Ca multe din filmele lui Nanni Moretti, \u201eHabemus Papam\u201d e \u00een primul r\u00e2nd opera lui Nanni Moretti omul, cu convingerile si preferintele sale, si abia \u00een al doilea r\u00e2nd creatia lui Nanni Moretti cineastul. Punctul vulnerabil al acestor filme personale ale lui Moretti e c\u00e3 omul din spatele cineastului poate sau nu s\u00e3 ni se par\u00e3 simpatic, \u00een functie de modul cum ne raport\u00e3m la aceste convingeri si preferinte pe care el le afiseaz\u00e3. Omul Nanni Moretti g\u00e2ndeste (iar g\u00e2ndurile lui se refer\u00e3 \u00eendeosebi la sine, dup\u00e3 cum am v\u00e3zut \u00een \u201eCaro diario\u201d), are optiuni politice bine stabilite (de st\u00e2nga si anti-berlusconiene, afl\u00e3m din \u201eIl caimano\u201d) si respinge orice form\u00e3 de religie. Aceast\u00e3 pozitie fat\u00e3 de cler este formulat\u00e3 c\u00e2t se poate de clar \u00een \u201eHabemus Papam\u201d, care const\u00e3 \u00eentr-o veritabil\u00e3 declaratie de credint\u00e3 a unui cineast ateu.<\/p>\n
Cum a reusit echipa filmului s\u00e3 obtin\u00e3 acordul Bisericii catolice pentru a filma \u00een Vatican e greu de zis. Fapt e c\u00e3 mai toti cardinalii electori sunt descrisi ca fiind niste mosi decrepiti, la loc de frunte \u00een clasamentul ramolismentului situ\u00e2ndu-se \u00eensusi conduc\u00e3torul suprem al bisericii, jucat de Michel Piccoli. Ca multe din filmele lui Nanni Moretti, \u201eHabemus Papam\u201d e \u00een primul r\u00e2nd opera lui Nanni Moretti omul, cu convingerile si preferintele sale, si abia \u00een al doilea r\u00e2nd creatia lui Nanni Moretti cineastul. Punctul vulnerabil al acestor filme personale ale lui Moretti e c\u00e3 omul din spatele cineastului poate sau nu s\u00e3 ni se… Cite\u0219te mai mult »Mult prozelitism, putin cinema: Les films de Cannes \u00e0 Bucarest (1)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6653,150,83,6652],"class_list":["post-9544","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-habemus-papam","tag-cinema","tag-film","tag-nanni-moretti"],"views":1685,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9544","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9544"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9544\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9544"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9544"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9544"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nPreotimea e luat\u00e3 \u00een vizor, si odat\u00e3 cu ea, presa, care p\u00e2ndeste fiecare miscare, amplific\u00e3 fiecare gest. \u00cen calitate dubl\u00e3, de regizor si de personaj, ironistul Moretti \u00eesi ia revansa \u00een acest film fat\u00e3 de un sistem pe care nu-l recunoaste. \u00cen rolul unui psihanalist venit s\u00e3 trateze ocupantul augustului scaun de angoase, acesta ajunge s\u00e3 fac\u00e3 instructie cu venerabilii purt\u00e3tori de sutan\u00e3. Cardinalii \u00eencing, \u00een asteptarea vindec\u00e3rii, un campionat de volei, av\u00e2ndu-l pe psihanalist drept arbitru. \u00cen acest rol, medicul se simte extrem de confortabil: enunt\u00e3 regulile jocului si ale turneului, toate c\u00e2t se poate de rationale, si tine scorul, v\u00e3dind o deosebit\u00e3 pl\u00e3cere atunci c\u00e2nd o echip\u00e3 mai slab\u00e3 pierde puncte.
\nF\u00e3c\u00e2nd aceasta, Moretti marcheaz\u00e3 mai mult dec\u00e2t victoria de conjunctur\u00e3 a unui intrus asupra unui sistem omnipotent. Filmul s\u00e3u ofer\u00e3 sublimarea artistic\u00e3 a unei fantasme: obtinerea unei dovezi tangibile a \u00eent\u00e2iet\u00e3tii stiintei asupra religiei. Dintre cele dou\u00e3, doar stiinta opereaz\u00e3 cu certitudini. Atunci c\u00e2nd Papa lipseste din Vatican, rolul lui e jucat de un membru al G\u00e3rzii elvetiene, c\u00e3ruia i se \u00eencredinteaz\u00e3 misiunea de a misca, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, draperiile din apartament si de a ap\u00e3rea, dind\u00e3r\u00e3tul lor, la geam. Papa poate fi, asadar, \u00eenlocuit de orice actor, oric\u00e2t de putin instruit (asta dac\u00e3 nu e el \u00eensusi un actor).
\n\u00cen m\u00e3sura \u00een care prin happy end \u00eentelegem \u00eentoarcerea Papei la Vatican, \u00een refuzul acestuia, Deborah Young de la \u201eThe Hollywood Reporter\u201d a v\u00e3zut o manevr\u00e3 st\u00e2ngace de a c\u00e3uta originalitatea cu orice pret. Dimpotriv\u00e3, finalul e consecvent liniei pe care filmul o stabileste si o urmeaz\u00e3. Prin renuntarea definitiv\u00e3 la functie, proasp\u00e3t alesul Pap\u00e3, mai exact regizorul-om din spatele lui, las\u00e3 cu ochii \u00een soare \u00eentreaga lume catolic\u00e3. Moretti c\u00e2stig\u00e3 de unul singur contra unei echipe cu peste un miliard de juc\u00e3tori, dar o face necinstit: \u00eentr-un meci pe care \u00eel joac\u00e3 pe teren propriu, dup\u00e3 regulile lui, cu un adversar-marionet\u00e3 ale c\u00e3rui misc\u00e3ri tot el le dicteaz\u00e3.
