{"id":9326,"date":"2011-10-12T17:15:17","date_gmt":"2011-10-12T15:15:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9326"},"modified":"2011-10-12T17:17:54","modified_gmt":"2011-10-12T15:17:54","slug":"statul-palestinienilor-intre-legitimitate-si-ambiguitati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/statul-palestinienilor-intre-legitimitate-si-ambiguitati\/","title":{"rendered":"Statul palestinienilor  \u00eentre legitimitate si ambiguitati"},"content":{"rendered":"<p>Noua sesiune a Adunarii generale a ONU va fi marcata din nou de chestiunea palestiniana. \u00cen timp ce lumea araba se afla \u00eenca \u00een criza, liderul palestinian Mahmoud Abbas a \u00eenaintat secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, cererea de recunoastere a unui stat palestinian, cu capitala la Ierusalimul de Est. Din luna mai, de c\u00e2nd a devenit publica intentia lui Abbas, a fost pusa \u00een miscare o \u00eentreaga masinarie pentru blocarea acestei initiative. Evident, cel mai interesat \u00een anihilarea demersului este Israelul. Dar si Statele Unite. Presedintele Barack Obama l-a trimis la Ramallah pe Steny Hoyer, pentru a-l convinge pe Abbas sa renunte. \u00cen zadar. Acum, adunarea generala a ONU va trebui sa ia \u00een dezbatere cererea sa. Sansele de reusita sunt discutabile. Pentru o hotar\u00e2re la nivelul Adunarii generale este nevoie de ceea ce se cheama ,,majoritate calificata\u201c, adica de 144 de voturi. Deocamdata cererea este sustinuta de numai 124 de state. Chestiunea a fost deja introdusa \u00een Consiliul de Securitate care s-a si reunit \u00eentr-o sedinta cu usile \u00eenchise. Se estimeaza ca europenii, membri ai Consiliului, divizati ca de obicei, se vor abtine sau vor vota \u00eempotriva. Statele Unite vor uza, cu siguranta, daca va fi cazul, de dreptul de veto. S-a \u00eenteles clar acest lucru nu numai din naveta diplomatica americana la Tel-Aviv si Ramallah, ci si din discursul presedintelui Obama la ONU, axat pe ideea ca recunoasterea statului palestinian de catre ONU va trebui sa treaca prin reluarea negocierilor directe \u00eentre israelieni si palestinieni.<br \/>\n<strong>Un conflict cu <\/strong><br \/>\n<strong>solutii mereu am\u00e2nate<\/strong><br \/>\nSa amintim ca p\u00e2na acum nici o tentativa, fie ca este vorba de razboaie sau de negocieri, nu a condus la reglementarea conflictului care opune Israelul, de la crearea sa, \u00een 1947, arabilor si palestinienilor. Sansele pacii \u00een Orientul Apropiat au fost constant erodate. Razboaiele (din 1948-49, 1956, 1967, 1969-70, 1973 si 1982) au \u00eenchis calea \u00eentelegerii sau reconcilierii. Negocierile, toate, s-au soldat cu esecuri. O mica victorie a fost \u00eenregistrata \u00een asa-zisul ,,proces Oslo\u201c prin acceptarea, de ambele parti, a unei \u00eentelegeri, si aceea fragila, privind prevenirea unor conflicte militare. Sa ofere calea aleasa de Mahmoud mai multe sanse pacii? Momentul ales pentru initiativa sa pare sa fi tinut cont de schimbarile din lumea araba declansate de ,,revolutia iasomiei\u201c din Tunisia. Numai ca acest proces, \u00een continua ebulitie, nu a condus nici el la mai multa democratie, asa cum se astepta \u00een Occident, astfel \u00eenc\u00e2t o favorizare din aceasta directie a \u00eencheierii conflictului israelo-palestinian este putin probabila. Din contra. Relatiile calme de p\u00e2na acum ale Egiptului si Iordaniei cu Tel-Aviv-ul s-au deteriorat. Revoltatii egipteni au luat cu asalt ambasada Israelului de la Cairo. Egiptul era singurul stat arab care avea un acord de pace cu Israelul. Cea mai radicala schimbare a fost \u00eenregistrata la Ankara. Pretextul a fost un incident petrecut \u00een 2010 \u00eentre un vas turcesc ce transporta hrana \u00een Gaza aflata sub blocada si o nava militara a Israelului. Pretul ostilitatilor a fost expulzarea ambasadorului Israelului la Ankara si ruperea acordurilor bilaterale comerciale si militare. Un prieten mai putin \u00een vremuri grele pentru israelieni! Adversarii lui Netanyahu atribuie responsabilitatea guvernarii rigide a cabinetului de la Tel-Aviv \u00een care si-au gasit loc si reprezentantii unui partid extremist.