{"id":9506,"date":"2011-10-27T09:38:07","date_gmt":"2011-10-27T07:38:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9506"},"modified":"2011-10-27T09:40:20","modified_gmt":"2011-10-27T07:40:20","slug":"trairea-intru-simtire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/trairea-intru-simtire\/","title":{"rendered":"Trairea \u00eentru simtire"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Gelu Vlasin, <em>Ayla<\/em>, Cartea Rom\u00e2neasc\u00e3, Bucuresti, 2011, 80 p..<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>\u201e\u00centr-o lume a efemerului si a ignorantei dus\u00e3 p\u00e2n\u00e3 dincolo de limite, \u00eentr-o lume prea gr\u00e3bit\u00e3 si preocupat\u00e3 de materialitate, \u201eAyla\u201d devine punctul de reper necesar, devine centrul p\u00e3m\u00e2ntului, alma mater. \u00centruchip\u00e2nd sublimul existential, doza de imaginar luminos, \u201eAyla\u201d reprezint\u00e3 o<\/strong> <strong>incantatie transmis\u00e3 \u00eenspre tot ceea ce adul\u00e3m \u00een momentele noastre de maxim\u00e3 sinceritate: femeia!\u201d<\/strong><\/em><br \/>\nF\u00e3r\u00e3 s\u00e3 se coaguleze \u00eentr-un r\u00e3spuns al retoricei \u00eentreb\u00e3ri \u201ede ce iubim femeile\u201d, volumul \u201eAyla\u201d semnat Gelu Vlasin arat\u00e3 prin ce retorisme s\u00e3 chem\u00e3m femeia, cum singur declar\u00e3 pe site-ul editurii care s-a-ncumetat s\u00e3-i publice cartea. Pe de alt\u00e3 parte, pun\u00e2nd \u00een paranteze faptul c\u00e3 r\u00e3spunde cu brio de tot ce \u00eenseamn\u00e3 reteaualiterara.ro, poetul de fat\u00e3 detine deja suficiente volume si premii la pasiv \u00eenc\u00e2t s\u00e3 provoace mari astept\u00e3ri unui nou cititor. Majoritatea cu titlu tristelar, \u00eens\u00e3 de mult mai putine stele, noile sale poeme dau impresia c\u00e3 autorul \u00eencearc\u00e3 s\u00e3 le scrie dintr-o suflare cumva prelungit\u00e3, revenind asupra lor, explicit\u00e2nd haotic si nonsensual. Cu alte cuvinte, pentru binele poeziei, Gelu Vlasin se putea limita la sugestie, f\u00e3r\u00e3 demonstratii de alt\u00e3 natur\u00e3, filosofico-mistice sau mai stiu eu de care.<br \/>\n<strong>Suav, carnal, mistic<\/strong><br \/>\n\u00centesat\u00e3 cu spanglisme (de ceva vreme, Vlasin e stabilit \u00een Spania), prima \u2013 si unica notabil\u00e3 \u2013 parte a c\u00e3rtii cuprinde cele mai multe (r\u00e3)sufl\u00e3ri de care vorbeam deasupra, unul dintre sensurile cuv\u00e2ntului-titlu fiind acela de respiratie. Pentru c\u00e3 \u201eAyla\u201d cu pricina, p\u00e2n\u00e3 s\u00e3 fie dematerializarea principiului feminin, ori un alt cuv\u00e2nt pentru anima jungian\u00e3 dac\u00e3 vrem cu tot dinadinsul, e numele cvasipropriu al sectiunii de \u00eenceput. Astfel, Ayla e pictat\u00e3 c\u00e9zanne-ic, Ayla e respirat\u00e3, Ayla \u201ese plimb\u00e3 \/ cu garbarek\u201d, Ayla zboar\u00e3 si, cum \u201ezborul \/ se va preface \/ \u00een lumin\u00e3\u201d, ba chiar \u00een \u201elumina de deasupra \/ luminii\u201d, Ayla se, vai, \u201eluminoreaz\u00e3\u201d, ba chiar \u201eayloreaz\u00e3&#8230;\u201d. Cu alte cuvinte, poetul aiureaz\u00e3 pierdut \u00eentr-un halo feminoid f\u00e3r\u00e3 iesire.