{"id":9221,"date":"2011-10-07T22:20:32","date_gmt":"2011-10-07T20:20:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9221"},"modified":"2015-01-15T17:02:28","modified_gmt":"2015-01-15T15:02:28","slug":"marile-migratii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marile-migratii\/","title":{"rendered":"Marile migra\u0163ii"},"content":{"rendered":"

E suficient sa ne inchipuim niste involburari de nisip matur\u00e2nd harta lumii, pentru a intelege intruc\u00e2tva miscarile migratorii care au avut loc in trecut si se repeta, astazi, poate si mai dramatic. Imaginea este de-acum clasica prin banalitatea ei, dar nu mai putin sugestiva. Ce v\u00e2nt ii dezradacineaza pe oameni, ce ii m\u00e2na in disperarea lor spre tari indepartate si necunoscute nu este nicidecum vreun mister. Iar daca vom avea curiozitatea sa comparam v\u00e2rstele imigratiei, va trebui mai int\u00e2i sa admitem ca migratia este un fenomen cu o ciclicitate istorico-sociala, ca emigrarea are cauze multiple \u2013 molime, razboaie, catastrofe naturale, saracie \u2013 si ca ea inglobeaza dintotdeauna si refugiul, exilul, marginalitatea ca moduri de supravietuire individuala sau familiala sub statutul incorigibil al unei categorii sociale defavorizate, indiferent de apartenenta etnica a imigrantilor. <\/strong><\/em>
\nImigratia, caci la ea ne vom referi in cele ce urmeaza, nu este, asadar, un fenomen nou, specific timpurilor noastre, nici pentru noi, rom\u00e2nii, nici pentru alte natii. Intorc\u00e2ndu-ne nu prea mult in trecut, ne vom aminti bunaoara ca in secolul al XIX-lea, Statele Unite, singure, absorbisera 60 de milioane de imigranti. Dar daca pentru acea perioada cifra era intr-adevar tulburatoare, privita retrospectiv, si date fiind performantele contemporane in c\u00e2mpul respectiv, ea devine ceva mai modesta. Caci la nivel global, avem in prezent 215 milioane de migranti. C\u00e2t despre emigratia rom\u00e2neasca, sa nu uitam ca ea marcheaza incep\u00e2nd din secolul trecut trei etape : p\u00e2na in 1948 \u2013 exilul de dupa al Doilea Razboi Mondial si exodul transilvanenilor, inainte de 1989 \u2013 evadarea din lagarul comunist in timpul dictaturii ceausiste si dupa Revolutia din 1989 \u2013 migratia temporara la munca. Aceste etape coincid, in mare, cu fluxurile pornite din sudul si din estul Europei. Miscari de populatie se fac simtite si in sens contrar, Rom\u00e2nia insasi fiind acum un culoar migratoriu demn de toata atentia.
\nDar, cu toate ca motivele pe care le invoca imigrantii sunt aceleasi, vechi de c\u00e2nd lumea \u2013 saracia, in principal, si mai putin impulsurile metafizice personale, de fortare a destinului, de autodepasire ori de neobosita (si rareori rasplatita) cautare a fericirii pe tar\u00e2muri nestiute \u2013, oportunitatile de a intreprinde o astfel de aventura existentiala s-au deschis enorm. S-au inmultit bazinele de recrutare a imigrantilor, dar si tarile interesate, din Europa si de pe alte continente. Asadar, departe de a se mai produce aleatoriu pentru a se pierde complet in subteranele societatii, imigratia are densitate si amploare, calitati care o fac apta sa tina de o oferta si de un proiect: la vremuri de restriste, prin uriasul potential uman si profesional pe care il pune in miscare, ea este poate cea mai ieftina solutie de revigorare a economiilor occidentale. In acelasi timp, insa, si o realitate cu impact social, care, la r\u00e2ndul ei, trebuie asumata si gestionata demografic, economic, juridic, cultural etc. Las\u00e2nd