{"id":939,"date":"2009-12-24T00:42:18","date_gmt":"2009-12-23T22:42:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=939"},"modified":"2009-12-24T00:43:11","modified_gmt":"2009-12-23T22:43:11","slug":"manifestele-revolutieilibertatea-ca-sablon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/manifestele-revolutieilibertatea-ca-sablon\/","title":{"rendered":"Manifestele rEvolutiei\/Libertatea ca sablon"},"content":{"rendered":"<p>Lansata la Iasi (14 decembrie), la Timisoara (19 decembrie) si la Bucuresti (22 decembrie), antologia \u201eManifest.20.rEvolutie\u201c \u00eencearca sa recupereze, prin poezie si vizual, tensiunea revolutionara a lui decembrie 1989, dupa doua decenii.<br \/>\nDoua decenii \u00een care, ca fragmente de biografie subiectiva, fiecare si-a construit revolutia lui. Un construct mai mult sau mai putin emotional, o secventa de istorie recenta ale carei adevaruri (de cronica, de memorial) nu de putine ori nu coincid cu bruma de date, de cifre, de fraze seci ori pompoase, de trecut \u00een statistici ori de rostit de la tribuna. Obiecte de cercetare pentru o puzderie de institute, organizatii si asociatii ce continua sa \u00eenece, din pacate, \u00eentr-o noua (veche) limba de lemn Revolutia rom\u00e2na.<br \/>\nInitiatorii evenimentului \u201eManifest.20.rEvolutie\u201c, poetul Dan Mircea Cipariu \u2013 pentru componenta literara \u2013 si artistul Mihai Zgondoiu \u2013 pentru componenta vizuala \u2013 au dorit sa reuneasca, \u00eentr-un proiect multiart, amintirile unor participanti la faptul istoric, \u00een linia \u00eent\u00e2i, \u00een marea masa, \u00een unitati militare sau chiar \u00een clasele \u00eenfrigurate ale unor scoli de provincie. Participanti ale caror g\u00e2nduri si fapte s-au suprapus ori s-au transmis precum efectele unei stafete pe traseul, de-acum reper istoric, Iasi \u2013 Timisoara \u2013 Bucuresti.<br \/>\nAm numit acest \u201emanifest\u201c eveniment pentru ca nu e vorba numai despre o antologie dupa 20 de ani.<br \/>\n\u00cen 8 decembrie, instalatia \u2013 actiune \u201eEst\/Vest.20\u201c (Aurel Tar, Florin Tomescu, Mihai Zgondoiu si invitatii lor Saddo&amp;Other si Lucian Munteanu), gazduita de \u201eAtelier 030202\u201c (Galeria Noii Sali aTeatrului de Comedie) recompunea, cu efecte si defecte, cu \u00eempliniri si derapaje, mostenirea (vizuala) a revolutiilor est-europene din 1989, sub semnul lui Berlin Mauer (Zidul Berlinului), ca relicva si ca legenda a Europei contemporane.<br \/>\nLibertatea ca sablon vizual si ca fotograma subiectiva a nutrit lucrarile alb-negru ale lui Mihai Zgondoiu, care au devenit suport vizual si nu comentariu formal pentru cele 60 de poeme a 20 de poeti antologati \u00een elegantul, sobrul volum publicat, \u00een 800 de exemplare, de Editura Brumar din Timisoara (editor Robert Serban). Poetii nu au vazut anterior editarii cele 20 de lucrari ale caror elemente sunt recognoscibile \u00een tesaturile multor poeme, chiar \u00een structurile de profunzime ale acestora, fapt ce demonstreaza ca artistul a ales tocmai \u201efulguratiile\u201c revolutionare care au intrat, de doua decenii \u00eencoace, \u00een imaginarul colectiv.<br \/>\nVineri, 18 decembrie, c\u00e2te un poem al fiecarui poet antologat, imprimat pe o cartolina ce reproduce c\u00e2te o lucrare a t\u00e2narului artist vizual amintit, a devenit \u201emanifest\u201c. Piesa \u00eentr-o actiune-performance cu mare \u00eencarcatura emotionala, \u201eZbor.20.rEvolutie\u201c. La\u00a0 Timisoara, dupa \u201eRecviemul\u201c lui Giuseppe Verdi interpretat de orchestrele si corurile reunite ale Filarmonicii si Operei din metropola, sub bagheta dirijorului Guillermo Garcia Calvo (coordonarea artistica apartin\u00e2ndu-i directorului Operei de Stat din Viena, Ioan Holender), dupa imaginile oferite evenimentului de TVR Timisoara, \u00eensotite de texte semnate de Herta M\u00fcller si Viorel Marineasa (rostite de actori timisoreni si de Victor Rebengiuc), Mihai Zgondoiu a aruncat dintr-un elicopter 50.000 de cartoline \u2013 manifeste. Cu poeme scrise de Ana Blandiana, Eugen Bunaru, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comanescu, Simona Constantinovici, Ioan Craciun, Serban Foarta, Florin Iaru, Petru Iliesu, Ion Monoran, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Costel Stancu, Moni Stanila, Liviu Ioan Stoiciu, Robert Serban, Marcel Tolcea, Varujan Vosganian.