\nPredic\u00e3 filmat\u00e3<\/strong>
\n\u00cen rarele ocazii c\u00e2nd c\u00e2stig\u00e3torul Palme d’Or de anul acesta nu a fost ridicat \u00een sl\u00e3vi, s-a apreciat c\u00e3 realizarea nu e pe m\u00e3sura ambitiilor regizorului Terrence Malick, c\u00e3 acesta \u00eesi propune prea mult si c\u00e3, \u00een consecint\u00e3, nu e de mirare c\u00e3 d\u00e3 gres: nimeni nu ar fi reusit mai mult. \u00cen realitate, problemele lui \u201eThe Tree of Life\u201d rezid\u00e3 nu doar \u00een realizare, ci mai ales \u00een intentii.
\nDe ce trebuie s\u00e3 \u00cel iubim pe Iisus Cristos? Pentru c\u00e3 El e m\u00e2ntuitorul nostru. Cam asa sun\u00e3 rationamentele cu care ar trebui s\u00e3 ne conving\u00e3 filmele crestine cu buget redus f\u00e3cute de te miri ce biseric\u00e3 evanghelic\u00e3. Av\u00e2nd la dispozitie resurse infinit mai mari, Malick are si ambitii pe m\u00e3sur\u00e3. Film\u00e2nd o istorie comprimat\u00e3 a \u00eenceputurilor lumii, adic\u00e3 ar\u00e3t\u00e2ndu-ne ceva de o frumusete de nedescris \u00een cuvinte, cineastul are pretentia c\u00e3 ni-l arat\u00e3 pe \u00eensusi Dumnezeu. C\u00e3 ni-l demonstreaz\u00e3. E un rationament similar cu cel din filmele evanghelice, iar modul \u00een care e expus chiar poate fi descris \u00een cuvinte. Acele cuvinte nu sunt altele dec\u00e2t cele care se cuvin oric\u00e3rui documentar pseudostiintific de tip nou care include simul\u00e3ri 3D. De la facerea lumii pe acorduri de oper\u00e3 la dinozaurul care trece r\u00e2ul, povestea evolutiei pe fast forward e c\u00e2nd prea abstract\u00e3, c\u00e2nd prea elocvent\u00e3, si spus\u00e3 at\u00e2t de poticnit, \u00eenc\u00e2t, dac\u00e3 nu esti foarte pe faz\u00e3, intentia regizoral\u00e3 trece pe l\u00e2ng\u00e3 tine: ai fost martorul unei geneze, at\u00e2ta doar c\u00e3 nu ti-ai dat seama.
\nAcest interludiu cu intentii didactice e \u00eencadrat de monoloagele interioare de lung\u00e3 durat\u00e3 cu care Malick ne-a obisnuit. Unul dup\u00e3 altul, personajele se c\u00e3ineaz\u00e3: au gresit aia, vor s\u00e3 schimbe ailalt\u00e3. De multe ori, aceste monoloage se adreseaz\u00e3 aceluiasi interlocutor t\u00e3cut: Dumnezeu. Diverse personaje \u00eesi proclam\u00e3, \u00een diverse moduri, dragostea pentru El.
\nE o beatitudine care uneori se exprim\u00e3 ad litteram: atunci c\u00e2nd doamna O’Brien e \u00een al nou\u00e3lea cer de bucurie, o vedem plutind de-a dreptul, cu rochia v\u00e3lurindu-i \u00een aer. Nu este\u00a0 singura imagine a fericirii din \u201eThe Tree of Life\u201d care poart\u00e3 amprenta stereotipiei de sorginte publicitar\u00e3. Jum\u00e3tate din timp, copiii alearg\u00e3 f\u00e3r\u00e3 nicio grij\u00e3 pe pajisti mereu verzi, pe acorduri de arii, corale sau muzic\u00e3 de camer\u00e3, cu p\u00e3rintii privindu-i multumiti de pe pridvor.
\nDe dragul argumentatiei, nasterea Universului, monoloagele si fericirea primesc drept complement un complex oedipian dublu (care se manifest\u00e3 at\u00e2t fat\u00e3 de tat\u00e3l interpretat de Brad Pitt, c\u00e2t si \u00een relatia cu tat\u00e3l ceresc), si sunt \u00eemp\u00e3nate cu imagini second hand cu potential simbolic (usa \u00een mijlocul unui desert, masca aruncat\u00e3 \u00een ap\u00e3). La final, cei drepti, vii sau morti, din prezent sau din trecut, se \u00eembr\u00e3tiseaz\u00e3 pe malul m\u00e3rii: de la Genez\u00e3 la Ziua de apoi, filmul-Biblie le t\u00e3lm\u00e3ceste pe toate.
\nDac\u00e3 cinefilii ar fi o congregatie, Malick ar merita s\u00e3 fie sanctificat pentru serviciile aduse dreptei credinte. Pentru ceea ce lobby-ul face ca filmul s\u00e3u s\u00e3 devin\u00e3, nici excomunicarea nu ar fi meritat\u00e3 cu mai putin\u00e3 \u00eendrept\u00e3tire.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"