la o parte circulatia ilegala care insumeaza 5 milioane de persoane doar in Europa (potrivit revistei hispano-americane Ilustraci\u00f3n liberal ea inregistreaza aproape o jumatate de milion de persoane anual), fluxul migratoriu este astazi mult mai bine controlat institutional, at\u00e2t din start, la nivel national, c\u00e2t si la destinatie, in plan european si global. Si, desigur, planificat. Un raport al Fondului ONU pentru activitati in domeniul Populatiei, de exemplu, mentioneaza ca \u201epentru a mentine in echilibru o populatie t\u00e2nara, capabila sa munceasca intre anii 2000 si 2050, Germania ar trebui sa importe 487.000 de imigranti pe an, Franta 109.000, iar UE, in ansamblul ei, 1,6 milioane\u201c. Faptul ca un guvern doreste \u2013 si reuseste \u2013 sa stopeze brusc, fie si temporar, imigratia dintr-o anumita tara are, din pacate, legatura mai cur\u00e2nd cu instinctul comertului colonial dec\u00e2t cu piata muncii si cu vocatia europeana a liberei circulatii.<\/p>\n

Exista, in schimb, tari care atrag si primesc \u2013 fara discriminare \u2013 imigranti pentru a popula anumite zone defavorizate. Unele vor sa-si sporeasca forta de munca, altele sa aduca m\u00e2na de lucru calificata in sectoarele in care ea lipseste sau sa-si intareasca elitele creatoare si stiintifice. Dat fiind ca imigratia a devenit tot mai pregnant o necesitate, guvernele acestor tari au dezvoltat o politica migrationala si o legislatie specifica de sustinere a unei strategii de atragere a importului uman, de selectie a imigrantilor pe criteriul calificarii profesionale. Toate acestea, desigur, in virtutea intereselor economiilor lor nationale. Aceeasi strategie vizeaza, pe de alta parte, simplificarea birocratiei si a procedurilor de imigrare. Totusi, sistemul de protectie sociala si asistenta sanitara, ca si programele de integrare sociala ram\u00e2n adevaratele atuuri ale unei asemenea viziuni politice, folositoare at\u00e2t celor dornici sa plece la munca in strainatate, c\u00e2t si tarilor primitoare. O tara cu reusite in acest sens este Canada, iar exemplul cel mai bun este chiar Toronto, unde sunt stabiliti imigranti din 170 de tari si unde se vorbesc 100 de limbi. E suficient sa consultam siturile sau firmele de avocatura specializate in emigrare, ca sa intelegem anvergura si tehnica derularii acestei intreprinderi. Costurile banesti sunt si ele la vedere. Pentru Canada, de pilda, una dintre firme afiseaza costuri de emigrare ce se ridica la 3900 euro de persoana sau de aproximativ 7000 euro de familie, la acestia adaug\u00e2ndu-se contravaloarea biletului de avion pentru fiecare copil in parte. Pentru celelalte costuri, morale, ale emigrarii in orice tara din lume, costuri adesea insuportabile, dar inevitabile \u2013 traume psihice, familiale, complexe de inferioritate produse de dezradacinare, de marginalizare, de somaj \u2013 exista diverse programe de asistenta sociala si de integrare. Cu toate acestea, se fac auzite si discursuri politice de descurajare, de o cruzime la adresa imigrantilor, uneori, fara seaman. De unde se vede ca politica migrationala nu numai ca se desparte de discursul politic, dar are si de suferit de pe urma lui, a resentimentelor si a manifestarilor xenofobe la care el incita impotriva imigrantilor. O asemenea profunda contradictie, insuficient combatuta, din pacate, a generat nu o data confuzie, nemultumiri sau revolte in unele tari occidentale, asa cum s-a int\u00e2mplat, bunaoara, in Marea Britanie, Italia, Franta.
