{"id":9527,"date":"2011-10-27T10:38:15","date_gmt":"2011-10-27T08:38:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9527"},"modified":"2011-10-27T10:38:33","modified_gmt":"2011-10-27T08:38:33","slug":"tot-despre-%e2%80%9eclipa%e2%80%9c-si-%e2%80%9esclipire%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tot-despre-%e2%80%9eclipa%e2%80%9c-si-%e2%80%9esclipire%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Tot despre \u201eclipa\u201c si \u201esclipire\u201c"},"content":{"rendered":"<p><strong>Motto: \u201eLumea asta-ntreag\u00e3 e o clip\u00e3 suspendat\u00e3\u201d (<em>Eminescu<\/em>)<\/strong><\/p>\n<p>\u00cencheiam articolul de data trecut\u00e3 cu f\u00e3g\u00e3duila (sermo, \u00een latina biblic\u00e3) de a urm\u00e3ri aventura semantic\u00e3 \u00een rom\u00e2n\u00e3 a cuv\u00e2ntului latin clipeus (scut de metal). Reiau motto-ul de atunci: \u201eLucrurile r\u00e3zboiului \u00een clipeala ochiului stau\u201d (N.Costin), care pune \u00een lumin\u00e3 leg\u00e3tura str\u00e2ns\u00e3 dintre r\u00e3zboi si clip\u00e3, importanta clipei (\u201eclipeala ochiului\u201d) pentru soarta \u00eenfrunt\u00e3rii belice, potrivit convingerii din vremurile biblice, si de mai t\u00e2rziu, veacuri de-a r\u00e2ndul, c\u00e3 Dumnezeu c\u00e2stig\u00e3 b\u00e3t\u00e3liile pentru noi atunci c\u00e2nd, prin ascultarea noastr\u00e3, ne \u00eenvrednicim de bun\u00e3vointa Lui. Pasajul cel mai concludent \u00een acest sens, citat si data trecut\u00e3, este urm\u00e3torul: Leva clipeum qui in manu tua est contra urbem Hai, quoniam tibi tradam eam = \u201e\u00centinde m\u00e2na ta cu sulita asupra cet\u00e3tii Ai, c\u00e3ci o voi da \u00een m\u00e2inile tale\u201d (Iosua, 8, 18). Iosua \u00eesi \u00eentinde m\u00e2na spre cetate, si gestul lui aduc\u00e3tor de biruint\u00e3 se prelungeste p\u00e2n\u00e3 la sf\u00e2rsitul luptei, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd sunt dati pierz\u00e3rii toti locuitorii cet\u00e3tii dusmane. Este exact ceea ce memoria intuitiei sale fidele \u00eei dicteaz\u00e3 poetului s\u00e3 ne spun\u00e3 c\u00e3 lupta vietii nu cunoaste r\u00e3gaz, c\u00e3 \u201elumea asta-ntreag\u00e3 e o clip\u00e3 suspendat\u00e3\u201d.<br \/>\nFaptul c\u00e3 scutul metalic din latineste are \u00een rom\u00e2n\u00e3 echivalentul \u201elance\u201d nu constituie un impediment pentru ipoteza noastr\u00e3. Scutul si lancea erau principalele arme ale lupt\u00e3torilor si apar foarte des \u00eempreun\u00e3 \u00een textul biblic, duc\u00e2nd la sudarea cuvintelor, care cu timpul ajung s\u00e3 fie folosite unul \u00een locul celuilalt. S\u00e3 ne amintim c\u00e3 fiul lui Solomon, Roboam, \u00eent\u00e3reste cet\u00e3tile cu ziduri si le d\u00e3 scuturi si sulite (fecit armamentarium scutorul et hastarum \u2013 II.Paralipomena, 11,12). Intersanjabilitatea e ilustrat\u00e3 \u00eentr-un pasaj imediat anterior (versetul 9), \u00een care \u00een latin\u00e3 figureaz\u00e3 cuv\u00e2ntul hasta = lance, iar \u00een rom\u00e2n\u00e3 ne \u00eent\u00e2mpin\u00e3 \u201escutul\u201d: Fecit igitur rex Salomon ducentas hastas aureas = \u201eRegele Solomon a f\u00e3cut dou\u00e3 sute de scuturi mari de aur\u201d.