{"id":9416,"date":"2011-10-12T20:03:18","date_gmt":"2011-10-12T18:03:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9416"},"modified":"2011-10-12T20:04:21","modified_gmt":"2011-10-12T18:04:21","slug":"uniunea-europeana-criza-si-sfaturile-lui-joschka-fischer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/uniunea-europeana-criza-si-sfaturile-lui-joschka-fischer\/","title":{"rendered":"Uniunea Europeana, criza si sfaturile lui Joschka Fischer"},"content":{"rendered":"<p>O suta de mii de britanici au cerut referendum pentru iesirea din Uniunea Europeana. S-ar putea sa aiba si ei dreptatea lor dar, \u00eenainte de a-si \u201erecastiga libertatea\u201c, autoritatile de la Londra vor trebui sa recurga la cateva evaluari, doua fiind capitale. Prima: daca economia Marii Britanii ar putea face dovada ca se poate deconecta de la cea europeana dupa aproape patru decenii de integrare. A doua: daca, politico-strategic, Londra ar avea de castigat fara Europa \u00een conditiile uriasei presiuni pe care o exercita ascensiunea noilor mari puteri ale lumii, Rusia si China. Aceasta nu \u00eenseamna ca antieuropenismul britanicilor se va domoli. Ei nu se simt prea bine \u00een compania continentalilor iar Uniunea Europeana nu are statut papal, de infailibilitate. Ea poate fi parasita de statele membre. Nici grecii, alti insulari, nu se vad fericiti sub comanda tot mai severa a Bruxelles-ului. Cand Berlinul si FMI le conditioneaza ajutoarele de adoptarea unor planuri de austeritate ei ies \u00een strada. Au devenit revoltatii furiosi ai Europei, uitand de avantajele de care s-au bucurat decenii la rand. Beneficiari ai unor fonduri masive, spaniolii sunt mai calmi \u00een nemultumirile lor si se multumesc cu jucaria pe care au inventat-o: indignati de week-end, ei se asaza linistiti \u00een piete sau \u00een fata bancilor. Moda s-a raspandit deja. \u00cen Olanda, Finlanda si Ungaria, partide extremiste ajunse la guvernare nu \u00eesi ascund anti-europenismul. Din cand \u00een cand, austriecii, suedezii, cehii, polonezii, slovacii stramba si ei din nas. Astfel \u00eencat ne putem \u00eentreba cat de europeni mai sunt europenii?<br \/>\n<strong>A fost pregatita Uniunea Europeana pentru criza?<\/strong><br \/>\nInstitutiile europene de integrare nu au fost pregatite pentru\u00a0 criza, mai ales pentru o criza majora ca cea declansata, de trei ani \u00eencoace, pe plan financiar, economic, social si chiar politic. Aceasta este concluzia aproape generala. De aceea este greu pentru birocratii de la Bruxelles sa gaseasca rapid solutii viabile. Ei improvizeaza din mers. Este un moment dificil care scoate la rampa forta Germaniei si diplomatia Frantei. Sa nu ne facem iluzii: pretul interventiei acestor state va fi platit. Ele \u00eesi vor consolida\u00a0 autoritatea de care au nevoie pentru a \u00eenvinge, cand trebuie, rezistenta la dreptul lor decizional \u00een interiorul Uniunii.<br \/>\nCriza prin care trece Uniunea Europeana trezeste, paradoxal, \u00eengrijorari sau nemultumiri chiar si concurentilor ei mondiali. Chinezii cer Bruxelles-ului sa ia masuri rapide pentru jugularea recesiunii iar presedintele Barack Obama face responsabila Uniunea Europeana pentru unele dintre dificultatile prin care trece economia americana. Reactia nu este motivata numai de interesele economice (ambele state au investitii mari pe batranul continent) ci si de efectul ingineriilor (escrocheriilor) financiare ale bancilor transnationale care lovesc fara alegere trezoreriile lor aflate \u00een raporturi de interferenta.<br \/>\nCum iesim din criza? Cine poate sa stie. Deocamdata vina este aruncata fie pe grabirea procesului de extindere a Uniunii Europene, cum pretinde Finlanda, de exemplu, fie pe lentoarea procesului de integrare. Comisarul sef al Comisiei Europene, Jos\u00e9 Manuel Barroso, \u00een raportul asupra \u201estarii Uniunii\u201c prezentat la sfarsitul lui septembrie, socoteste tendintele de repliere ale unor guverne pe interesele nationale o frana a integrarii si un ferment al fragmentarii. Adica un pericol pentru dezmembrarea Uniunii Europene.