\nProbabil ca nu m-as fi oprit asupra unui subiect ca acesta, vast si complicat, daca nu m-ar fi impresionat \u2013 la fel de neplacut \u2013 atitudinea politicienilor straini si a oficialilor nostri fata de rom\u00e2nii lucratori in strainatate. De cur\u00e2nd, au sunat destul de sinistru cuvintele ministrului francez de Interne Claude Gu\u00e9ant, si anume, ca \u201ela Paris unul din zece infractori este rom\u00e2n\u201c. Sigur ca infractorii sunt una si imigrantii sunt alta, dar, indirect, o aluzie negativa se rasfr\u00e2nge, fara echivoc, si asupra acestora din urma, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se stie ca, in r\u00e2ndurile lor, numarul somerilor este acum foarte mare. Dar si mai mare, s-ar parea ca este in Spania. Fapt ce a determinat guvernul de la Madrid sa faca demersurile necesare pe l\u00e2nga executivul comunitar in vederea reintroducerii permisului de munca pentru lucratorii rom\u00e2ni. Si, intr-adevar, cu nici doua luni in urma, in 11 august, cotidianul spaniol \u201eEl Pa\u00eds\u201c anunta adoptarea de catre Comisia Europeana a unei decizii \u201eprin care aproba solicitarea Spaniei de a restrictiona accesul lucratorilor rom\u00e2ni pe piata fortei de munca p\u00e2na la data de 31 decembrie 2012\u201c. Laszlo Andor, Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, justifica aceasta aprobare prin \u201esituatia speciala de pe piata muncii in Spania\u201c. Potrivit datelor Comisiei Europene, rata somajului in r\u00e2ndul imigrantilor rom\u00e2ni este de 30%, in conditiile in care, precizeaza la r\u00e2ndul ei publicatia \u201eQdiario\u201c, Spania are cel mai ridicat indice de somaj din Uniunea Europeana \u2013 21,29%. Ce trebuie sa mai retinem, insa, din publicatia spaniola este ca rom\u00e2nii reprezinta comunitatea cea mai numeroasa, adica \u201e15,1% din cele 5,7 milioane de imigranti din Spania\u201c.
\nC\u00e2t de \u201etemporara si conjuncturala\u201c va ram\u00e2ne reintroducerea permiselor de munca pentru rom\u00e2ni, asa cum s-a promis, ram\u00e2ne de vazut. Deocamdata, la Reuniunea anuala a diplomatiei, seful guvernului de la Bucuresti nu a exprimat vizavi de subiect dec\u00e2t o vaga speranta, mai cur\u00e2nd resemnata. Necontest\u00e2nd aceasta decizie, premierul s-a dovedit oarecum dezimplicat, daca ne g\u00e2ndim ca, p\u00e2na acum cel putin, discursul oficialilor nostri a fost unul de incurajare a exportului de capital uman. Si asta chiar daca Rom\u00e2nia a pierdut competente (ne-au plecat c\u00e2teva mii de medici numai in Spania, Italia si Ungaria, ca s\u00e3 nu mai vorbim c\u00e2ti cercetatori, masteranzi si doctoranzi), forta de munca, energii ; masam in Spania, Italia etc. mii si milioane de imigranti tineri, in timp ce in tara ram\u00e2nem cu o populatie prost instruita sau imbatr\u00e2nita. Intre vehementa unor politicieni straini, care ii considera o amenintare \u2013 ocupa locurile de munca, bulverseaza politici salariale si reguli sociale, sporesc criminalitatea \u2013, si judecata str\u00e2mba a multora dintre politicienii nostri ahtiati dupa miliardele de dolari pe care le c\u00e2stiga tara de pe urma prestatiei rom\u00e2nilor in strainatate, emigrantii nostri nu sunt dec\u00e2t niste biete victime. Faptul cel mai intristator este insa ca, victime fiind, si oriunde s-ar afla, ei sunt prigoniti fara mila ori folositi cu acelasi cinism de catre politicienii straini si rom\u00e2ni, dupa cum o cer interesul de moment, spaima de esec si imaginatia raului in jocul electoral.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

E suficient sa ne inchipuim niste involburari de nisip matur\u00e2nd harta lumii, pentru a intelege intruc\u00e2tva miscarile migratorii care au avut loc in trecut si se repeta, astazi, poate si mai dramatic. Imaginea este de-acum clasica prin banalitatea ei, dar nu mai putin sugestiva. Ce v\u00e2nt ii dezradacineaza pe oameni, ce ii m\u00e2na in disperarea… Cite\u0219te mai mult »Marile migra\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,6210,6209,450,6454,6455],"class_list":["post-9221","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-emigranti","tag-exil","tag-imigranti","tag-migratii","tag-refugiati"],"views":2319,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9221","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9221"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9221\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9221"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9221"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}