<br \/>\nDin acest motiv, al unei suavit\u00e3ti prost gestionate, lui Gelu Vlasin \u00eei reusesc anumite constructii de un foarte cronic anacronism: \u201e\u00eenl\u00e3untrul pr\u00e3busirii\u201d, \u201eg\u00e2ndul ei c\u00e3l\u00e3tor\u201d, \u201ec\u00e3l\u00e3torindu-m\u00e3\u201d (sau \u201ec\u00e3l\u00e3torindu-te\u201d), \u201enelinistirile\u201d, \u201earipile mele\u201d, comicul unor \u201ev\u00e2sle \/ nemuritoare\u201d, \u201enet\u00e3rmurirea cerului\u201d, dar mai ales cele dou\u00e3 marote postexistentialiste: simtirea si tr\u00e3irea, c\u00e2t mai adev\u00e3rate, c\u00e2t mai miraculoase; dac\u00e3 nu stiam, vom afla din timp c\u00e3 \u201esimtirea (&#8230;) este \/ g\u00e2ndul suprapus \/ peste senzatia de atingere\u201d sau c\u00e3 \u201edevenirea \/ n-are cum s\u00e3 fie altceva \/ dec\u00e2t perceptia simtirii \/ \u00een toata ssic!t \/ plenitudinea ei\u201d. Mai departe, dac\u00e3 nu sunt oarecum cripto-st\u00e3nesciene (\u201ec\u00e2teodat\u00e3 ayla \/ e ca un bumerang \/ \u00een form\u00e3 \/ de pas\u00e3re \/ c\u00e2nd zboar\u00e3 \/ priveste cu o pereche \/ de ochi negri \/ c\u00e2nd tace \/ perechea de ochi albi \/ ti se roteste de jur \u00eemprejur \/ ca un titirez ametitor \/ apoi ayla \/ deschide o fereastr\u00e3 \/ si ultimul ei ochi \/ se lumineaz\u00e3 \/ \u00een form\u00e3 de arip\u00e3 \/ deci ayla \/ din interiorul aylei \/ a \u00eenceput \/ s\u00e3 se trezeasc\u00e3\u201d), textele se comport\u00e3 ca niste variatiuni pe c\u00e2te-o vocabul\u00e3 cu \u201ev\u201d mare: ochii, lumina sau lumea \u2013 \u201eayla \/ e o lume \/ si lumea asta \/ e dincolo de lume\u201d, pasaj reluat ceva mai \u00eencolo si mai concret-abstract \u00een \u201elumea din \/ ochii aylei \/ este \/ lumea de dincolo \/ de lume\u201d. Totusi, unele poeme, desi cad \u00eentr-un inefabil de \u201ec\u00e2ntec f\u00e3r\u00e3 aripi\u201d, ajung s\u00e3-l salveze la modul pitoresc-retoric \u00een ultim\u00e3 instant\u00e3: \u201eparc\u00e3 \/ m\u00e3 desprind \/ de mine \/ e ca un fel de voluptate \/ a \u00eentelesului \/ o atingere a nestiutului \/ c\u00e2nd beau vin fiert \/ si m\u00e3 desprind \/ de mine \/ devin un pictor abstract \/ kandinsky &amp; klee \/ cu degetele \u00eenmuiate \/ \u00een absint \/ pictez trupul \/ aylei \/ ca si c\u00e2nd ayla \/ ar fi un spatiu gol \/ dintre dou\u00e3 cuvinte \/ ador adorare\u201d. \u00cen parantez\u00e3 fie scris, referintele picturale abund\u00e3, cu nume de la Goya la Dali. Si, dac\u00e3 tot veni vorba de referinte, la nivel intertextual, ca \u00eentr-un celebru poem de Paul \u00c9luard, \u201elumea-i \/ o portocal\u00e3 \u00een chip \/ de z\u00e2mbet\u201d.<br \/>\nApoi, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 fie net suprarealist, autorul se foloseste de logica visului (\u201euneori \/ c\u00e2nd sunt departe \/ ayla \/ se apropie de mine \u00een vis \/ si m\u00e3 s\u00e3rut\u00e3 \/ pe um\u00e3rul meu st\u00e2ng \/ si um\u00e3rul meu \/ se desprinde \/ de mine \/ si umbl\u00e3 singur\u201d), interesul pentru mecanismul oniric ajung\u00e2nd s\u00e3 se manifeste foarte pregnant, ba chiar pertinent: \u201e\u00een somnul aylei \/ au \u00eenceput s\u00e3 \/ locuiasc\u00e3 \/ niste insecte \/ necunoscute \/ viu colorate \/ si foarte zgomotoase \/ c\u00e2nd ayla \/ se trezeste \/ insectele se transform\u00e3 \/ \u00een luminite juc\u00e3use \/ si se lipesc \/ definitiv \/ pe retin\u00e3\u201d; cu riscul unui exces \u00een citare, la care m\u00e3 oblig\u00e3 numai varietatea si lipsa de optiune a poetului, s\u00e3 mai not\u00e3m un vis \u00e0 la Brumaru: \u201ene contopim \/ \u00eentr-un tip\u00e3t \u00eencrucisat \/ printre stafide \/ jambon si m\u00e3sline \/ rostogolite \/ \u00eentr-un vis \/ pe o fat\u00e3 de