<br \/>\nSulita si scutul (hasta si scutum sau clipeus) sunt armele de r\u00e3zboi prin excelent\u00e3. B\u00e3rbatii gata de lupt\u00e3 sunt indistinct numiti instructi armis bellicis sau instructi clipeo et hasta (I. \u201eParalipomena, Vitejii care au urmat pe David\u201d, 12, 34).<br \/>\nS\u00e3 trecem acum la aventura cuv\u00e2ntului \u201eclip\u00e3\u201d (cu familia sa) \u00een limba rom\u00e2n\u00e3. Evolutia semantic\u00e3 de la cuv\u00e2ntul latin clipeus la rom\u00e2nescul \u201eclip\u00e3\u201d, cu sensul de interval de timp foarte scurt (c\u00e2t ai clipi din ochi) e doar aparent paradoxal\u00e3. Numeroase contexte de limb\u00e3 veche, cu rezonante puternice \u00een limba actual\u00e3, mai ales \u00een expresii idiomatice (conservatoare prin \u00eens\u00e3si natura lor) continu\u00e3 acea \u201eclip\u00e3 suspendat\u00e3\u201d intuit\u00e3 de Eminescu, acea clip\u00e3 prelungit\u00e3 pentru a putea c\u00e2stiga b\u00e3t\u00e3lia sub scutul Domnului. Durata nedefinit\u00e3 e inclus\u00e3 \u00een asteptare, \u00een iminenta evenimentelor care \u00eent\u00e2rzie s\u00e3 se petreac\u00e3, asa cum se poate vedea \u00een urm\u00e3torul exemplu: \u201e\u00cencete clipe num\u00e3r\u00e2nd,\/ tot astepta, doar o veni fl\u00e3c\u00e3ul\u201d (Cosbuc).<br \/>\nCum altfel am putea oare ocoli p\u00e3m\u00e2ntul \u00een clip\u00e3 sau \u00eentr-o clip\u00e3, dac\u00e3 nu printr-o minune, altfel spus, sub ocrotirea scutului (clipeus) pe care \u00eel tine suspendat Iosua la porunca Domnului? Iat\u00e3 si c\u00e2teva exemple: \u201e\u00cenconjuri \u00eentr-o clip\u00e3 \/ de trei ori acest p\u00e3m\u00e2nt\u201d (Alecsandri); \u201e\u00centr-o clip\u00e3-l poart\u00e3 g\u00e2ndul \/ \u00eend\u00e3r\u00e3t cu mii de veacuri\u201d (Eminescu); \u201eAcum, \u00een clip\u00e3 (adic\u00e3 sub protectia scutului), s\u00e3 se aleag\u00e3 unul dintre voi, care s\u00e3 mearg\u00e3 si s\u00e3 afuriseasc\u00e3 pe acest vr\u00e3jmas\u201d (Creang\u00e3).<br \/>\nDac\u00e3 supunem analizei o alt\u00e3 expresie idiomatic\u00e3, si anume \u201edin clip\u00e3 \u00een clip\u00e3\u201d, care \u00eenseamn\u00e3 \u201edin moment \u00een moment\u201d, \u201e\u00een orice moment\u201d, \u201ef\u00e3r\u00e3 \u00eent\u00e2rziere\u201d, \u201ec\u00e2t de cur\u00e2nd\u201d, vedem c\u00e3 sensul \u201ene\u00eent\u00e2rziat\u201d e un simplu deziderat si c\u00e3 \u00een fond persist\u00e3 ideea de suspendare, de asteptare prelungit\u00e3 a unui eveniment iminent, ca de exemplu: \u201eAsteapt\u00e3 moartea, din clip\u00e3 \u00een clip\u00e3\u201d (Ispirescu).