<br \/>\n<strong>Sfaturile lui Joschka Fischer<\/strong><br \/>\n\u00cen puzderia de pareri si sfaturi, opiniile fostului vicecancelar si ministru de externe german\u00a0 Joschka Fischer sunt de luat \u00een seama. Mai \u00eentai, pentru ca vin de la un german. Apoi pentru ca Fischer nu este un politician oarecare. Numele lui este vehiculat la candidatura social-democratilor si verzilor la alegerile din 2013, pentru Cancelaria Germaniei. Criza prin care trece Uniunea Europeana, sustine Joschka Fischer, ar putea fi o sansa pentru federalizarea Europei. Nimic paradoxal \u00een acest rationament la un german care stie ca \u00een istorie un razboi pierdut nu \u00eenseamna neaparat o \u00eenfrangere. Dl. Fischer, prin anii \u201870 militant revolutionar de strada, si-a schimbat substantial idealul politic. El a devenit europenist convins. A participar \u00eempreuna cu alti politicieni de marca la crearea, \u00een 2010, a Grupului Spinelli care propovaduieste activ federalizarea Europei. Asta pe un plan continental. Pe plan intern, el este cel care, \u00eempreuna cu cancelarul social-democrat Gerhardt Schroeder si cu ministrul Apararii Rudolf Scharping au aprobat iesirea armatei germane din granitele statului si participarea acesteia la un razboi \u00een Europa. Cel din Kosovo, \u00een 1999. Europa federala nu este un vis recent al dlui Fischer. Cu scuzele de rigoare, gasesc potrivit sa reproduc aici un mic paragraf din cartea \u201eUn Talleyrand pentru Romania\u201c pe care am publicat-o \u00een 2006, pentru ca \u00een el reapare conceptul german de federalizare: \u201e\u00cen cadrul unei conferinte tinuta de Joschka Fischer la Universitatea Humboldt, pe cand era ministru de Externe, Germania a lansat anticipat ideile sale pentru proiectul federalizarii Europei. A tinut, oare, sa le testeze din vreme, \u00eenainte de declansarea pregatirilor pentru Constitutia Europei? Tot ce se poate. Oamenii politici din Europa au fost luati prin surprindere si s-au pronuntat oarecum tarziu si prudent\u201c (p. 70). Consecvent idealurilor sale, \u00eentr-o noua conferinta tinuta la Parlamentul European si \u00eentr-un interviu dat publicatiei \u201eLe Nouvel Observateur\u201c, Fischer reia\u00a0 proiectul federalizarii Europei fiind ceva mai explicit cu ceea ce vrea, nu neaparat si mai convingator. El sustine ca europenii \u00eesi pierd constant din suveranitate si ca salvarea ar putea veni de la crearea Statelor Unite ale Europei. \u201e\u00cen fiecare zi pierdem \u00een fata puterilor noi. Cu toate acestea, \u00eenca ne mai punem \u00eentrebarea daca trebuie sa abandonam suveranitatea sau nu. Oricum ne pierdem aceasta suveranitate. Ea pleaca \u00een alta parte, catre puteri neeuropene din Est (China etc.). Pierdem din importanta, ne pierdem pozitia. Lumea se schimba \u00eentr-un mod spectaculos, iar europenii trebuie sa raspunda la \u00eentrebarea: cum va arata Europa \u00een viitorii zece ani?\u201c. Pacatul statelor membre ale Uniunii Europene ar fi ca urmaresc prea mult interesele proprii si prea putin pe cele comune ale Uniunii. \u201eCriza este un dascal sever. Ne obliga sa fim uniti, \u00een special \u00een zona euro. Acest lucru este evident. Eu fac parte din tabara optimistilor. Criza va determina Europa sa puna \u00een practica o uniune economica. La aceasta nu vad alternativa\u201c. Cauzele dificultatilor prin care trece Uniunea Europeana ar fi: divergentele \u00eentre mecanica integrarii tehnocrate si egoismul sau inconstienta natiunilor batrane care refuza sa-si dea mana. Criza poate fi folosita pentru progresul proiectului Europei cu conditia ca avangarda (zona euro, n.n.) sa accepta sa sacrifice din suveranitatea ei pentru a-si putea permite sa-si desfasoare forta si sa se faca ascultata\u201c.<br \/>\n<strong>Nemultumit pana si de propriul cancelar<\/strong><br \/>\nAngela Merkel nu este la \u00eenaltimea momentului, considera dl Fischer. \u201eConfruntata cu reactii emotionale, Angela Merkel nu este \u00een pozitia unui lider care sa orchestreze de sus un proces istoric. Provocarea pentru ea este de a avansa spre federalizare care ar putea sa se organizeze \u00een jurul Frantei si Germaniei. Daca lucrurile sunt tratate serios, sunt convins ca majoritatea germanilor va reveni pe pozitii proeuropene\u201c.