Mult\u00e3 lume se \u00eentreab\u00e3, pretutindeni si nu f\u00e3r\u00e3 un anume temei, dac\u00e3 nu cumva viitorul nu ne va aduce un colaps economic f\u00e3r\u00e3 precedent. Ceva \u00eenc\u00e3 mai teribil dec\u00e2t actuala criz\u00e3 mondial\u00e3, si asa destul de sever\u00e3!
\nGlobalizarea a potentat nivele de prosperitate exceptional\u00e3 \u00een t\u00e3rile dezvoltate si a constituit o adev\u00e3rat\u00e3 man\u00e3 cereasc\u00e3 pentru sute de milioane de muncitori s\u00e3raci din China si din alte t\u00e3ri, mai cu seam\u00e3 din Asia, dar a reprezentat si un veritabil cosmar pentru someri, \u00een alte p\u00e3rti ale lumii. Spre deosebire de pietele nationale, care \u00een mod normal sunt suportate de o structur\u00e3 ampl\u00e3 de institutii normative, pietele globale nu pot conta pe asemenea fundamente solide: nu exist\u00e3 nici o autoritate global\u00e3 de ultim\u00e3 instant\u00e3, care s\u00e3 hot\u00e3rasc\u00e3 si s\u00e3 reglementeze situatia la nivel global, nici un fel de regim fiscal global, nici o retea de securitate global\u00e3 si, \u00een mod firesc, nu exist\u00e3 o democratie global\u00e3. Aceast\u00e3 form\u00e3 de guvernare cu legi nescrise e at\u00e2t de fragil\u00e3, \u00eenc\u00e2t expune pietele globale la instabilitate, ineficient\u00e3 si deficit de legitimitate public\u00e3. Dezechilibrul \u00eentre puterea national\u00e3 a guvernelor si natura global\u00e3 a pietelor reprezint\u00e3 miezul \u00eensusi al problemei globaliz\u00e3rii. Un sistem economic mondial s\u00e3n\u00e3tos are nevoie de un compromis inteligent \u00eentre cele dou\u00e3 elemente.
\nAceasta e p\u00e3rerea unui specialist de clas\u00e3, Dani Rodrik, profesor de economie politic\u00e3 international\u00e3 la Kennedy School of Government, Harvard University, autorul unei foarte recente c\u00e3rti intitulat\u00e3, semnificativ, \u201eThe Globalization Paradox: Democracy and the Future of the World Economy\u201c (New York: W. W. Norton, 2011). Prea mult\u00e3 putere acordat\u00e3 guvernelor nationale duce inevitabil la protectionism si autarhie, observ\u00e3 el. Pe de alt\u00e3 parte, prea mult\u00e3 libertate dat\u00e3 pietelor mondiale rezult\u00e3 \u00eentr-o economie global\u00e3 instabil\u00e3, lips\u00e3 de consens social si politic din parte celor care ar trebui s\u00e3 fie tocmai beneficiarii emancip\u00e3rii si lipsei de protectionism. Pentru a repune pe picioare, pe o baz\u00e3 mai solid\u00e3, sistemul economic mondial, trebuie \u00eenteles mai profund fragilul echilibru dintre piete si guvernarea lor. \u00cen special, remarc\u00e3 Rodrik, se impune acceptarea ideii c\u00e3 pietele si guvernele nu sunt alternative, ci complementare. Dac\u00e3 vrem s\u00e3 avem piete mai multe si mai bune, trebuie s\u00e3 avem parte si de mai mult\u00e3 guvernare c\u00e2t mai adecvat\u00e3. Piata functioneaz\u00e3 mai bine nu atunci c\u00e2nd guvernul e slab, ci c\u00e2nd statul e puternic. Apoi, capitalismul nu este un model univoc: prosperitatea economic\u00e3 si stabilitatea pot fi obtinute prin diverse combinatii de sisteme institutionale, \u00een domeniul organiz\u00e3rii fortei de munc\u00e3, al sectorului financiar, al gestiunii \u00eentreprinderilor, al bun\u00e3st\u00e3rii generale si asa mai departe. Natiunile au dreptul inalterabil de a alege dintr-o pluralitate de sisteme, conform exigentelor lor, a traditiilor si sistemului lor de valori.
\nChiar dac\u00e3 acestea sunt idei pe care, aparent, mai toat\u00e3 lumea le cunoaste, ele se dovedesc fundamentale \u00een crearea unei perspective noi \u00een raportul dintre globalizare si democratie, \u00een \u00eencercarea de a aproxima gradul \u00een care aceste dou\u00e3 concepte se pot adecva reciproc. Odat\u00e3 \u00eenteles faptul c\u00e3 pietele globale, pentru a putea functiona \u00een mod corespunz\u00e3tor, necesit\u00e3 institutii publice de guvernare si securitate, si c\u00e3 statele nationale pot avea preferinte diverse \u00een ceea ce priveste formele pe care aceste institutii si sisteme normative le pot lua, c\u00e3p\u00e3t\u00e3m imediat o imagine mult mai nuantat\u00e3 a globaliz\u00e3rii si a problemelor ei.
