La sf\u00e2rsitul celei de-a cincea editii a Festivalului International al Teatrului de Animatie \u201eBucurii pentru copii. Spectacole de colectie\u201c organizat de Teatrul Tandarica, cutiuta cu productii de calitate din anii anteriori a mai str\u00e2ns c\u00e2teva noi. De data aceasta, Festivalul a avut o veritabila tusa europeana: alaturi de cele unsprezece spectacole rom\u00e2nesti au putut fi vazute alte sase din spatiul Uniunii Europene.
\nUna dintre premierele teatrului-gazda prezentate in festival a fost \u201eGulliver in tara piticilor\u201c, de Jonathan Swift, scenariu si regie Cristian Pepino, scenografie Cristina Pepino, muzica Dan Balan.
\nSpectacolul a fost conceput la teatrul al carui director, Calin Octavian Mocanu, in interviul dat revistei \u201eCultura\u201c, manifesta o atitudine explicita in favoarea revenirii la opera cu continut si la tusa pedagogica, destinata sa si educe copiii, nu numai sa-i distreze. Ating\u00e2nd colateral marile probleme de comportament ale societatii rom\u00e2nesti: agresivitate, intoleranta, rejectare ab initio a punctelor de vedere ale celorlalti, acest nou \u201eGulliver in tara piticilor\u201c pare un exemplu fericit al liniei asumate de Tandarica.
\nDoi imparati vecini sunt pe redute ireconciliabile de zeci de ani: in dialogurile dintre ei sar repede sc\u00e2ntei urmate de gloante, in ciuda dragostei dintre copiii lor si a intentiei acestora de a se casatori. Ii revine lui Gulliver, descins printre liliputani, datoria de a pleda si a impune in aceasta societate grobiana conditia de gentleman. Aici e clou-ul educativ al spectacolului. Restul tine de implinire artistica: papusi simpatice, muzica bine aleasa, moduri diferite de m\u00e2nuire, toate combinatiile cunoscute de joc, papusi cu papusi sau papusi cu actori in carne si oase. Un spectacol facut cu inventivitate, profesionalism si umor, cu multe cadre diferite, multe personaje, multe papusi si obiecte animate mititele, ca trasura care il aduce pe rege la viitorul cuscru\/eternul dusman, cu partituri savuros jucate. Personajul principal se bucura de interpretarea lui Gabriel Apostol si corpul sau at\u00e2t de expresiv, care stie sa faca orice efort cu aura de lejeritate, in timp ce gesturile ii sunt convingatoare iar vocea percutanta.<\/p>\n
Una dintre cele mai bune productii ale festivalului a fost \u201eMicul Amadeus\u201c (Teatrul Gadit din Tel Aviv), de Gadit Cohen, care semneaza regia si costumele. Spectacolul a c\u00e2stigat la Festivalul International al Teatrelor pentru copii de la Haifa Premiul pentru cea mai buna actrita, cele mai bune decoruri si costume si cel mai original spectacol. Meritul ii apartine evident fabuloasei actrite care uzeaza de voci distincte pentru toate cele patru personaje: narator, tata, mama si micul Mozart la diferite v\u00e2rste. In interpretarea sa, replicile se intretaie la fiecare doua-trei cuvinte, actrita trec\u00e2nd pe nerasuflate, cu o exceptionala disponibilitate vocala, in registrul urmator: de exemplu, la vocea simpaticei papusici de pe degetul sau, cu par ciufulit, de pamatuf moale. Spectacolul lui Gadit Cohen se bucura de una dintre acele idei deloc complicate, dar maxim eficiente si de o conceptie curata tocmai datorita simplitatii mijloacelor. Personajele se disting prin voci sau elemente minime. Distanta intre cei trei adulti se configureaza doar prin schimbarea perucii: absenta, in cazul naratorului, cu bucle-turnulet in cazul mamei, cu palarie in cazul tatalui sau jumatate bucle-jumatate palarie in scenele in care apar ambii parinti. Dar, cu c\u00e2t mai putine si mai simple sunt procedeele, cu at\u00e2t mai mare trebuie sa le fie acuratetea. Remarcabilei performante vocale a actritei i se adauga usurinta de a-i m\u00e2nui pe cei c\u00e2tiva Mozart la diferite v\u00e2rste si de a schimba cadrul, scena, situatia doar printr-o intoarcere de 180 de grade. In afara de narator, care trebuie sa-si pastreze aparenta de obiectivitate, fiecare dintre personaje e bine individualizat: mama ferma, dar plina de compasiune pentru micutul Amadeus caruia i s-a confiscat copilaria, tatal, monument de scortosenie si ambitie pentru reusita fiului sau. Scenariul e viu, povestea captivanta, micutul Mozart, in intrepretarea actritei Gadit Cohen, delicios.<\/p>\n
Pe l\u00e2nga numeroasele productii prezentate in cele noua zile de festival \u2013 in medie doua spectacole pe zi \u2013, editia aceasta a dezvoltat si o activitate febrila de workshop-uri pentru toate v\u00e2rstele si pregatirile: copii, adolescenti pasionati de gen si profesionistii teatrului. Pentru acestia din urma, actrita Adela Moldovan a facut o demonstratie cu marionete iar actorii Georgeta Lozinca si Valentin Lozinca-Mandric, una de Commedia dell’Arte. Copiilor, Ioan Brancu le-a aratat alfabetul meseriei iar actrita Eugenia Barbu, presedinta Asociatiei A.C.T.O.R., le-a tinut pe tot parcursul anului un atelier de Origami si unul de educatie interculturala, \u201eAici-Acolo\u201c. Prin cel din urma, un program de introducere concreta a universului intercultural apel\u00e2nd la cele cinci simturi, copiii au acces la informatiile despre cultura diverselor tari europene, direct de la tineri veniti prin Serviciul european de voluntariat al programului \u201eTineret in actiune\u201c.