<br \/>\nVerbul \u201ea clipi\u201d p\u00e3streaz\u00e3 si el urme din latinescul clipeo (clupeo) = a \u00eenarma cu un scut, ca \u00een exemplul: \u201e\u00cengreuind urechile pentru ca s\u00e3 nu auz\u00e3 judecata s\u00e2ngelui, clipindu ochii lui (adic\u00e3, ad\u00e3postindu-i sub un scut de ap\u00e3rare) pentru ca s\u00e3 nu vaz\u00e3 direptatea\u201d (\u201eBiblia\u201d, 1688).<br \/>\nVerbul p\u00e3streaz\u00e3 si el, fireste, la fel ca substantivul, ideea de asteptare, de durat\u00e3 \u00eencremenit\u00e3 pentru un timp, mai exact at\u00e2ta timp c\u00e2t dureaz\u00e3 s\u00e3v\u00e2rsirea unei actiuni (initial, c\u00e2stigarea b\u00e3t\u00e3liei). Ca de exemplu: \u201e(Dorul) ca fulgerul si ca g\u00e2ndul \/ p\u00e2n\u00e3 ce clipesti o dat\u00e3 \/ \u00eenconjur\u00e3 lumea toat\u00e3; \/ p\u00e2n&#8217; clipesti de dou\u00e3 ori \/ a zburat mai sus de nori\u201d (Jarnic-B\u00e2rseanu). Sau, cu reminiscenta vie a contextului biblic originar: \u201eSi numai c\u00e2t clipesti, ostirea vr\u00e3jmasului fu sf\u00e3r\u00e2mat\u00e3 cu totul\u201d (H. IV, 63). Sau ispr\u00e3vile supranaturale (pentru cine nu crede \u00een minuni) s\u00e3v\u00e2rsite \u00een basme de calul n\u00e3zdr\u00e3van: \u201ePune-mi fr\u00e2ul \u00een gur\u00e3 si apoi suie-te pe mine si \u00eencotro-i cugeta, \u00eentr-acolo te-oi duce, c\u00e2t clipesti (c\u00e2t tii, adic\u00e3, scutul ridicat)\u201d (Sbiera).<br \/>\nPentru demonstratia noastr\u00e3 sunt importante si expresiile \u201e\u00een toat\u00e3 clipa\u201d si \u201epe toat\u00e3 clipita\u201d, care \u00eenseamn\u00e3 \u201e\u00een orice moment\u201d, \u201emereu\u201d, ca \u00een exemplul luat dintr-un Calendar din 1814: \u201ePe toat\u00e3 clipita se culc\u00e3\u201d, precum si relativizarea timpului din expresia \u201e\u00eentr-o clipitur\u00e3\u201d \u00een care nu lipseste ideea de dilatare, de asteptare prelungit\u00e3, ca \u00een exemplul: \u201e\u00cen fiecare zi un an, \u00een fiecare noapte alt an, iar \u00een cr\u00e3patul zorilor trei ani \u00eentr-o clipitur\u00e3\u201d (Slavici). \u00cen clipitura asta care tine trei ani se p\u00e3streaz\u00e3 foarte bine sensul initial de durat\u00e3 favorabil\u00e3. \u00centr-un alt exemplu, accentul cade pe ideea de r\u00e3gaz: \u201eMai pot tr\u00e3i, Zulnio, m\u00e3car c\u00e2tu-i o clipeal\u00e3\u201d (Conachi).<br \/>\n\u00cen sf\u00e2rsit, c\u00e2teva contexte belice, at\u00e2t de concludente pentru originea biblic\u00e3 a cuv\u00e2ntului rom\u00e2nesc, revin st\u00e3ruitor ad\u00e3ug\u00e2ndu-se la citatul din Nicolae Costin: \u201eLupul \u00een clipeala ochiului biruit, tr\u00e2ntit si omor\u00e2t fu\u201d (Cantemir). Sau \u00eentrebarea retoric\u00e3 adresat\u00e3 \u00eentr-un basm \u00eemp\u00e3ratului, a c\u00e3rui putere se poate compara cu a Dumnezeului lui Israel din Iosua 8,18: \u201eMare Imp\u00e3rate, de a c\u00e3ruia clipeal\u00e3 sp\u00e2nzur\u00e3 lumea, ce este cu neputint\u00e3 la tine?