Ce ne spune consilierul-minune Tomas Sedlacek despre criza economica globala<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Cu toate ca in excursul sau destinat publicului larg Robert Heilbroner plaseaza debutul stiintei economice in secolul al XVIII-lea, in ciuda faptului ca un \u201earheolog\u201c de talia lui Michel Foucault il situeaza in \u201eCuvintele si lucrurile\u201c pe Adam Smith inaintea constituirii economiei ca disciplina autonoma moderna, in pofida realitatii ca p\u00e2na si Joseph Schumpeter, in monumentala \u201eHistory of Economic Analysis\u201c, porneste la drum undeva inaintea epocii declansarii revolutiei industriale (altfel spus, c\u00e2t se poate de recent in modernitate), cehul Tomas Sedlacek, fost consilier al presedintelui Vaclav Havel si unul dintre cei mai promitatori tineri economisti din Europa (conform unora dintre cele mai respectabile opinii academice), in ultima sa carte, \u201eEconomics of Good and Evil\u201c, inverseaza complet raportul dintre economie, asa cum este perceputa in genere, si c\u00e2mpul stiintelor sociale. Desi in v\u00e2rsta de doar 34 de ani, Tomas Sedlacek, care ne-a onorat cu o vizita la sf\u00e2rsitul lunii septembrie la Bucuresti, demonstreaza in \u201eEconomics of Good and Evil\u201c at\u00e2t forta unei eruditii deconcertante, c\u00e2t si prospetimea unei viziuni neconforme cu asteptarile obisnuite ale domeniului sau. <\/strong><\/em><br \/>\nNe-am fi asteptat la o cascada de cifre, sau macar la prezenta uzurpatoare a c\u00e2torva tabele incarcate cu procente si a altor c\u00e2torva unelte cabalistice din trusa de lucru a economistului modern, insa Tomas Sedlacek procedeaza altminteri: scopul cartii sale este de a separa si, simultan, de a intretaia economia si ceva (din pacate, uneori lasa impresia ca ar putea fi orice) din limbul atotcuprinzator al stiintelor socio-umane, precum filozofia morala, de pilda, cea careia Sedlacek ii atribuie o inr\u00e2urire mai mare asupra schimburilor si bunastarii economice dec\u00e2t ar accepta, indeobste, brokerii, bancherii si profesorii de econometrie. Din nefericire si in contrapartida, Sedlacek nu lasa deloc sa se inteleaga ca ar avea vreo idee limpede cu privire la diviziunea diltheyiana dintre supranumitele Natur\u2013 si Geisteswissenschaften, dupa cum la fel de bine nu pare a realiza platul principiu al respectarii diacroniei ca resort paradigmatic in stiintele umane. Prin urmare, cartea economistului ceh se situeaza la confluenta unor discipline care se intrepatrund mult prea mult pentru a li se mai permite sa existe separat (economia, filozofia morala, istoria culturii, istoria metalitatilor, sociologia etc.) si care, pe deasupra, par a fi amalgamate intr-un continuum temporal milenar, dar destul de vacuu istoric. Tomas Sedlacek aduce cu un factotum in stiintele socio-umane pe terenul carora, cu real talent de prestidigitator, amesteca diverse perspective intr-un coplesitor display de cultura generala friz\u00e2nd amatorismul pedant, banalul derizoriu si sofismul cu aere sapiente, nu departe de ceea ce s-a tot gustat si se gusta inca la noi in mediile cultivate.<br \/>\nTocmai de aceea, \u201eEconomics of Good and Evil\u201c incepe de la \u201eEpopeea lui Ghilgames\u201c si sf\u00e2rseste, in linia epistemologiei de dupa Paul Feyerabend, intr-un pseudoanarhism metodologic in care oarba credinta subintinde, aparent, orice domeniu al cunoasterii. Mi-ar fi peste masura aici sa arat care sunt punctele de intersectie dintre economie si morala dezvaluite piezis de Sedlacek, macar pentru simplul fapt ca acestea sunt, cel putin la o prima impresie, destul de greu de deslusit: pentru Sedlacek, intr-o logica a unui common sense exagerat, este nevoie sa intelegem int\u00e2i de toate ruptura lui Ghilgames de natura sa primitiva si inceputul civilizatiei (si al non-dependentei constitutive de natura primara) prin locuirea la oras (tema construirii \u201ezidului\u201c). Fara sa fi reusit sa ne fi lamurit cum se leaga cezura ghilgamesiana dintre nature si nurture de economie, Sedlacek ne da de inteles ca inclinatia catre cele lumesti si, implicit, apetenta pentru economic origineaza in ratarea dob\u00e2ndirii nemuririi de catre Ghilgames in celebra epopee fragmentara.