\u00cen Rom\u00e2nia sunt foarte multi poeti, cu si f\u00e3r\u00e3 ghilimele, si numeroase reviste de poezie sau care consacr\u00e3 spatii generoase productiei de acest gen autohtone ori de aiurea. Pe majoritatea autorilor de asa-zise poezii nu merit\u00e3 s\u00e3-i citesti dec\u00e2t doar dac\u00e3 \u00eeti propui s\u00e3 faci ceea ce a f\u00e3cut si poate va mai face cu z\u00e2mbetul pe buze, dar cu ironia fin\u00e3 si chiar sarcasmul ce se impun, un critic ca Alex Stef\u00e3nescu, desi uneori m-am \u00eentrebat dac\u00e3 merit\u00e3 s\u00e3-ti pierzi timpul cu toti veleitarii. \u00cen ce m\u00e3 priveste, pledez pentru folosirea \u201eclipei ce ni s-a dat\u201d pentru a-i citi si a-i reciti pe adev\u00e3ratii, pe marii poeti, pe marii scriitori, fie ei de ieri sau de azi, dar, de la o vreme, mai ales pe cei de ieri. Un ieri mai mult ori mai putin \u00eendep\u00e3rtat. Potrivit acestui principiu, am recitit \u00een zilele din urm\u00e3 un volum, alc\u00e3tuit de poetul Horia Zilieru si publicat la Editura Junimea, intitulat simplu, dar cum nu se poate mai propriu, \u201epoezii\/ poeme\u201d, de Serghei Esenin, \u00een traducerea lui George Lesnea. O re\u00eent\u00e2lnire de gal\u00e3 cu unul din marii poeti ai literaturii universale, care, \u00eentr-o existent\u00e3 de numai 30 de ani, a scris, a tr\u00e3it si a iubit n\u00e3prasnic, precum un \u201eVillon turmentat de traumele spirituale ale eroilor dostoievskieni\u201d (A.E. Baconsky). Viata scurt\u00e3 a lui Esenin face c\u00e2t una de un secol a unui poet mediocru cu o biografie lung\u00e3 si monoton\u00e3. Iar c\u00e2nd zic mediocru nu atribui neap\u00e3rat acestui cuv\u00e2nt o conotatie rea. C\u00e3ci a fi mediocru \u00een raport cu un poet genial ca Esenin \u00eenseamn\u00e3 a te situa destul de sus pe scara valoric\u00e3.
\n\u00cen prefata c\u00e3rtii amintite, intitulat\u00e3 \u201eRusul Esenin si rom\u00e2nul Lesnea\u201d, Albert Kov\u00e1cs, reputat specialist si traduc\u00e3tor din literatura rus\u00e3, scrie, formul\u00e2nd observatii pertinente, despre un Esenin pe care l-a d\u00e3ruit culturii noastre George Lesnea. \u00cemi amintesc c\u00e3 la o dezbatere omagial\u00e3 organizat\u00e3 la Casa Scriitorilor din Iasi, c\u00e2nd se \u00eemplinea un veac de la nasterea lui Lesnea, regretatul slavist si traduc\u00e3tor Emil Iordache afirma, nu f\u00e3r\u00e3 o neavenit\u00e3 und\u00e3 de malitie, c\u00e3 Esenin \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 ar fi… Lesnea. Trec peste faptul c\u00e3 asertiunea continea, poate chiar f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 vrea cel care a formulat-o, un elogiu. Cred c\u00e3 pentru cititorul fie el si necunosc\u00e3tor al limbii lui Puskin, dar avizat privind literatura rus\u00e3 si spiritul ei, Esenin al lui Lesnea este cel mai credibil si, cu mici nereusite, inerente, unele semnalate si de Albert Kov\u00e1cs, cel mai autentic. Horia Zilieru a procedat bine public\u00e2nd la addenda volumului prefata lui Ionel Teodoreanu ce a \u00eensotit editia princeps, din ianuarie 1937, a traducerilor lui George Lesnea. Era, s\u00e3 not\u00e3m, \u00een toiul iernii, un moment cosmic cum nu se poate mai potrivit pentru aparitia unei c\u00e3rti cu poeme de Esenin: \u201eAh, voi, s\u00e3nii, s\u00e3nii! Si voi cai, voi cai!\/ Numai dracul v-a scornit, miselul!\/ Peste step\u00e3-n goan\u00e3 cu alai,\/ R\u00e2de p\u00e2n’ la lacrimi clopotelul\u201d. Scria \u00een prefata sa Ionel Teodoreanu: \u201eNu stiu dac\u00e3 \u00een ordinea cronologic\u00e3 Lesnea e \u00eent\u00e2iul traduc\u00e3tor al poemelor lui Esenin, si nici nu m\u00e3 intereseaz\u00e3. C\u00e3ci astfel de \u00eent\u00e2ietate poate da cel mult detin\u00e3torului ei o fil\u00e3 din calendarul timpului mort, neput\u00e2ndu-i \u00eens\u00e3 conferi nimic din punct de vedere artistic. Dar afirm cu pieptul plin de veste bun\u00e3, c\u00e3 \u00een ordinea calitativ\u00e3 Lesnea e \u00eent\u00e2iul, suveranul traduc\u00e3tor al poemelor lui Esenin. Prin harul lui Lesnea, limba noastr\u00e3, cea mult si din vechi \u00eenverzit\u00e3 de iarba si frunza baladei populare, primeste tumultul unui nou galop venit tocmai din stepele muscalesti. sE acesta un dar cr\u00e3iesc pe care Lesnea \u00eel face literaturii noastre.t Dac\u00e3 Esenin ar fi ascultat propriul lui vers tradus de Lesnea, ar fi z\u00e2mbit cu ochii lui albastri limbii rom\u00e2nesti, ca unui sat natal \u00een care un alt Esenin se n\u00e3scuse \u00eentr-un c\u00e2ntec\u201d.