\u201d. Lupul de la Cantemir reapare la Creang\u00e3, ap\u00e3rat de acelasi scut \u00een lupta lui cu vr\u00e3jmasul: \u201eLupul, la vorbele lui Dumnezeu, a c\u00e3p\u00e3tat viat\u00e3 si l-o m\u00e2ncat pe dracu \u00eentr-o clipeal\u00e3\u201d. Expresia \u201e\u00een toat\u00e3 clipeala\u201d e folosit\u00e3 si pentru a-l caracteriza pe voievodul Stefan, cel \u201emare si sf\u00e2nt\u201d: \u201eDomnul Stefan, gata de lupt\u00e3 \u00een toat\u00e3 clipeala\u201d.<br \/>\nTot \u00een D.A. ni se semnaleaz\u00e3 verbul \u201ea clipui\u201d, care \u00eenseamn\u00e3 \u201ea c\u00e2stiga ceva putin c\u00e2te putin, treptat\u201d.<br \/>\nAm putea s\u00e3 ne \u00eentreb\u00e3m dac\u00e3 nu tot din clipeo deriv\u00e3 si verbul rom\u00e2nesc \u201ea clipoci\u201d, g\u00e2ndindu-ne la dezv\u00e3luirea intuitiv\u00e3 a unui sens vechi, \u00een stare de clipoceal\u00e3 (mot\u00e3ial\u00e3), prin forta de p\u00e3trundere \u00een negura timpului cu care e \u00eenzestrat poetul: \u201eC\u00e2stig\u00e2nd cu clipoceal\u00e3 nervum rerum gerendarum\u201d(Eminescu). Fiindc\u00e3 exist\u00e3, desigur, cum ne aminteste Jipescu, asemenea \u201eclipelnice destept\u00e3ri ale simtului national\u201d.<br \/>\nC\u00e2t despre \u201ea sclipi\u201d, cu varianta regional\u00e3 \u201ea sclipui\u201d, el aminteste, de asemenea, de contextele biblice mai sus pomenite \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu \u201ea clipi\u201d. Acea lumin\u00e3 putin intens\u00e3 si intermitent\u00e3 pe care o produce scliprea (potrivit D.A.) se explic\u00e3 firesc prin faptul c\u00e3 e o lumin\u00e3 reflectat\u00e3 de scutul metalic (clipeus) purtat de osteni. Un bun exemplu g\u00e3sim la Moxa: \u201eMergea cu osti tocmite, \u00eempl\u00e3tosate, poleiti, si sclipea de-ti p\u00e3rea c\u00e3 r\u00e3sare soarele\u201d. Sclipirea e cel mai adesea metalic\u00e3: \u201eRazele sclipesc ca aurul pe undele limpezi ale p\u00e2r\u00e2ului\u201d (Odobescu). Sau: \u201ePe v\u00e3i dep\u00e3rtate sclipeau r\u00e2urile de argint\u201d (Vlahut\u00e3). Sau: \u201eCoifuri albe sclipir\u00e3 \u00een aer\u201d (Cocea). Sau, \u00een sf\u00e2rsit: \u201eOchii lui, de m\u00e2nie, sclipir\u00e3 o clip\u00e3 ca otelul\u201d (Mironescu), unde \u00eent\u00e2lnim al\u00e3turate \u201eclipa\u201d si \u201esclipirea\u201d.