{"id":9469,"date":"2011-10-12T20:45:51","date_gmt":"2011-10-12T18:45:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9469"},"modified":"2011-10-12T20:46:57","modified_gmt":"2011-10-12T18:46:57","slug":"ce-mai-inseamna-viitorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-mai-inseamna-viitorul\/","title":{"rendered":"Ce mai \u00eenseamna viitorul"},"content":{"rendered":"<p>De la cei convinsi ca ar fi o chestiune de higiena intelectuala care trebuie traita si tratata cu masura la cei care, prea sus catarati pe soclul propriei \u00eenchipuiri de \u00eendrumatori ai natiei \u00een deruta, gasesc ca nu merita luata \u00een serios at\u00e2ta vreme c\u00e2t se manifesta doar \u00een raport cu trecutul socialist, nostalgia a preocupat si preocupa. Numeroase publicatii i-au acordat \u00een consecinta \u00eentelegere si spatiu suficient pentru ca discutia sau dezbaterea, la alegere, asemenea multor altora de acelasi gen, sa poata fi luata \u00een seama de nostalgici si antinostalgici si continuata cu o cafea sau o bere rece la \u00eendem\u00e2na. Toamna bl\u00e2nda din acest an si vestile proaste din tara si din lume predispun probabil mai mult ca altadata la aceste exercitii practic inutile, fiindca realitatea este \u00eencapat\u00e2nata, despre ce-a fost p\u00e2na \u00een urma cu douazeci si unu de ani si ce este de atunci.<br \/>\nDincolo de consideratii ideologice, de sistem economic si politic, Rom\u00e2nia de azi nu avea cum sa mai fie Rom\u00e2nia de ieri. Aproape un sfert de secol \u00een existenta unei tari \u00eenseamna mult. Oricum ar fi fost organizata economic si politic dupa dezastrul de la care s-a pornit la \u00eenceputul anului 1990, societatea rom\u00e2neasca s-ar fi dezvoltat. Nu s-ar fi construit poate noi stadioane, poate nici pasajul Basarab si c\u00e2teva sute de kilometri de autostrada, dar tara s-ar fi schimbat, ar fi tinut \u00eentr-un fel sau altul pasul cu schimbarile din lume. Sistemele sociale se pot, bine\u00eenteles, autodistruge, s-a mai vazut de-a lungul timpului si s-ar mai putea sa traim (cel putin unii dintre noi) disparitia capitalismului cum am trait disparitia socialismului, dar reflexul de supravietuire al comunitatilor umane sudate de aceeasi istorie, limba, traditii e prea puternic pentru ca noi sau vechi forme de organizare sociala si politica sa nu se impuna. Capatuita \u00eensa cu o revolutie cum numai la noi putea sa se \u00eent\u00e2mple si doar la capatul c\u00e2torva ani, transformata \u00eentr-o piata captiva a Occidentului, \u00eentr-un teritoriu unde pescuitorii \u00een ape tulburi si multinationalele vin si pleaca \u00een functie de interesele lor, Rom\u00e2nia e azi un paradis pentru sacalii autohtoni, convine unei minoritati c\u00e2t de c\u00e2t \u00eemplinita financiar si pune la grea \u00eencercare marea majoritate a populatiei.<br \/>\nOric\u00e2ta multumire de a trai \u00een prezent s-ar aduna \u00een mintea si sufletul unuia dintre tinereii (un exemplu printre altele) pusi pe confesiuni publice de \u00eenchis definitiv gura celor care regreta un trecut devenit cu anii confuz, sa ram\u00e2i indiferent \u00een fata imaginilor batr\u00e2nilor si saracilor care se calca pe picioare pentru o plasa electorala cu de-ale gurii nu e o chestiune de individualism bolnavicios, ci de orbire voluntara, de cinism social, de neghiobie asumata. Se pot \u00eendruga vrute si nevrute despre primitivismul sau abrutizarea maruntului popor, despre inapetenta lui pentru democratie si civilizatie, despre lenea lui proverbiala, dar, cum spuneam, realitatea e \u00eencapat\u00e2nata. Argumentele maciuca despre mall-urile, cafenelele si restaurantele pline, despre automobilele care nu mai au loc pe carosabil, despre telefoanele mobile fara de care mersul pe jos sau sezutul la volan n-ar mai fi posibile, despre televizoarele care acopera jumatate din peretele unei camere dintr-un apartament obisnuit, \u00een sf\u00e2rsit, despre toate bunurile utile si mai ales toate gadget-urile civilizatiei \u00een curs trec sub tacere cu buna stiinta si rea vointa ca acest prezent incontestabil al marilor orase din tara \u00een care se misca si se topeste de placere echivoca o paturica sociala fragila ascunde un alt prezent. Rusinos, cutremurator, tragic, inadmisibil. Prezentul celor doua-trei milioane de rom\u00e2ni emigranti, al copiilor care se sinucid de dorul parintilor, al saracilor care scormonesc \u00een pubele, al tinerilor drogati ce se t\u00e2r\u00e2ie pe trotuare, al prostitutiei la drumul mare, al ignorantei si vulgaritatii ce se \u00eentind ca o plaga de nevindecat, al scolilor si spitalelor desfiintate, al jafului \u00een plina zi, al bogatiei si prostului gust etalate la fel de sfidator de protipendada cu staif ca si de protipendada de mahala.<br \/>\nPentru ca multumirea de a trai \u00een Rom\u00e2nia de azi salbatic capitalista sa fie completa, fragila paturica sociala s-a acomodat, se acomodeaza cu un alt prezent: prezentul caragialesc al politicului si politicienilor nostri. Ce-i drept, cu dispretul si malitia de rigoare ce se metamorfozeaza \u00eensa \u00een admiratie si obedienta de \u00eendata ce unul sau altul dintre acesti flacai cu \u00eenceput de burta si aceste demoazele nabadaioase se lasa m\u00e2ng\u00e2iati prezidential pe crestet, \u00eesi \u00eenclina frumusel capul pentru a li se at\u00e2rna la g\u00e2t o medalie oarecare si ce vine, financiar vorbind, cu respectivele dovezi de pretuire nationala, sau \u2013 seductie garantata \u2013 sunt chemati sa slujeasca prezentul si viitorul tarii. Se mai ratacesc printre ei si indivizi mai copti, a caror experienta de viata si de lichelism, redutabile, e la fel de necesara azi si m\u00e2ine si etern bunului mers al societatii rom\u00e2nesti. Amin!<br \/>\n<em><strong>(2 octombrie 2011)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De la cei convinsi ca ar fi o chestiune de higiena intelectuala care trebuie traita si tratata cu masura la cei care, prea sus catarati pe soclul propriei \u00eenchipuiri de \u00eendrumatori ai natiei \u00een deruta, gasesc ca nu merita luata \u00een serios at\u00e2ta vreme c\u00e2t se manifesta doar \u00een raport cu trecutul socialist, nostalgia a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-mai-inseamna-viitorul\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ce mai \u00eenseamna viitorul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6604,6603,6605],"class_list":["post-9469","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-antinostalgici","tag-nostalgici","tag-trecutul-socialist"],"views":3166,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9469","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9469"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9469\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9469"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9469"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9469"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}