\nInteresant si oarecum surprinz\u00e3tor, lui G. Ibr\u00e3ileanu nu-i pl\u00e3cea lirica autorului celui ce scrisese \u201eSunt ultimul poet cu satu-n glas\u201d, \u201eScrisoare mamei\u201d, \u201eC\u00e2ntecul c\u00e3telei\u201d, \u201eRusia\u201d sau \u201eOmul negru\u201d. Prin 1932, \u00eesi amintea George Lesnea, rostind acas\u00e3 la marele critic c\u00e2teva dintre poemele lui Esenin \u201esocotite celebre de Maxim Gorki si Alexandr Block\u201d, de fat\u00e3 fiind si Ionel Teodoreanu, l-a auzit pe Ibr\u00e3ileanu m\u00e3rturisind: \u201eDa, Esenin e un mare poet, dar nu-i pe placul meu\u201d (Grigore Ilisei \u2013 \u201eCu George Lesnea prin veac\u201c, Editura Alfa).
\nSi pentru c\u00e3 vorbim aici mai mult despre inegalabilul traduc\u00e3tor al lui Esenin, \u00eent\u00e2iul ca valoare \u00een opinia creatorului \u201eMedelenilor\u201d, s\u00e3 spunem c\u00e3 p\u00e2n\u00e3 la el mai t\u00e3lm\u00e3ciser\u00e3 din lirica marelui rus Lucian Blaga, dar prin intermediul limbii germane, si Zaharia Stancu. Ambii aveau s\u00e3 recunoasc\u00e3 faptul ca Lesnea este cel ce ni l-a dat pe Esenin \u00een rom\u00e2neste cu adev\u00e3rat si c\u00e3 acesta realizase o autentic\u00e3 oper\u00e3 de creatie, traduc\u00e2nd direct din limba rus\u00e3, simtind profund, retr\u00e3ind tumultul esenian, \u00eenfior\u00e2ndu-se de ecoul stepei nesf\u00e2rsite adus \u00een poezia universal\u00e3 de fiul t\u00e3ranilor din Riazani care \u00eenvatase putin\u00e3 carte, la Moscova, \u00een pridvorul unei biserici. \u201eZbuciumul lui Esenin \u2013 \u00eei spunea Lesnea lui Grigore Ilisei \u2013 este universal, apartine speciei, umanit\u00e3tii… Pe alte planuri, pe alte motive e fr\u00e3m\u00e2ntarea lui Goethe sau Eminescu, adic\u00e3 nestatornicia lucrurilor pe lumea asta. Esenin era urm\u00e3rit de ideea mortii, de fragilitatea existentei, de dragostea pentru animale, plante, mesteceni, p\u00e3duri, de toate care sunt pieritoare\u2026 Asta \u00eel duce aproape de ceea ce e gingas \u00een om\u201d.
\nLesnea a comunicat, a rezonat cu sensibilitatea rusului la o intensitate pe care nu au atins-o si nu o puteau atinge, cred, nici ardeleanul Blaga, nici munteanul, sudicul Zaharia Stancu, sensibilitate de care s-a apropiat, \u00eens\u00e3, si chiar s-a contaminat, bucovineanul n\u00e3scut \u00een tinutul Hotinului A.E. Baconsky care l-a cucerit si pe Sadoveanu.