mas\u00e3 \/ \u00eencrustat\u00e3 \/ cu poeme nepieritoare\u201d. Mai mult, e sigur c\u00e3 tot de suprarealism ar tine si brusca mutatie de la suavitatea gesturilor \u00eenspre carnalitatea figurat\u00e3 prin imagini usuratic psihanalizabile, ce obiectiveaz\u00e3 nu doar dorinta (de regul\u00e3 similitantric\u00e3, mai rar violent\u00e3, ca \u00een \u201eas vrea (&#8230;) \/ s\u00e3-i prind buzele aylei \/ \u00eentr-o menghin\u00e3 \/ a buzelor mele\u201d), ci actul sexual \u00een sine: \u201eayla picteaz\u00e3 \/ exuberant\u00e3 \/ pe un evantai \/ \u00een form\u00e3 de sabie \/ toledan\u00e3 \/ \u00een timp ce istymo \/ azv\u00e2rle s\u00e3geti \/ ocrotitoare \/ \u00eenspre acele \/ puncte cardinale \/ din care au disp\u00e3rut \/ \u00een\u00e3lt\u00e3rile\u201d. Si punctul culminant-orgasmatic e atins aproape la modul explicit: \u201ec\u00e2nd ayla \/ m\u00e3 priveste \/ simt prin toti porii \/ eruptia vulcanului etna \/ \u00e3sta-i un semn \/ c\u00e3 ayla cea vulcanic\u00e3 \/ s-a rev\u00e3rsat peste \/ ayla cea bl\u00e2nd\u00e3 \/ si lin curg\u00e3toare\u201d. \u00cen plus, dualismul tipic feminin, cel al unei lebede albe coexist\u00e2nd cu leb\u00e3da neagr\u00e3, e rezolvat \u00eenc\u00e3 dinainte printr-un poem revelator-mistic, \u00een care, dintr-o dat\u00e3, survine un \u201etu\u201d definitoriu: \u201edegetele mele \/ te recompun \/ esti puzzle-ul epidermei \/ de dincolo de lume \/ \u00een contopirea noastr\u00e3 \/ resimt vibratiile mistice \/ ale universului \/ cele 7 energii ale luminii \/ ayla tu esti \/ sahasrara \u2013 agnya \u2013 vishuddhi \/ anahata \u2013 nabhi &amp; manipura \/ swadisthan \u2013 mooladhara\u201d. Ni se pune pe tapet o foarte curat\u00e3 lectie de comic involuntar, de risc enorm, entuziasmat peste m\u00e3sur\u00e3, un Gelu Vlasin adolescent \u00een ciuda v\u00e2rstei, amorezat \u00eenc\u00e3 o dat\u00e3 pentru prima dat\u00e3.<br \/>\n<strong>Maculatur\u00e3 si sublim<\/strong><br \/>\nCiclul secund, intitulat \u201ecalendarium\u201d, cuprinde cele sapte zile din s\u00e3pt\u00e3m\u00e2n\u00e3 pe post de texte cu versuri punctate final, cu nume ca \u201emanasia\u201d, \u201edobos\u201d, \u201ecoman\u201d si \u201eperta\u201d incluse, la care se adaug\u00e3 cele \u201e153 de cuvinte pentru Irina\u201d dedicate lui Claudiu Komartin (pe care Vlasin \u00eel mentioneaz\u00e3 de trei ori \u00een carte), poem ce rescrie textul initial din \u201eCircul domestic\u201d al mai t\u00e2n\u00e3rului confrate. \u00cen rest, aglomer\u00e3ri desuete (\u201echipul t\u00e3u \/ (&#8230;) ront\u00e3indu-si umbra trecutului\u201d \u2013 \u201epoem irlandez\u201d), cuplate cu literaliz\u00e3ri metaforice facile: inima luat\u00e3-n dinti (\u00een \u201epreinfarct\u201d) sau \u201ede-aia omul si-a luat \/ lumea-n cap \/ ca s\u00e3 simt\u00e3 \/ toat\u00e3 \/ greutatea \/ p\u00e3m\u00e2ntului\u201d (\u201ecircumvolutiune\u201d).<br \/>\nUltima sectiune, \u201esentire\u201d, se \u00eentoarce la \u201e\u00eenl\u00e3untrul st\u00e3rii \u2013 adic\u00e3 \u00een simtirea pur\u00e3\u201d si duce la extrem deficientele schitate \u00een prima parte. Poetul ajunge s\u00e3 se autociteze f\u00e3r\u00e3 menajamente (\u201efrumosul meu este g\u00e2ndul suprapus peste senzatia de atingere\u201d), l\u00e3s\u00e2nd pagina mai mult alb\u00e3. Versul devine punctat median, eseistic, iar poemele se comport\u00e3 ca niste notatii fugare, pe care un comentator mai binevoitor le-ar putea considera