\u00a0 \u00cel \u00eentelegem, vin alegerile pentru postul de cancelar. Dar nu putem trece peste conceptul lui politic tocmai pentru ca perspectiva lui de a deveni cancelar este deschisa. \u00cen plina batalie pentru salvarea unitatii Europei el nu vede nimic grav \u00een sacrificarea Greciei. \u201eNoi comitem o mare eroare tratand Grecia ca o \u00eentreprindere. Statul grec va continua sa existe chiar daca economia sa da faliment. Bine\u00eenteles ca Grecia trebuie sa se schimbe. Dar de ce sa reprosam unei tari, \u00een plina depresie economica si psihologica,\u00a0 faptul ca este \u201elenesa\u201c? Grecilor trebuie sa li se ofere ceva de care au nevoie, adica o perspectiva. Trebuie sa li se spuna ca Europa poate sa-i ajute sa se doteze cu infrastructura \u00een educatie, \u00een turism, \u00een industria verde pe care le-o ofera soarele si marea. Cu acest tip de argumente poate fi potolit tineretul. \u00cen acelasi timp, trebuie sa li se explice germanilor ca ei sunt marii beneficiari ai euro. Nu numai pentru ca zona euro absoarbe 60% din exporturile lor. \u00cen afara acestei zone, datorita monedei unice, \u00een comparatie, de exemplu, cu produsele elvetiene, produsele noastre sunt foarte competitive\u201c. Concluzia este previzibila: este nevoie de integrare pe toate planurile. Crearea structurilor supranationale devine o necesitate istorica: \u201eImposibil sa mai dam \u00eenapoi. \u00cencercati sa faceti un ou pornind de la omleta\u201c,\u00a0 \u00eei \u00eendeamna Fischer pe sceptici.<br \/>\nNemultumiti de angajamentele luate de Angela Merkel de a sprijini masiv Grecia, dar mai ales de perspectivele nebuloase din zona euro, 60% dintre germani sunt favorabil revenirii la marca, moneda lor de altadata. O preferinta obtuza pentru care Fischer \u00eei considera pe compatriotii lui provinciali nostalgici. El le aminteste ca nu cu multi ani \u00een urma germanii au depasit vremuri grele si au acceptat sa faca eforturi economice, psihologice, financiare pentru suportarea efectelor si costurilor reunificarii Germaniei. Cand le era mai greu, au primit lectii de conduita. Fischer \u00eesi aminteste de umilinta pe care a\u00a0 provocat-o, \u00een ianuarie 2000, fostul premier spaniol Jos\u00e9 Maria Aznar care i-a cerut cancelarului Schroeder sa conduca mai bine economia Germaniei!<br \/>\nDupa Fischer, actuala criza prin care trece Uniunea Europeana nu este economica ci politica si tocmai din aceasta cauza poate fi pus \u00een pericol proiectul major european. Nu este firesc sa existe o moneda unica, \u201eintegrata\u201c si administrarea ei sa ramana la latitudinea fiecarei natiuni. O astfel de evolutie nu a fost de dorit iar daca ea s-a produs nu este de acceptat \u00een continuare. \u201eSolutia \u2013 o forma de uniune fiscala \u2013 presupune ca cele 17 state ale Eurogrupului, avangarda Europei, sa accepte mai mult transfer de suveranitate unei entitati supranationale\u201c. Aceasta cale ar scurta drumul spre Europa federala. Dar Fischer se \u00eentreaba firesc: este pregatita Franta pentru aceasta? \u00centrebarea este retorica. Raspunsul este cunoscut: nu, Franta nu accepta o Europa federala ci o uniune de state sau de natiuni suverane. Federalismul presupune conducerea de la un centru. Unde s-ar afla acesta!?<br \/>\nSa punem si noi o \u00eentrebare: astazi, \u00een plina criza, ce vor statele europene?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O suta de mii de britanici au cerut referendum pentru iesirea din Uniunea Europeana. S-ar putea sa aiba si ei dreptatea lor dar, \u00eenainte de a-si \u201erecastiga libertatea\u201c, autoritatile de la Londra vor trebui sa recurga la cateva evaluari, doua fiind capitale. Prima: daca economia Marii Britanii ar putea face dovada ca se poate deconecta&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/uniunea-europeana-criza-si-sfaturile-lui-joschka-fischer\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Uniunea Europeana, criza si sfaturile lui Joschka Fischer<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[637,6578,6579,6577],"class_list":["post-9416","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza","tag-economia-marii-britanii","tag-iesirea-din-ue","tag-joschka-fischer"],"views":1900,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9416","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9416"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9416\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9416"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9416"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9416"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}