\nDe data aceasta, tinerii au abordat un mit esential rom\u00e2nesc, \u201eTinerete fara batr\u00e2nete si viata fara de moarte\u201c, proiect intercultural pur vizual, nonverbal, lucrat numai in h\u00e2rtie alba si neagra si performat de voluntarii europeni Ghislain Bao Khanh Ngouansavanh, Jordan Marty, Melanie Preachaut si Chloe Violleau (Franta), Federica Piana (Italia), Bogdana Kosarchyn (Ucraina), Ailie Templeton (Scotia), Sarah Gebel si Jana Doris (Germania), Merilyn Merisalu (Estonia), Felix Burgos (Spania) si Michaela Zebedin (Austria). Spectacolul se desfasoara aproape fara cuvinte daca exceptam incurajarile regelui adresate sotiei in chinuitorul travaliu al printisorului. Acesta se naste si cunoaste lumea la inceput prin atingeri (in cazul de fata, parul sau fata spectatorilor). Devenit adolescent, regina il va imbraca in h\u00e2rtie alba, inzestr\u00e2ndu-l cu o spada din acelasi material. Totul e alb, inclusiv castelul de h\u00e2rtie din tar\u00e2mul celalalt. Singura exceptie o constituie un fel de mascat antitero invesm\u00e2ntat in h\u00e2rtie alba si neagra. El este cel prin intermediul caruia absenta viului il va ispiti pe print. Lupta celui din urma cu g\u00e2nganiile dintre cele doua tar\u00e2muri e sugerata prin metodele teatrului de umbre. O fata c\u00e2nta live la contrabas, tinerii voluntari neprofesionisti joaca cu incredibil entuziasm. La sf\u00e2rsit, pe masura ce h\u00e2rtiile iau foc, lumina se stinge. Extrem de proaspat, spectacolul a st\u00e2rnit caldura neconditionata a publicului.<\/p>\n
Dar exemplul cel mai relevant de curtoazie interculturala a apartinut celor doi actori bulgari, Elka Balanova si Veselin Vassiliev, de la Teatrul Vessel din Veliko Tirnovo. Desi invitati pentru o singura reprezentatie cu \u201eSoldatelul de plumb\u201c, de Hans Christian Andersen, cei doi s-au straduit sa invete toate replicile intr-o limba rom\u00e2na c\u00e2t mai fara accent (!). Spectacolul a folosit un mixaj de papusi si actori in marime naturala, cu o conventie clasica bine intretesuta: in timp ce face curatenie, o fata gaseste tot felul de lucruri vechi, pe care le invie si… povestea-i gata sa inceapa! Productia uzeaza de mijloace traditionale: un sistem de perdele care iau diferite forme, figurine si carti de joc ce sugereaza balul de la curte, o balerina de h\u00e2rtie si imparatul chinez-papusa de portelan care ii pune g\u00e2nd rau. Din c\u00e2nd in c\u00e2nd actorii fac diferite intermezzouri de miscare in timpul carora se acompaniaza c\u00e2nt\u00e2nd in spaniola. Spectacolul e placut iar gestul interpretilor de a juca in rom\u00e2na de o frumusete exemplara.<\/p>\n
Acestea sunt numai c\u00e2teva exemple de bucurii pentru copii si adulti din Festivalul International al Teatrului de Animatie organizat de Tandarica.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La sf\u00e2rsitul celei de-a cincea editii a Festivalului International al Teatrului de Animatie \u201eBucurii pentru copii. Spectacole de colectie\u201c organizat de Teatrul Tandarica, cutiuta cu productii de calitate din anii anteriori a mai str\u00e2ns c\u00e2teva noi. De data aceasta, Festivalul a avut o veritabila tusa europeana: alaturi de cele unsprezece spectacole rom\u00e2nesti au putut fi… Cite\u0219te mai mult »Bucurii pentru copii inteligenti si adulti simpatici<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[527,526,86,232],"class_list":["post-922","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cristian-pepino","tag-festival-bucuresti","tag-teatru","tag-teatru-de-animatie"],"views":3129,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/922","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=922"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/922\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}