<br \/>\nUrmatorul pas va fi explorarea g\u00e2ndirii economice la iudeii Vechiului Testament, care, pentru Sedlacek, au avut o considerabila influenta asupra dezvoltarii (de peste milenii?) a ceea ce se cheama in limbaj savant \u201emarket democracy\u201c. Evreii nu aveau o \u201eperceptie ascetica asupra lumii\u201c dupa Sedlacek, in sensul in care \u201enu dispretuiau bogatia materiala\u201c. Cumva, pentru Sedlacek, nu exista nici o discrepanta intre \u201ecautarea raiului pe Pam\u00e2nt\u201c si forma desacralizata a afluentei fara margini pe care o tintesc cei mai \u201edistinsi\u201c economisti din istorie. Marturisesc ca in acest punct o stare de confuzie mentala, care se poate degaja relativ usor si din text, m-a determinat sa nu mai inteleg (dincolo de jocul eclatant al alegoriilor, analogiilor etc.) cum profetiile lui Iosif \u201ehranitorul\u201c constituie prima teoretizare a ciclurilor economice si cum principiul odihnei de Sabat ar putea juca rolul unui paliativ pentru insatiabila rata de productivitate (si, desigur, hiperexploatare a naturii) a capitalismului recent, ajuns in cele din urma chiar si in indepartatele meleaguri ale Chinei comuniste.<br \/>\nOdata ajunsi la elini, Sedlacek ne ofera o istorie de liceu a principalelor distinctii dintre Platon si Aristotel, precum si un simpatic elogiu adus bunului simt de contabil (mai degraba microeconomist) pe care il avea Xenofon. La final, pentru Sedlacek cel putin, tot ce pare a fi ramas din g\u00e2ndirea antica in lumea noastra noua (si nu chiar brava) consta in echivalenta dintre placerile provenite din consum si utilitatea economiei ca stiinta per se. C\u00e2nd ajungem insa la crestinism, Sedlacek, intr-o maniera de un reductionism inexpugnabil, vede in pacatul orginar nimic altceva dec\u00e2t pacatul consumului (excesiv?) de care se face vinovata si civilizatia noastra actuala, mercantila si materialista, provocatoare de crize, care are nevoie de m\u00e2ntuire, adica, pentru t\u00e2narul nostru economist, de o stergere a datoriilor (care, la origini, etimologic vorbind, insemnau \u201epacate\u201c). La Sedlacek, iertarea greselilor din rugaciunea fundamentala a crestinatatii devine, ai zice, un alt soi de invocare greceasca pentru anularea datoriilor suverane sau pentru masivul bailout realizat de statul american cu marile sale corporatii in anii precedenti.<br \/>\nIata cum intreaga istorie a civilizatiei europene se condenseaza la scara ultimului deceniu si cum putem identifica in insurmontabila durata a istoriei solutii pentru mai putin insurmontabilele noastre probleme euro-atlantice. De asemenea, p\u00e2na si Sf\u00e2ntul Toma din Aquino, in chestiunea centrala a explicarii prezentei raului in lume (chinuitoarea problema teologica a teodiceei), devine sub pana lui Tomas Sedlacek un arbitru care decide finalul partidei in favoarea acestei lumi si a binelui ad\u00e2nc din om, fiindca raul, nefiind dec\u00e2t un parazit al binelui divin, lasa loc pentru ca totul sa poata fi salvat. Ba chiar, ne putem folosi de acel cult al ratiunii stiintifice (aristoteliana?) pe care il avea, spune Sedlacek, Sf\u00e2ntul Toma, nu mult deosebit de acea idolatrie a ratiunii si a progresului stiintific pe care o int\u00e2lnim (printr-un salt in gol de secole) la Thomas H. Huxley, cel care a patentat \u201eagnosticismul\u201c (opinia ii apartine lui Sedlacek insusi). Concluzia ar fi ca exista un fir rosu economic intre Sf\u00e2ntul Toma, un economist avant la lettre, si \u201ethe economics of salvation and love as the key binding principle of the universe\u201c (p. 167). Recunosc din nou surprinderea in fata acestor costructii logice abracadabrante ale unuia dintre cei mai promitatori economisti europeni de la ora actuala.