\nP\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3, ceea ce este cel mai important de priceput, conform specialistului american, e \u201etrilema\u201c politic\u00e3 fundamental\u00e3 a economiei mondiale. Iat\u00e3 cum se exprim\u00e3 aceasta. Nu este posibil\u00e3 prezervarea intact\u00e3, \u00een mod simultan, a democratiei, a autodermin\u00e3rii nationale si a globaliz\u00e3rii economice. Dac\u00e3 vrem ca globalizarea s\u00e3 se dezvolte si s\u00e3 se extind\u00e3, trebuie s\u00e3 renunt\u00e3m fie la statul national ca atare, fie la democratie. Dac\u00e3, pe de alt\u00e3 parte, vrem s\u00e3 ap\u00e3r\u00e3m si s\u00e3 extindem democratia, trebuie s\u00e3 alegem \u00eentre statul national si integrarea economic\u00e3 international\u00e3. \u00cen fine, dac\u00e3 vrem s\u00e3 promov\u00e3m statul national si principiul autodetermin\u00e3rii, trebuie ales \u00eentre potentarea democratiei si extinderea globaliz\u00e3rii. Problemele majore ale economiei mondiale rezult\u00e3 din refuzul ce s-a manifestat p\u00e2n\u00e3 acum de a ne confrunta deschis cu aceste optiuni ineluctabile.
\nA face s\u00e3 progreseze deopotriv\u00e3 democratia si globalizarea ar fi, eventual, posibil, dar trilema lui Rodrik sugereaz\u00e3 c\u00e3 pentru un astfel de scenariu ar fi necesar\u00e3 crearea unei comunit\u00e3ti politice globale, un proiect cu mult mai ambitios dec\u00e2t tot ceea ce s-a v\u00e3zut \u00een trecut si ce s-ar putea imagina pentru viitorul apropiat. Guvernarea democratic\u00e3 global\u00e3 e o himer\u00e3, o utopie ce pare dificil de realizat chiar si \u00eentr-un context mult mai restr\u00e2ns, cum este, de pild\u00e3, Eurozona. Orice model de guvernare global\u00e3 despre care am putea spera c\u00e3 va fi cu adev\u00e3rat realizat \u00een vremurile noastre ar fi doar o versiune extrem de limitat\u00e3 a globaliz\u00e3rii economice.
\nConcluzia lui Dani Rodrik este c\u00e3 trebuie f\u00e3cute alegeri clare \u00een aceast\u00e3 trilem\u00e3. El nu are nici un dubiu \u00een a afirma c\u00e3 democratia si autodeterminarea national\u00e3 trebuie s\u00e3 prevaleze asupra hiperglobaliz\u00e3rii. Democratiile nationale au dreptul de a-si proteja propriul sistem social si, c\u00e2nd acest drept intr\u00e3 \u00een conflict cu exigentele economiei globale, aceasta din urm\u00e3 trebuie s\u00e3 cedeze si s\u00e3 se adecveze. Restituirea puterii democratiilor nationale ar garanta baze mult mai solide economiei mondiale, si tocmai \u00een aceasta const\u00e3 paradoxul extrem al globaliz\u00e3rii. Un strat subtil de reguli internationale, care s\u00e3 lase loc amplu de manevr\u00e3 guvernelor nationale ar duce la o globalizare mai bun\u00e3 dec\u00e2t cea pe care o avem ast\u00e3zi, la un sistem ce ar putea rezolva aspectele negative ale globaliz\u00e3rii, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 stirbeasc\u00e3 \u00eens\u00e3 cu nimic marile ei beneficii economice.
\nAsadar, nu e nevoie neap\u00e3rat de o globalizare extrem\u00e3 ci, mai degrab\u00e3, de o globalizare inteligent\u00e3!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mult\u00e3 lume se \u00eentreab\u00e3, pretutindeni si nu f\u00e3r\u00e3 un anume temei, dac\u00e3 nu cumva viitorul nu ne va aduce un colaps economic f\u00e3r\u00e3 precedent. Ceva \u00eenc\u00e3 mai teribil dec\u00e2t actuala criz\u00e3 mondial\u00e3, si asa destul de sever\u00e3! Globalizarea a potentat nivele de prosperitate exceptional\u00e3 \u00een t\u00e3rile dezvoltate si a constituit o adev\u00e3rat\u00e3 man\u00e3 cereasc\u00e3 pentru… Cite\u0219te mai mult »Paradoxurile globalizarii (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[574,6621,6622,6620,6623],"class_list":["post-9498","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-china","tag-dani-rodrik","tag-globalizarea","tag-paradoxurile-globalizarii","tag-piete-globale"],"views":2141,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9498","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9498"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9498\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}