<br \/>\n<strong>Care ar fi avantajele unei reusite<\/strong><br \/>\nUnul dintre negociatorii palestinieni, Mohammad Chtayyeh, considera ca recunoasterea statului palestinian la ONU ar avea efecte politice, diplomatice si de reprezentativitate. Dincolo de aceste vorbe trebuie (\u00eentre)vazute unele avantaje concrete pe care le-ar putea obtine palestinienii prin aderarea statului palestinian la organizatii si tratate internationale, cum ar fi Curtea Penala Internationala (CPI) sau Conventia de la Geneva privind protectia civililor. Daca lucrurile ar sta asa, invit cititorii sa-si imagineze ce ar reprezenta o eventuala (si posibila) reclamare a Israelului pentru acte ca blocadele instituite \u00een jurul teritoriilor palestiniene sau tratamentul detinutilor si prizonierilor luati \u00een timpul ciocnirilor de strada \u00een zonele aflate sub controlul militar israelit. De aceea, ajungerea palestinienilor la p\u00e2rghiile pe care le ofera organizatiile internationale \u00eenainte de reglementarea conflictului este inacceptabila pentru guvernul Netanyahu. Formal, pretextul pentru blocarea recunoasterii statului palestinienilor \u00eel constituie opinia potrivit careia Autoritatea Palestiniana nu este conforma cu criteriul de baza ce defineste suveranitatea unui stat. Prin aceasta formula este contestata participarea formatiunii Hamas (considerata la Tel-Aviv grupare terorista) la administrarea F\u00e2siei Gaza. \u00cen treacat fie spus, Hamas ridica probleme si pentru Abbas. De aici concluzia ca, \u00een aceasta situatie, un stat palestinian ar echivala cu recunoasterea unei organizatii teroriste. Israelul invoca si Acordurile de la Oslo pentru a \u00eempiedica recunoasterea la ONU a statului palestinian. Tel-Aviv-ul, sustinut de Washington, vizeaza mai \u00eent\u00e2i reluarea negocierile directe, fara conditii prealabile, si apoi crearea statului palestinienilor. La r\u00e2ndul lor, palestinienii nu exclud negocierile, dar cer ca, \u00eenainte reluarii acestora, Israelul sa opreasca definitiv constructia coloniilor \u00een F\u00e2sia Gaza si Cisiordania. Abbas stie ca \u00eenaintarea la ONU a cererii de recunoastere a statului palestinian repune, \u00een plina criza a lumii arabe, chestiunea pacii \u00een Orientul Mijlociu. Daca demersul lui ar avea succes, atunci va fi deschisa calea constituirii efective a celui de-al doilea stat \u00een Palestina, asa cum a fost prevazut \u00een rezolutia 181 a ONU, din 1947. P\u00e2na atunci, statul palestinienilor ram\u00e2ne \u00eentre legitimitate si ambiguitati. Deocamdata, \u00een termenii dreptului international, entitatea proclamata de Yasser Arafat \u00een 1988 cu numele de Autoritatea Palestiniana nu are statut de stat. Declaratia de independenta data de Yasser Arafat suna promitator: ,,Consiliul National Palestinian (guvernul, n.n.), \u00een numele lui Dumnezeu si al poporului arab palestinian, proclama stabilirea Statului Palestina pe teritoriul nostru palestinian, cu capitala la Ierusalim\u201c. Termenii sunt ambigui. Care este teritoriul statului Palestina? Printr-o declaratie politica adiacenta ce \u00eensotea acel act constitutiv, palestinienii acceptau sa negocieze cu israelienii, pe baza rezolutiilor Consiliului de Securitate 242 si 338. Acesta a reprezentat un real progres pe calea reconcilierii. Dar aceste negocieri nu au condus la nici un rezultat p\u00e2na astazi. \u00cen joc sunt securitatea Israelului, teritoriile pe care acesta le-a ocupat \u00een razboiul din 1967, teritoriul palestinienilor si soarta refugiatilor rasp\u00e2nditi \u00een statele arabe vecine. Importanta celor doua rezolutii ale Consiliului de Securitate, adoptate prin manevre si batalii diplomatice fara precedent, este mare: prin acceptarea negocierilor, ele admit perspectiva crearii statului palestinienilor. Numai ca, \u00een fosta Palestina, sansele pacii au fost erodate constant de ne\u00eencredere, cultivata prin intoleranta, ura si vendeta. Nici razboaiele arabo-israeliene, nici conflictele israelo-palestiniene si nici nenumaratele tratative nu au ajuns sa deblocheze complicata situatie din fosta Palestina. A sosit timpul sa fie pus capat acestei situatii improvizate si belicoase? As fi tentat sa cred ca nu, dar cred ca s-ar cuveni.