<br \/>\nAr mai fi ceva de adaugat cu privire la bl\u00e2ndul repros adus lui Rene Descartes conform caruia \u201escience has not succeeded in being built as Descartes wished. Scince is overflowing with doubts\u201c (p. 181) sau ca Bernard Mandeville si a sa celebra fabula care postuleaza originea beneficilor publice in viciile individuale este \u201ethe first modern economist\u201c ce g\u00e2ndeste in termenii need for greed ai momentului actual. Cel mai bun capitol al cartii este cel in care, in mod documentat, Sedlacek il exonereaza pe Adam Smith de titlul de creator al celebrei \u201em\u00e2ini invizibile a pietei\u201c (the invisible hand of the market), sintagma straina de opera morala si economica a lui Adam Smith (unde o int\u00e2lnim de exact trei ori, de fiecare data cu alt sens), dar caruia i s-a atribuit, indeosebi in r\u00e2ndul economistilor profesionisti, cu forta unui logo care te scuteste de efortul unei lecturi aprofundate. C\u00e2t priveste acele \u201eanimal spirits\u201c din opera lui J. M. Keynes, Sedlacek le foloseste cu o lejeritate epistemologica coplesitoare pentru a argumenta \u2013 pentru a c\u00e2ta oara? \u2013 in favoarea irationalitatii de facto a bazelor stiintei economice. Ultimul capitol al cartii, intitulat ironic \u201eMaestrii adevarului\u201c, consta, ca, de altfel, mare parte a perspectivei istorice de pe pozitiile careia este scris volumul, dintr-o istorie facila a relativismului epistemologiei ultimului secol, care a aruncat in aer credinta in adevaruri absolute din veacurile precedente. De altfel, ceea ce Sedlacek isi doreste, scriind, pe alocuri, ca un autor a ceea ce se cheama indeobste motivational books, este mai putina fervoare pentru econometristi si mai multa comprehensiune pentru o viziune interdisciplinara a economiei.<br \/>\nPacat doar ca istoria g\u00e2ndirii morale este tratata at\u00e2t de simplist de Sedlacek si ca legatura pe care cehul o stabileste intre etica si economie pare at\u00e2t de subreda, in ciuda morgii academice si a bibliografiei cu pretentii de exhaustivitate a cartii, editata, de altfel, in conditii grafice excelente. La final, \u201eEconomics of Good and Evil. The Quest for Economic Meaning from Gilgamesh to Wall Street\u201c ram\u00e2ne o incercare temerara de a reduce capitalul simbolic al urmasilor lui Paul Samuleson, dar fara forta si cultura filozofica solida, dincolo de o anumita rigoare stiintifica, pe care o gasim in unii reprezentati ai altor scoli de g\u00e2ndire economica, provenite din aceeasi Mitteleuropa ca si Tomas Sedlacek.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce ne spune consilierul-minune Tomas Sedlacek despre criza economica globala &nbsp; &nbsp; Cu toate ca in excursul sau destinat publicului larg Robert Heilbroner plaseaza debutul stiintei economice in secolul al XVIII-lea, in ciuda faptului ca un \u201earheolog\u201c de talia lui Michel Foucault il situeaza in \u201eCuvintele si lucrurile\u201c pe Adam Smith inaintea constituirii economiei ca&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/economia-o-noua-stiinta\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Economia: o noua stiinta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6662,6661,6660,6659],"class_list":["post-9626","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-economics-of-good-and-evil","tag-criza-economica-globala","tag-robert-heilbroner","tag-tomas-sedlacek"],"views":1903,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9626","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9626"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9626\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9626"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9626"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9626"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}