\nCa s\u00e3-l \u00eentelegi si s\u00e3-l si traduci \u00een limba ta pe Esenin, trebuie s\u00e3 simti, ca Lesnea, cum \u201efrunzele mestecenilor se zbat ca niste pleoape de oameni\u201d si s\u00e3 ai vocatia prieteniei care te vindec\u00e3 de singuratate \u00eentr-o lume, ea \u00eens\u00e3si, singur\u00e3. Or, ne atrage atentia poetul si traduc\u00e3torul marilor rusi: \u201ePuskin, Lermontov, Esenin sunt si vor fi mari prieteni ai oamenilor\u201d. Si cit\u00e2nd, iat\u00e3, din volumul lui Grigore Ilisei \u201eCu George Lesnea prin veac\u201d, regret c\u00e3 Horia Zilieru nu a avut ideea de a grupa \u00een addenda, al\u00e3turi de antologica prefat\u00e3 a lui Ionel Teodoreanu la editia princeps, si c\u00e2teva m\u00e3rturii ale celui c\u00e3ruia-i dator\u00e3m mai mult dec\u00e2t putem s\u00e3 ne d\u00e3m seama ast\u00e3zi, \u00eentr-o lume puternic alienat\u00e3 si ad\u00e2nc fracturat\u00e3. De unde probabil si at\u00e2t de \u201efecundul\u201d curent literar: fracturismul. Exist\u00e3 destule referiri si confesiuni ale lui Lesnea privind opera sa de traduc\u00e3tor si modul cum a fost ea receptat\u00e3 de-a lungul a mai bine de sapte decenii. \u00cemi povestea, de pild\u00e3, \u00eentr-un interviu, c\u00e3 \u00eensusi fiul lui Esenin considera c\u00e3 poezia p\u00e3rintelui s\u00e3u suna mai bine \u00een rom\u00e2neste: \u201eUnele deficiente de form\u00e3 ale poeziei lui Esenin au disp\u00e3rut \u00een traducere. Am fost acuzat de unii c\u00e3 am moldovenizat prea mult. E fals. De altfel, nici nu putem vorbi de moldovenism \u00een limb\u00e3. Nu exist\u00e3 scriitori moldoveni, ci scriitori rom\u00e2ni\u201d.<\/p>\n
Ar fi de neconceput \u2013 \u00een ce m\u00e3 priveste \u2013 s\u00e3 \u00eenchei aceste \u00eensemn\u00e3ri f\u00e3r\u00e3 a reproduce m\u00e3car una din capodoperele lui Esenin \u00een traducerea lui George Lesnea. Am ales \u201eC\u00e2ntecul c\u00e3telei\u201d: \u201eSpre ziu\u00e3, sub c\u00e3pita de secar\u00e3,\/ Pe auriul snopilor plecati,\/ C\u00e3teaua, \u00een vifornita de-afar\u00e3\/ F\u00e3tase sapte c\u00e3telusi roscati\/\/ P\u00e2n\u00e3-n amurg, veghind \u00eencovoiat\u00e3,\/ I-a r\u00e3sf\u00e3tat, ling\u00e2ndu-i ne\u00eentrerupt.\/ Si se topea ninsoarea spulberat\u00e3,\/ Pe fierbinteala p\u00e2ntecului supt.\/ Iar seara, c\u00e2nd g\u00e3inile s-aseaz\u00e3,\/ St\u00e3p\u00e2nul casei a iesit posac\/ Si unde mama p\u00e2lp\u00e2ia de groaz\u00e3,\/ El pe toti sapte i-a b\u00e3gat \u00een sac.\/\/ \u00cen urma lui, fugind dup\u00e3 desag\u00e3,\/ C\u00e3teaua da-n n\u00e3metii de pe drum\u2026\/ R\u00e3pindu-i puii, apa din viroag\u00e3\/ Sc\u00e2ncea curg\u00e2nd sub botul ei, acum.\/ Apoi, c\u00e2nd se-nturna sov\u00e3itoare\/ Si singur\u00e3 \u00eenspre culcusul ei,\/ Deasupra casei i-ap\u00e3ru \u00een zare,\/ \u00cen locul lunii, unul din c\u00e3tei.\/\/ Str\u00e3in\u00e3, zgribulit\u00e3 si-n nestire,\/ privea la chipu-i nalt si dep\u00e3rtat,\/ Iar luna plin\u00e3, lunec\u00e2nd subtire,\/ Dup\u00e3 colini a disp\u00e3rut treptat.\/\/ Si cum atunci, c\u00e2nd cineva-n ograd\u00e3,\/ Drept p\u00e2ine-i zv\u00e2rle-o piatr\u00e3 dinadins,\/ Ca stele mari de aur \u00een z\u00e3pad\u00e3,\/ C\u00e3teaua ochii tristi si i-a prelins\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Rom\u00e2nia sunt foarte multi poeti, cu si f\u00e3r\u00e3 ghilimele, si numeroase reviste de poezie sau care consacr\u00e3 spatii generoase productiei de acest gen autohtone ori de aiurea. Pe majoritatea autorilor de asa-zise poezii nu merit\u00e3 s\u00e3-i citesti dec\u00e2t doar dac\u00e3 \u00eeti propui s\u00e3 faci ceea ce a f\u00e3cut si poate va mai face cu… Cite\u0219te mai mult »Esenin \u00een limba lui Eminescu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6635,6633,6634],"class_list":["post-9514","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cantecul-catelei","tag-esenin","tag-traduceri-esenin"],"views":3452,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9514","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9514"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9514\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9514"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9514"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9514"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}