fragmente neoromatice. Numai c\u00e3 filosofia lui Gelu Vlasin e hiperdiluat\u00e3, ca o doz\u00e3 homeopatic\u00e3, homeopoetic\u00e3, pseudopanseurile sale nefiind ale unei deveniri \u00eentru fiint\u00e3, ci, pe dos, ale fiintei \u201e\u00eentru devenire\u201d, sau, asa cum singur afirm\u00e3 pe manseta volumului, \u201edevenirea \u00eentru devenire\u201d. Pe l\u00e2ng\u00e3 faptul c\u00e3 mai afl\u00e3m cu stupoare si f\u00e3r\u00e3 comentarii posibile c\u00e3 \u201eesti un c\u00e3l\u00e3tor numai dac\u00e3 stii s\u00e3 c\u00e3l\u00e3toresti\u201d, care mai de care mai \u00eengrosatele si mai \u00eenclinatele cuvinte coboar\u00e3 direct \u00een ridicol, desi probabil sunt sincere: \u201eiubesc iubindu-m\u00e3. si asta \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 sunt acolo atunci c\u00e2nd trebuie. d\u00e3ruindu-te devii suficient de liber \u00eenc\u00e2t s\u00e3 simti. si asta am remarcat cu mare bucurie la tine. stii s\u00e3 te d\u00e3rui. si mai ales, ai \u00eenv\u00e3tat s\u00e3 simti.\u201d La final, cu m\u00e2n\u00e3 de maestru, Vlasin ajunge p\u00e2n\u00e3 dincolo de p\u00e2nzele albe cu vocabularul otios al simtirii si tr\u00e3irii: \u201es\u00e3 descoperi simtirea tr\u00e3indu-te. cred c\u00e3 asta-i chintesenta existential\u00e3. elimini bariere. dep\u00e3sesti limite.\u201d Pentru c\u00e3, nu-i asa, \u201ede fapt cred c\u00e3-i mai degrab\u00e3 o continuitate vibrational\u00e3 dec\u00e2t o permanent\u00e3 \u00eentrerupt\u00e3. (&#8230;) dorinta\u201d. Etc, etc, etc.<br \/>\nNu contest meritul autorului \u00een ce priveste activitatea lui pe internet, \u00eens\u00e3 nu m\u00e3 pot abtine s\u00e3 nu remarc un fapt ur\u00e2t la modul acut: modul \u00een care Cartea Rom\u00e2neasc\u00e3 public\u00e3 maculatur\u00e3 (a se vedea inclusiv Dan Sociu, \u201ePavor nocturn\u201d), dar \u00een schimb nu acord\u00e3 premiul pentru debut \u00een poezie. Nu exist\u00e3 scuze pentru asta. Pentru c\u00e3 ultima parte a volumului de fat\u00e3 poate fi resimtit\u00e3 ca o jignire. De fapt, \u00een afar\u00e3 de primul ciclu, suprarealist \u00een esent\u00e3, \u201eAyla\u201d nu merita s\u00e3 fie publicat. Pe l\u00e2ng\u00e3 faptul c\u00e3 e firav, e un volum prost scris. Nu minimalist, ci minimal, minim \u00een ale poeziei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Gelu Vlasin, Ayla, Cartea Rom\u00e2neasc\u00e3, Bucuresti, 2011, 80 p.. &nbsp; \u201e\u00centr-o lume a efemerului si a ignorantei dus\u00e3 p\u00e2n\u00e3 dincolo de limite, \u00eentr-o lume prea gr\u00e3bit\u00e3 si preocupat\u00e3 de materialitate, \u201eAyla\u201d devine punctul de reper necesar, devine centrul p\u00e3m\u00e2ntului, alma mater. \u00centruchip\u00e2nd sublimul existential, doza de imaginar luminos, \u201eAyla\u201d reprezint\u00e3 o incantatie transmis\u00e3 \u00eenspre tot&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/trairea-intru-simtire\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Trairea \u00eentru simtire<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6628,25,6627,5660,6004,6193],"class_list":["post-9506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ayla","tag-cartea-romaneasca","tag-gelu-vlasin","tag-poeti-romani-de-azi","tag-poezia-de-azi","tag-poezie-actuala-romaneasca"],"views":1481,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9506"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9506\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}