<br \/>\nUn simbolic \u201etratat de istorie\u201c dupa 20 de ani, desfacut \u00een 50.000 de pagini oferite timisorenilor chiar \u00een locul \u00een care, acum doua decenii, cadeau primele victime ale turbionului revolutionar. \u201eTratat\u201c ce reuneste poeti din trei generatii, dispusi sa-si aminteasca si sa completeze \u00een stiluri si accente hiperpersonale, memorialul Revolutiei rom\u00e2ne. De la expresionismul cu tuse civic \u2013 morale ale Anei Blandiana, la rimele rare, \u00eenchegate \u00een cheie muscator ironica ale lui Serban Foarta. De la absurdul incitant spre revolta al lui Florin Iaru, la sarcasmul suprarealist al lui Petru Iliesu. De la viziunile purificator christice, de jertfa si renastere ale lui Varujan Vosganian, la reflexivitatea taioasa a regretatului Ion Monoran. De la confesiunile \u2013 marturii ale lui Cassian Maria Spiridon, la imageriile insolite ale lui Bogdan O. Popescu. De la fotogramele personalizat reflexiv \u2013 lirice ale lui Nicolae Prelipceanu, la suprarealismul \u00een ebulitie al lui Marcel Tolcea. De la biografismul vectorial prezent-trecut, despodobit de artificii al Denisei Comanescu, la poemele palimpsest \u00een care fragmentarismul devine lirica pura ale lui Liviu Ioan Stoiciu.<br \/>\nDan Mircea Cipariu e un privitor atent prin \u201egeamurile negre\u201c, un subtil expresionist de scoala noua, iar Simona Constantinovici propune cititorilor energetice flash-uri post-revolutionare.<br \/>\nIoan Craciun, Moni Stanila, Eugen Bunaru, Costel Stancu, Robert Serban sunt infuzia de s\u00e2nge (poetic) proaspat al acestei antologii. Testimoniile lor deloc formale, deloc complezente, sub pecetea tineretii, directe, taioase, dezbarate de iluzii false e un capitol cu greutate al \u201eManifestului\u201c.<br \/>\nCa aceasta poezie recuperatoare de memorie, materia prima a antologiei rEvolutiei, are priza la public au dovedit-o lecturile de la Iasi (Primaria municipiului), Timisoara (Casa Jecza\/Fundatia TRIADE) si Bucuresti (Primaria Sectorului 2, Galeria Dialog). Ca \u00een Rom\u00e2nia, chiar \u00een vreme de criza, mecenatul \u00eenca exista, au dovedit-o Fundatia Interart TRIADE, NIRO INVESTMENT Group (presedinte Nicolae Dumitru), primarii Neculai Ontanu (Sector 2 Bucuresti), Gheorghe Nichita (Iasi), Gheorghe Ciuhandu (Timisoara). Evenimentul a fost intiat de Asociatia EuroCulturart, Fundatia Interart TRIADE (producatori) si Radio Rom\u00e2nia Cultural (coproducator)<br \/>\nTirajul antologiei \u201eManifest.20.rEvolutie\u201c va fi oferit unor biblioteci, colegii si universitati din Iasi, Timisoara si Bucuresti. Revista \u201eCultura\u201c a fost partener media al evenimentului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lansata la Iasi (14 decembrie), la Timisoara (19 decembrie) si la Bucuresti (22 decembrie), antologia \u201eManifest.20.rEvolutie\u201c \u00eencearca sa recupereze, prin poezie si vizual, tensiunea revolutionara a lui decembrie 1989, dupa doua decenii. Doua decenii \u00een care, ca fragmente de biografie subiectiva, fiecare si-a construit revolutia lui. Un construct mai mult sau mai putin emotional, o&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/manifestele-revolutieilibertatea-ca-sablon\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Manifestele rEvolutiei\/Libertatea ca sablon<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[456,538,457,537,458],"class_list":["post-939","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-aurel-tar","tag-dan-mircea-cipariu","tag-florin-tomescu","tag-manifest-20-revolutie","tag-mihai-zgondoiu"],"views":2364,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/939","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=939"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/939\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}