<br \/>\n<strong>Un discurs controversat<\/strong><br \/>\nAm urmarit discursul presedintelui american Barack Obama pronuntat la tribuna ONU. Ideea cheie: nu vom accepta scurtarea drumului spre pace. Aceasta se traduce prin \u00eenapoi la negocieri directe. De la promisiunea facuta \u00een campania electorala ca va acorda prioritate rezolvarii conflictului israelo-palestinian, pozitia presedintelui american a fost modificata. Unii dintre europeni socotesc discursul lui la ONU controversat si iata pentru ce.\u00a0 La 15 iunie 2009, la Cairo, el declara: ,,Israelienii trebuie sa accepte s..t ca dreptul palestinienilor la existenta nu poate fi negat. Noi trebuie sa punem capat colonizarii israeliene.(&#8230;) Pentru a raspunde aspiratiilor celor doua parti, singura solutie trece prin (existenta) celor doua state, \u00een care at\u00e2t israelienii c\u00e2t si palestinienii vor trai \u00een pace si securitate\u201c. La 23 septembrie 2010, la ONU, Obama promitea: \u201ePutem reveni anul viitor cu un acord care va aduce un nou stat la Natiunile Unite, statul Palestina independent si suveran, care va trai \u00een pace cu Israelul\u201c. De \u00eendata ce Abbas a facut cunoscut ca se va adresa direct ONU pentru recunoasterea statului palestinian, vocea presedintelui Obama s-a mai domolit. \u00centr-un discurs\u00a0 tinut la 19 mai 2011, la Departamentul de Stat, el a afirmat: ,,Actiunile simbolice pentru a izola Israelul la Natiunile Unite, \u00een septembrie, nu conduc la crearea unui stat independent\u201c. Iar acum, la ONU, tonul sententios s-a \u00eenasprit: nu vom accepta declararea unilaterala a statului palestinian prin intermediul ONU. Desigur, nimeni nu este \u00eentr-at\u00e2t de naiv \u00eenc\u00e2t sa nu accepte ca influenta si puterea Washington-ului\u00a0 au c\u00e2ntarit si vor c\u00e2ntari greu, \u00een continuare, \u00een dezlegarea nodului gordian, complicat de toti cei implicati \u00een chestiunea palestiniana. Exista posibilitatea unei erori a lui Abbas. El a mizat excesiv, probabil, pe primele declaratii ale lui Obama si nu a tinut cont de nevoia presedintelui american de a nu-si \u00eendeparta comunitatea evreiasca americana chiar \u00een campania electorala pentru un al doilea mandat! Dar Abbas\u00a0 poate fi multumit si cu o victorie morala a unei actiuni oarecum de forta. \u00cen aceasta situatie, unii considera ca ar putea creste nemultumirile \u00een statele arabe si, odata cu acestea, anti-americanismul. Ceva mai sigur este faptul ca lumea se schimba si ca problema Orientului Mijlociu si a Orientului Apropiat, \u00een centrul careia se afla conflictul israelo-palestinian, va fi pusa \u00een viitor \u00een alti parametri dec\u00e2t cei consacrati p\u00e2na acum. Poate ca puterile europene vor gasi mai repede calea de a consacra principii minime pentru o politica externa coerenta a Uniunii Europene. Este timpul. La Kremlin va reveni Putin, si Rusia, prin cel de-al treilea lui mandat, \u00eesi poate reactiva interesele pe care le-a avut c\u00e2ndva Uniunea Sovietica \u00een Orientul Mijlociu. Iar de la Pekin sunt destule semne ca China este ceva mai atenta fata de evolutiile din lumea araba.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Noua sesiune a Adunarii generale a ONU va fi marcata din nou de chestiunea palestiniana. \u00cen timp ce lumea araba se afla \u00eenca \u00een criza, liderul palestinian Mahmoud Abbas a \u00eenaintat secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, cererea de recunoastere a unui stat palestinian, cu capitala la Ierusalimul de Est. Din luna mai, de c\u00e2nd&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/statul-palestinienilor-intre-legitimitate-si-ambiguitati\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Statul palestinienilor  \u00eentre legitimitate si ambiguitati<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6520,6521,6519,5806],"class_list":["post-9326","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-ban-ki-moon","tag-mahmoud-abbas","tag-onu","tag-stat-palestinian"],"views":1449,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9326","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9326"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9326\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}