<br \/>\nImportant pentru discutia noastr\u00e3 este si verbul \u201ea sclipui\u201d, cu varianta \u201ea spilcui\u201d, cu dou\u00e3 sensuri distincte. Primul este \u201ea sclipi\u201d, iar sensul al doilea: \u201ea str\u00e2nge \u00eencet, a face rost, a realiza cu greu\u201d (D.A.), desi este mai \u00eendep\u00e3rtat de etimon si, evident, degradat, nu este \u00eens\u00e3 complet lipsit de leg\u00e3tur\u00e3 cu latinescul clipeo. De exemplu: \u201ePoate va fi sclipuit ceva gologani, pentru datoria de ast\u00e3 iarn\u00e3\u201d. Varianta \u201ea spilcui\u201d are uneori sensul de \u201ea se chivernisi\u201d, ca de exemplu: \u201eM-am spilcuit si eu cum am putut ca s\u00e3-mi cump\u00e3r o v\u00e3cut\u00e3\u201d. Si tot ecouri ale lui clipeus par a fi substantivele \u201espelc\u00e3\u201d = ac cu g\u00e3m\u00e3lie mare si vebul \u201ea spilcui\u201d cu sensul de a prinde cu o agraf\u00e3, precum si expresia \u201ea luci spilc\u201d \u2013 a fi dichisit.<\/p>\n<p>\u00cen sf\u00e2rsit, ne-am putea g\u00e2ndi si la verbul \u201ea \u00eencropi\u201d, ca descendent al verbului clipeo, cu varianta clupeo, g\u00e2ndindu-ne la sensul (dup\u00e3 DEX) \u201ea aduna cu greu laolalt\u00e3, a \u00eenjgheba, a \u00eenfiripa\u201d, din perioada mai t\u00e2rzie, c\u00e2nd puterea armat\u00e3 la rom\u00e2ni sc\u00e3zuse \u00eentr-at\u00e2ta \u00eenc\u00e2t se limita la o \u00eempotrivire intermitent\u00e3, iar oastea se putea \u00eencropi doar atunci c\u00e2nd se adunau cu greu laolalt\u00e3 c\u00e2tiva viteji purt\u00e3tori de scuturi si l\u00e3nci. Scutul, (clipeus), nu mai asigur\u00e3 acum biruinta, prin sprijinul binevoitor al Domnului, ci permite doar supravietuirea \u00eencropit\u00e3 printr-o defensiv\u00e3 \u00een care scutul poate, cel mult, s\u00e3-l apere pe ostean de pierzanie. \u201eA \u00eencropi\u201d poate fi asociat, prin urmare, ca sens (si ca faz\u00e3 a istoriei luptelor cu dusmanul) cu \u201ea clipoci\u201d si cu \u201ea clipui\u201d, analizate putin mai \u00eenainte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Motto: \u201eLumea asta-ntreag\u00e3 e o clip\u00e3 suspendat\u00e3\u201d (Eminescu) \u00cencheiam articolul de data trecut\u00e3 cu f\u00e3g\u00e3duila (sermo, \u00een latina biblic\u00e3) de a urm\u00e3ri aventura semantic\u00e3 \u00een rom\u00e2n\u00e3 a cuv\u00e2ntului latin clipeus (scut de metal). Reiau motto-ul de atunci: \u201eLucrurile r\u00e3zboiului \u00een clipeala ochiului stau\u201d (N.Costin), care pune \u00een lumin\u00e3 leg\u00e3tura str\u00e2ns\u00e3 dintre r\u00e3zboi si clip\u00e3, importanta&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tot-despre-%e2%80%9eclipa%e2%80%9c-si-%e2%80%9esclipire%e2%80%9c\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Tot despre \u201eclipa\u201c si \u201esclipire\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6600,5969,6643],"class_list":["post-9527","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-clipa","tag-etimologie","tag-sensul-cuvinatlui-sclipire"],"views":3951,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9527"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9527\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}